Cum isi bat joc magistratii de justitie: cu oiţa în sala de judecată

Cum isi bat joc magistratii de justitie: cu oiţa în sala de judecată

by July 14, 2011 1 comment

Ministerul Justiţiei a lansat recent spre dezbatere un proiect de lege ce prevede o insaprire a sanctiunilor disciplinare in cazul magistratilor. În textul MJ sunt enumerate mai multe abateri ale magistraţilor pentru care aceştia ar trebui să fie traşi la răspundere. Una dintre ele se referă la modul în care trebuie redactată motivarea unei decizii judecătoreşti şi sună astfel: Constituie abateri disciplinare…nemotivarea hotărârii judecătoreşti sau utilizarea în cuprinsul motivării a unor expresii inadecvate sau în mod manifest contrare raţionamentului juridic.

Cum motivarea reprezintă oglinda unei hotărâri judecătoreşti, magistraţii ar trebui să fie grijulii cu modul de redactare a acesteia, astfel încât părţile implicate într-un proces să fie convinse de justeţea deciziei.

Vă prezentăm un caz în care doi judecători din Argeş şi-au bătut joc de o motivare, inserând citate din Biblie, ce nu aveau de a face cu dosarul respectiv.

Dosarul unui medic incompetent

În ianuarie 2011, judecătorii Ioan Fundătureanu şi Marius Dumitrescu l-au condamnat pe medicul Sorin Liviu Pletea, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, la un an şi opt luni de închisoare cu executare şi plata unor daune de 300.000 de euro către o femeie, care născuse un copil cu grave malformaţii, în urma neglijenţei medicului.

Pe fond, pedeapsa aplicată medicului era corectă, acesta dând dovadă de o rară încăpăţânare profesională, ce a avut ca rezultat naşterea unei fetiţe ce va trăi doar doi ani şi îi va arunca pe părinţi într-un calvar.

Pentru a fi cât mai convingători că sentinţa pe care au dat-o este dreaptă, judecătorii Ioan Fundătureanu şi Marius Dumitrescu au apelat la o mică pevestioară din Biblie, în care oiţa are rolul principal.

Erau într-o cetate doi oameni: unul bogat şi altul sărac. Cel bogat avea foarte multe vite mari şi mărunte. Iar cel sărac n-avea decât o singură oiţă, pe care el o cumpărase de mică şi o hrănise şi ea crescuse cu copiii lui. Din pâinea lui mâncase şi ea şi se adăpase din ulcica lui, la sânul lui dormise şi era pentru el ca o fiică. Dar iată că a venit la bogat un călător, şi gazda nu s-a îndurat să ia din oile sale sau din vitele sale, ca să gătească cină pentru călătorul care venise la el, ci a luat oiţa săracului şi a gătit-o pe aceea pentru omul care venise la el. Atunci s-a mâniat David cumplit asupra acelui om şi a zis către Natan: Precum este adevărat că Domnul este viu, tot aşa este de adevărat că omul care a făcut aceasta este vrednic de moarte. Pentru oaie el trebuie să întoarcă împătrit, pentru că a făcut una ca aceasta şi pentru că n-a avut milă“. 

Cei doi judecători au simţit nevoia să traducă aceasta povestioară: “După cum se ştie, această parabolă spusă de profetul Natan regelui David a servit drept mesaj al lui Yahve către rege, prin care îi transmitea că datorită păcatului ce i l-a făcut slujitorului lui, fiul său va muri la naştere. O mică paraleă cu situaţia din cauza de faţă ni se pare a se întrezări, fiind vorba şi aici de o greşeală pe care omul căruia îi încredinţezi (precum unui rege) destinul tău şi al copilului ce-l porţi în pântece a făcut-o şi din cauza căreia ceea ce ar trebui să fie un eveniment fericit s-a transformat în coşmar. Am putut observa şi în speţă aceeasi lipsă de compasiune pentru persoanele cărora inculpatul le-a transformat destinul pentru totdeauna, echivalentă absenţei milei din partea bogatului din parabolă“.

O judecătoare promovează cultivarea canabisului

Nu este singurul caz de acest fel. Recent, judecătoarea Iosefina Pârvu de la Tribunalul Bucureşti a eliberat doi studenţi prinşi de procurori cultivând cannabis în propria locuinţă, motivul invocat de magistrat fiind hilar: cânepa este o plantă tradiţională românilor şi cultivarea ei ar trebui încurajată.

“Nu mai puţin important este de menţionat că încă din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantă tradiţională a românilor obţinându-se producţii-record pe teritoriul ţării. Relansarea acestei vechi tradiţii combină în prezent tehnologia modernă cu vasta experienţă dobândită în trecut începând de la cercetare, cultură, industrializare şi până la comercializare. Stigmatul de drog pus cânepii industriale a făcut ca o ramură importantă a agriculturii să se afle acum în pragul dezastrului. Şi dacă la noi această plantă este considerată non-grata, Uniunea Europeană este dispusă la a subvenţiona investiţii în realizarea culturilor de cânepă. Din cânepa indiană se extrage marijuana sau haşişul. De altfel, cânepa cultivată în România, cannis sativa, se deosebeşte fundamental de planta din care se extrage produsul halucinogen THC (tetrahidrocanabinol), atât prin formă, cât mai ales prin concentraţia de drog: maximum 0,2% în cânepa obişnuită, faţă de peste 1% în cea indiană. De fapt, cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se aruncă, totul e valorificat, iar produsele obţinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii până în industria cosmetică sau auto. Dar avantajele cultivării şi industrializării acestei plante nu se opresc aici: cultivarea poate fi făcută în condiţii bune în toată ţara, iar terenul devine în anul următor propice cultivării cerealelor, deoarece cânepa ucide buruienile. Mai mult decât atât, potrivit dicţionarului explicativ privind substanţele toxice a rezultat că cannisul în forma plantei cultivată se poate consuma în ceai sau inhala fiind comercializată în diverse farmacii”.

Facebook Comments Box

1 Comment so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.