Securistul Telu se ascunde printre robele CSM

Securistul Telu se ascunde printre robele CSM

by November 11, 2009 7 comments

Adrian Telu, consilier juridic in Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ascunde un trecut tenebros. In perioada 1980-1987, el a fost ofiter sub acoperire (avand gradul de maior la UM 0225-subunitate a Centrului de Informatii Externe) la Ambasada Romaniei din Paris, unde ocupa functia de secretar. Lideri marcanti ai emigratiei romane din Franta: Ion Ratiu, Paul Goma, preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Radu Campeanu au fost urmariti de Adrian Telu. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) solicita Curtii de Apel Bucuresti sa constatate calitatea acestuia de fost lucrator al Securitatii comuniste.

Nume de cod “Marian”

Serviciul Roman de Informatii (SIE) a facut tot posibilul ca sa il acopere pe Adrian Telu. Trei adrese a trimis CNSAS catre SIE, toate primind acelasi rsapuns: nu se afla in baza noastra de date. In aceste conditii, CNSAS a stabilit, in 2001, ca Adrian Telu nu a desfasurat activitati de politie politica. Ulterior, CNSAS a reusit sa adune informatii din alte dosare, care il incrimineaza pe actualul consilier juridic.

Potrivit Consiliului, Adrian Telu si-a inceput munca represiva in 1980, insa documentele depuse in instanta se refera doar la perioada 1985-1987. In aceasta perioada, el a trimis Centralei din Bucuresti 97 de telegrame si 18 scrisori operative.

Obiectivul principal al securistului Telu a fost compromiterea unor liderii marcanti ai emigratiei romanesti din capitala Frantei. Astfel, Telu trimite centralei Securitatii din Bucuresti informatii referitoare la “propaganda ostila” desfasurata de Mihai Korne in revista “Lupta” si Rene Theo in revista B.I.R.E. (Buletin de Informare a Romanilor din Exil).

Un alt plan trasat de sefii sai era acela de a compromite activitatile  “dusmanoase” ale Asociatiei pentru Protectia Monumentelor Istorice indreptate impotriva conducerii de stat si partid.

Telu sprijina, la indicatiile Securitatii, mai multe asociatii culturale din Franta ce desfasurau activititati favorabile R.S. Romania: “Ion Creanga” din Rouen, “Mihai Eminescu” din Saint-Nazaire, “Amicii lui Panait Istrati” din Paris, “Dacia” din Anvers, “Franta-Romania” din Avignon.

Mai mult, el participa la actiuni de amploare ale Securitatii in Franta, avand ca nume de cod “Orfeu”, “Utopia” (indreptata impotriva Uniunii Romanilor Liberi), “Venus” (trimite rapoarte referitoare la Doina Zaharescu, Barbu Teodorescu si Pana Marian),  “Scutul” (rapoarte ce ii vizau pe Valentin Popa, Vlad Costel, Ioan Faur si Costin Azimioara), “Miraj” (il determina pe inginerul Bogdan Constantin sa se intoarca in

Romania).

Cu toate acestea, sefii sai ii reproseaza ca nu a dat dovada de suficienta abnegatie, actionand “sporadic” in cazul verificarii a trei persoane (A.F. Sorel, F. Courriol, Ion Habet).

Fostii legionari, sub lupa lui Tintea

Mult mai bogata este activitatea de urmarire si denigrare a “varfurilor legionare” ce frecventau Consiliul National Roman (condus de Ion Ratiu) si Biserica Ortodoxa Romana. Datele CNSAS arata ca Telu primeste un nou nume conspirativ – “Adrian Tintea” si desfasoara activitati de urmarire in cadrul operatiunilor “Clanul”, “Nerva”, “Olly”, indreptate impotriva “elementelor din cadrul emigratiei ostile ce desfasoara activitati pe linie legionara”.

“A obtinut si semnalat in Centrala informatii privind capeteniile legionare “Flavio” si “Zidaru”, cu valoare operativa buna, contribuind ulterior la demararea unor actiuni de compromitere si discreditare a acestora prin masurile informativ – operative intrerprinse in actiunile de urmarire a acestora”, se arata intr-o nota de analiza a Centralei cu privire la actiunile intreprinse de Adrian Telu.

Intr-un alt raport, Telu primeste instructiuni pentru anihilarea miscarii legionare din Franta: “Obtinerea de date si informatii care sa contribuie intr-o mai mare masura la cunoasterea din timp a planurilor si actiunilor puse la cale de gruparile legionare care vizeaza in special: actiuni impotriva tarii, intentii de reactivare a unor elemente, preocupari de infiltrare in asociatii si comunitati loiale, actiuni de racolare si indoctrinare legionara, pregatiri in tabere speciale, revitalizarea activitatii propagandistice prin fituici legionare, determinarea unor cetateni romani la acte de tradare. Identificarea unor publicisti si ziaristi autohtoni, a unor factori de decizie si personalitati evreiesti, pentru initierea de actiuni de demascare a capeteniilor legionare, ca elemente fasciste si teroriste”.

