Mormantul detinutilor politici de la Aiud, sub un schit monahal

Mormantul detinutilor politici de la Aiud, sub un schit monahal

by June 6, 2011 0 comments

Cercetatorii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania au descoperit locul in care au fost inhumati detinutii politici, ucisi de comunisti la Inchisoare de la Aiud. Astfel, groapa comuna a luptatorilor anticomunisti inchisi la aceasta inchisoare se afla pe strada Ostasilor din Aiud, in locul numit Rapa Robilor, langa statia CFR. Terenul a fost in proprietatea Primariei, iar in 2009 a fost dat in concesiune pentru 49 de ani Schitului Inaltarii Sfintei Cruci, un asezamant monahal din acea zona. Pe acest loc a inceput constructia unei biserici, iar in urma excavatiilor, o parte din cimitirul eroilor anticomunisti a fost afectat.

Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) organizeaza la Aiud, incepând cu data de 7 iunie 2011, o investigatie arheologica in zona cunoscuta sub denumirea de Rapa Robilor, unde comunistii au ingropat o parte din elita rezistentei romanesti, care si-a gasit sfarsitul intre zidurile puscariei din localitate. In cimitirul penitenciarului gropile de inhumare se faceau ziua de catre detinuti de drept comun, iar transportul si ingroparea cadavrelor se facea numai noaptea, mormintele nefiind marcate cu cruce.

Cercetarea arheologica are drept scop cautarea, recuperarea şi deshumarea osemintelor unor fosti detinuti politici, dupa care se va incerca identificarea acestora. Datorita lucrarilor efectuate in zona, investigatiile se vor desfasura doar intr-un anumit sector din fosta parcela de teren rezervata in trecut pentru cimitirul penitenciarului, pe o suprafata ce nu a fost afectată de lucrările menţionate. Operatiunea va fi coordonată de către Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie Aiud) si Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda). La cercetări va participa si Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Alaturi de arheologi, in teren se va afla si Marius Oprea, coordonatorul CICCR.

Forţa de muncă necesară pentru sapaturi va fi asigurata, in conditii contractuale, de catre Penitenciarul Aiud.

Aiudul, loc de exterminare

Penitenciarul Aiud, alaturi de Sighet, Gherla sau Ramnicu Sarat, a fost un loc de exterminare pentru diferite categorii de detinuti din gulagul romanesc. Aiudul a ramas in istoria comunismului drept cel mai important si mai dur loc de detentie, unde au existat detinuti politici pana la sfarsitul anilor ’80.

Dupa 23 august 1944, la Aiud au fost incarcerati atat detinuti politici cat si detinuti de drept comun. Detinutii politici de la Aiud proveneau din randul membrilor partidelor politice, legionarilor, asa-zisilor criminali de razboi, armatei, politistilor, jandarmilor, Siguranţei, SSI-ului sau clericilor.

Din 1948, mai ales dupa ce a intervenit militarizarea sistemului penitenciar si trecerea acestuia in subordinea Ministerului Afacerilor Interne, la Aiud au fost adusi deţinuţii politici acuzaţi de delicte politice grave, cei considerati criminali de razboi si intelectuali (avocati, arhitecti, comercianti, farmacisti, medici, ingineri, invatatori, profesori, preoti, scriitori, militari, ziaristi, bancheri, chiaburi, industriasi si patroni).

Pentru perioada 1945-1948 numarul detinutilor politici din închisoarea Aiud a cunoscut importante variatii. La inceputul intervalului aici se aflau inchise 163 de persoane, iar in 1948 efectivul a crescut la 2158 de suflete. In anii urmatori, numarul detinutilor a crescut continuu ca urmare a valurilor succesive de arestari si condamnari din toate paturile sociale. Conform statisticilor oficiale, in anul 1949 penitenciarul era populat de 4009 detinuti politici, iar dupa acest an si pana in 1964 populatia concentrationara din puscarie nu a depasit 3200 de detinuti politici. Dupa o statistica a Directiei Generale a Penitenciarelor, in intervalul 1950-1964, numarul detinutilor politici de la Aiud a fost de 14193.

Conform actelor nominale de deces aflate la Primaria Aiud, in perioada 1945- 1947 nu mai putin de 149 de persoane au decedat in puscaria Aiudului, jumatate din acestia fiind acuzati de delicte politice. In intervalul 1948–1964 aici au decedat 437 de persoane, insa dupa unele estimari neoficiale, cifra deceselor ar fi de circa 700.

Incepând cu anul 1948 detinutii politici au fost izolati de cei de drept comun, regimul de detentie pentru prima categorie modificandu-se in mod radical, politica instituita in acest domeniu fiind aceea de exterminare lenta. Documentele care fac referire la decesele din penitenciarul Aiud pentru perioada 1950–1964 mentionează urmatoarele cauze: tuberculoza, pneumonie, congestie pulmonara, casexie, cancer (intestinal, duodenal, pulmonar, prostatic), ocluzie intestinala, septicemie, paralizie cardiaca, insuficienta hepatica, cardiaca, renala, distrofie, hemoragie cerebrala, meningita, ciroza. Evident, aceste afecţiuni au fost cauzate de relele tratamente la care au fost supusi detinutii: torturile fizice si psihice aplicate, infometarea accentuata, frigul excesiv precum si asistenta medicala insuficienta sau absentă.

Floarea intelectualitatii interbellice a trecut prin inchisoarea de la Aiud

La Aiud au fost închise personalitati marcante ale Romaniei interbelice, dintre care menţionăm generalii Aurel Aldea (decedat la Aiud, 17 octombrie 1949), Ioan Arbore, Dumitru Dobre, Constantin Eftimiu, (decedat la Aiud, 19 octombrie 1950), Iosif Iacobici, (decedat la Aiud, 11 martie 1952), Nicolae Stoenescu, Constantin Pantazi, Nicolae Macici, (decedat la Aiud, 15 iunie 1950), Nicolae Sova, Socrate Mardare, (decedat la Aiud, 9 februarie 1954), Ion Sichitiu, (decedat la Aiud, 29 aprilie 1952), Gheorghe Jienescu, Gheorghe Koslinski (decedat la Aiud, 30 aprilie 1950) Gheorghe Stavrescu, (decedat la Aiud, 10 ianuarie 1951), Ion Topor (decedat la Aiud, 22 iunie 1950), Constantin Petrovicescu, (decedat la Aiud, 8 septembrie 1949), amiralul Horia Măcellariu, fostii ministri Ion Petrovici, Ghita Pop, Alexandru Marcu, I.C. Petrescu, Istrate Micescu, (decedat la Aiud, 29 mai 1951), Petre Tomescu, Alexandru Constant, intelectualii Mircea Vulcănescu, (decedat la Aiud, 28 octombrie 1952), Radu Gyr, Nichifor Crainic, Dumitru Staniloaie, Gheron Netta, (decedat la Aiud, 27 august 1955), Paul Zarifopol, Petre TuTea, Constantin Noica, Pantelimon Hallipa, Corneliu Coposu sau Ion Diaconescu. La Aiud a fost încarcerat şi fostul viceprim-ministru si ministru de Finante comunist, Vasile Luca, unde a si decedat în anul 1963.

Dupa preluarea intregii puteri in stat de catre comunisti, incepand cu anul 1948 si pana în 1964 cand a fost dat decretul pentru amnistia pedepselor celor cu condamnari politice, penitenciarul Aiud a avut urmatorii directori si comandanti: maior Alexandru Farcaş (1948-1950), capitan Nicolae Dorobantu (1950-1953), colonel Stefan Koller (1953-1958) si colonel Gheorghe Crăciun (1958-1964).

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.