Preotul Calciu, temut de comunisti

Din datele CNSAS reiese ca Adrian Telu a avut ca obiectiv si discreditarea cunoscutului opozant al regimului comunist preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa. Intr-un raport intocmit si semnat olograf, la 30.12.1986, de maiorul Udisteanu, sef sector, referitor la activitatea maiorului Tintea Adrian se arata: “S-a implicat in realizarea unor sarcini operative in cazul CUCU (numele conspirativ de urmarire a preotului Calciu) si a obtinut unele date referitoare la reactiile in emigratie, referitoare la acesta. A sprijinit sursa “Vrinceanu” la relatarea buletinului parohial “Vestitorul”. A reusit sa-l abordeze pe sursa “Jan Radulescu”, creand posibilitati de permanentizare a contactelor cu acesta si folosirea lui, in special in cazul CUCU”. Securistii erau enervati de influenta mare pe care o avea parintele Calciu in randul emigratiei romanesti “reactionare” si a oficialitatilor din Franta.

“Vrinceanu” si “Jan Radulescu” vor fi indrumati de securistul Telu sa faca propaganda si sa influenteze membrii emigratiei romane din Franta.

Calciu Dumitreasa nu a fost singurul preot aflat in vizorul lui Adrian Telu. El a mai furnizat Bucurestiului date despre activitatea lui Ieremia Hodoroaba (pastor al Bisericii Baptiste Romane din Paris) si a monseniorului Gheorghe Cosma (rectorul Bisericii Greco-Catolice Române din Franta).

Operativul Telu se intereseaza si de Europa Libera

Actualul consilier juridic era din ce in ce mai apreciat in munca de securist. In perioada noiembrie-decembrie 1986, el primeste sarcina de a se ocupa de subredactia Paris a Europei Libere, de persoanele aflate temporar in Franta ce intra in contact cu angajatii postului de radio, in special de Monica Lovinescu si Virgil Ierunca.  Telu reuseste “sa se dea bine” pe langa criticul de teatru George Banu, colaborator pentru rubrica culturala a emisiunilor la Europa Libera.

Se pare ca activitatea lui Telu in directia Europei Libere nu mai este asa de fructuoasa ca in 1985, acest lucru recunoscandu-l chiar el intr-un raport trimis la Bucuresti: “Raportez ca, desi am avut contacte cu elementele mentionate, aportul informativ pe linia sarcinilor ordonate a fost nesemnificativ, nereusind sa asigur exploatarea acestora si sa transmit date de interes necesare intreprinderii de masuri si combinatii de cunoastere a activitatii persoanelor din aceasta oficina, discreditare si compromitere”.

Nici intelectualii nu scapa

Misiunea sub acoperire desfasurata de Telu a vizat si intelectualii din Franta, unii cu atitudine neutra fata de conducerea comunista din Romania (Petre Nasturel, Nicoara Beldiceanu), altii ostili (Matei Cazacu- cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa si istoricul Mihnea Berindei).

De asemenea, el trimite si o recenzie a unui articol scris de un ziarist francez referitor al o carte a lui Paul Goma, date despre actorul Dorel Neagu Iacobescu, precum si informatii cu privire la un premiu primit de Goma si V. Tanase.

Alte informatii trimise de Telu se refera la cadrele didactice ce activau in INALCO (Institut National des Langues et Civilisations Orientales-Paris) – Catherine Durandin, S. Bratianu, Eleonora Cosmorol.

Si in acesta directie Telu recunoaste intr-un raport ca nu a depus toate eforturile necesare in misiunea sa si isi face autocritica folosind un limbaj de lemn: “Raportez ca, in cadrul muncii oficiale, nu am facut suficiente eforturi si nu am actionat eficient pentru crearea unor instrumente de munca care sa imi permita cunoasterea situatiei operative, a compozitiei principalelor mutatii survenite si a activitatii organizatiilor Casa Romaneasca, Centrul Roman de Cercetari (actiunea cod “Ograda”) si a cenaclului Hyperion. De asemenea, nu am fost in masura sa asigur surse la Congresul A.I.E.R. (iunie 1986) pentru luarea de pozitie impotriva denuntarilor si aprecierilor denigratoare facute de elemente ale emigratiei reactionare in cursul lucrarilor”.

Operatiunea Gherla

In 1987, Centrala din Bucuresti ii schimba lui Telu directia misiunii. Este vizata Asociatia Fostilor Detinuti Politici (AFDP), aflata in atentia Securitatii inca de la infiintarea sa in noiembrie 1978, si liderul acesteia Radu Campeanu.

Asociatia cuprindea nume grele ale emigratiei romanesti, care suferisera in tara condamnari pentru actiuni contra securitatii statului comunist: Radu Campeanu, Dinu Zamfirescu, Constantin Cesianu, Mihai Korne, Paul Barbaneagra, Constantin Mares, Radu Roseanu.

Scopul AFDP era clar: rasturnarea regimului comunist din Romania. De aceea, Securitatea a urmarit cu indarjire activitatea acestei asociatii.

La aceasta actiune va participa si Adrian Telu, misiunea sa purtand, in bataie de joc pentru detinutii politici, numele de cod “Gherla”.

Cum in AFDP se gaseau si lideri ai miscarii legionare, Securitatea a cautat sa discrediteze asociatia in ochii emigratiei “neutre” si oficialitatilor franceze.

Telu a fost instruit sa raporteze orice disensiune aparuta intre Radu Campeanu si lideri ai emigratiei legionare. Securitatea a facut totul pentru a determina legionarii, lezati de lucrarea “Puncte de reper” scrisa de  Dinu Zamfirescu, sa actioneze impotriva conducerii asociatiei.

Printre sarcinile trasate lui Adrian Telu se numara contracararea congresului UTOPIA, impiedicarea aderarii Consiliului National Roman (CNR) la acest congres si diminuarea influentei legionarilor in aceasta organizatie.

De asemenea, securistul Telu este instruit sa raporteze evolutia disensiunilor dintre Cicerone Ionitoiu, Nicolae Evolceanu (arestati amandoi de comunisti in 1947 alaturi de Corneliu Coposu) si George Serdici (tatal sau, Vasile Serdici, a fost folosit de comunisti pentru a-l prinde pe Iuliu Maniu in operatiunea “Tamadau”).

Si emigrantii unguri sunt dusmani ai poporului

Nici emigrantii de origine maghiara, fugiti din Romania, nu sunt uitati de Securitate. Maiorul Telu este indemnat de Centrala sa obtina date si informatii privin “actiunile ostile” desfasurate de Societatea Scriitorilor Maghiari si Misiunea Catolica Maghiara, dar si de catre scriitorii iredentisti Ives de Daruvar si Aranyossy Georges. Mai mult, Telu urmarea sa depisteze “elemente” trimise in Franta de Uniunea Mondiala a Ungurilor, ce avea sediu la Budapesta, in scopul realizarii de actiuni antiromanesti.

Trecut controversat si dupa Revolutie

Caderea regimului comunist nu este un dezastru pentru Adrain Telu, dimpotriva. Putinele informatii pe care le detinem arata ca el a prosperat, bazandu-se pe legaturile sale cu fostii colegi din Securitate.

Adrian Telu ajunge inspector judiciar la Ministerul Justitiei, in vremea cand ministru era Rodica Stanoiu, acuzata de CNSAS ca a fost informatoarea Securitatii sub numele “Sanda”. Dupa plecarea acesteia, Adrian Telu si-a gasit un loc caldut la CSM, pe postul de consilier juridic.

In februarie 2003, Mugur Ciuvica dezvaluia o lista cu persoane importante ce au imprumutat bani de la Bancorex si au “uitat” sa-i mai returneze. Pe lista aparea si Adrian Telu cu suma de 29.000 USD.

In declaratia de avere depusa la CSM in 2008, Adrian Telu arata ca este actionar la Fabrica de Bere Chitila, detine 2,54 ha teren agricol si o casa in satul natal Segarcea Vale (Teleorman), doua apartamente in Bucuresti: unul de 98 metri patrati in Calea 13 Septembrie si altul de 47 metri patrati in Soseaua Viilor, un Wolkswagen Passat cumparat in 2006, are un salariu anual de 98.000 de lei, plus 36.000 de lei, drepturi salariale restante castigate in instanta.

Facebook Comments

7 Comments so far

Jump into a conversation
  1. viorica
    #1 viorica 23 February, 2011, 17:30

    Stie cineva ceva despre regizorul Dinu Costin Azimioara traitor la Paris, mai exista sau nu?

    Reply this comment
  2. homepage
    #2 homepage 21 March, 2011, 11:37

    My friend and I have been fighting concerning a concern similar to this! Now I know that I ended up being right. Thank you for the facts you published.

    Reply this comment
  3. Edna Galassini
    #3 Edna Galassini 7 April, 2011, 07:24

    We definitely must think much more in that course to see what i can do concerning this.

    Reply this comment
  4. Georgie Oster
    #4 Georgie Oster 8 April, 2011, 13:09

    My spouse and i clearly need to think a lot more in that area and find out a few things i can do regarding it.

    Reply this comment
  5. Kyla Marke
    #5 Kyla Marke 13 April, 2011, 02:26

    Well, this is good, but how about the other choices we’ve got here? Do you mind writing another article regarding all of them too? Thanks a bunch!

    Reply this comment
  6. Lala Doxie
    #6 Lala Doxie 14 April, 2011, 01:04

    I seemed to be aware of this previously, however there have been a few beneficial bits that concluded the picture for me personally, thanks for your time!

    Reply this comment
  7. Naomi Everest
    #7 Naomi Everest 16 April, 2011, 04:22

    Well, it’s great, but what about the other choices we’ve got here? Do you mind writing another article regarding them as well? Many thanks!

    Reply this comment

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.