Statul roman a pierdut orice control la Rosia Montana. Canadienii sunt foarte aproape sa devina proprietari pe zacamintele de aur

Ministerul Economiei a publicat pe site-ul sau contractul de constituire a societatii Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ce se va ocupa cu exploatarea aurului de la Rosia Montana, in care parteneri sunt statul roman, prin Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului Minvest Deva si canadienii de la Gabriel Resources. Documentele demonstreaza ca statul roman a pierdut orice control asupra afacerii, fiind bagat in datorii, iar canadienii de la Gabriel Resources sunt aproape stapani pe terenurile aurifere.

Daca in momentul infiintarii RMGC, Gabriel Resorurces avea 65% din actiuni, in final va ajunge sa detina 80%. Cu doar 170.000 USD, pretul unui apartament in Bucuresti, Gabriel Resources a castigat 15% dintr-o afacere evaluata la 15 miliarde USD.

Mai mult, in 2009, Minvest Deva nu a avut bani sa participe la marirea capitalului social, dar “a fost ajutata” de Gabriel Resources, astfel incat exista pericolul ca partenerul canadian sa puna mana si pe restul de 19% din actiuni ale regiei, iar statul roman risca sa ramana acum doar cu redeventa de 4%.

Situatia de la Minvest este disperata: in 2010 a avut pierderi de 2 milioane lei, mai are 138 de angajati, este datoare 115 milioane lei la Gabriel Resources, iar la conducerea sa nu se afla un specialist in mine sau in economie, ci un notar, Ladislau Farcas, pana in 2010 consilier local PDL de Hunedoara.

Canadienii ne-au vandut numai datorii

La o cercetare atenta a documentelor, se intrezareste un plan bine pus la punct de Gabriel Resources, prin care a urmarit sa controleze total compania care se va ocupa de exploatarea de la Rosia Montana.

Pe 3 martie 1997, lua fiinta compania Euro Gold Resources SA, avand ca actionari Gabriel Resorurces Limited (65%, reprezentand aport in bani-2,5 miliarde lei vechi sau 357.500 USD), Regia Autonoma a Cuprului Deva (33,8%, reprezentand aport in natura-sediul social al companiei), plus alte trei societati autohtone de mici dimensiuni: Minsexfor SA (0,5%), Cepromin SA (0,5%) si Upsrueem SA (0,2%).

Foarte importanta este prevederea conform careia actionarii se obligau sa participe la majorarea capitalului soicial al Euro Gold Resources SA, cu aport in natura sau numerar, insa Gabriel Resorurces nu putea sa aiba mai putin de 65%, insa primea acceptul sa ajunga la un maxim de 80%, iar companiile romanesti aveau un maxim de 35% si un minim de 20% din capitalul social.

La fel de importanta era prevederea ca investitiile vor fi asigurate de Gabriel Resources, iar banii vor fi recuperati dupa ce zacamintele erau puse in exploatare. Printr-un act aditional incheiat pe 11 iunie 1997, locul actionarilor minoritari Minsexfor SA, Cepromin SA si Upsrueem SA este luat de alte trei societati la fel de mici: Cartel Bau SA Cluj Napoca, Foricon SA Deva si Comat-Trading SA Bistrita, ce primeau cate 0,4% din actiuni.

Gabriel Resources pune mana pe o mare afacere cu bani putini

Pe 27.10.1998, este incheiat un alt act aditional, prin care Gabriel Resources primeste dreptul ca in schimbul banilor pe care i-a investit cu infiintarea societatii Euro Gold Resources SA (2.341.764 dolari canadieni pana in iunie 1997) sa ajunga la 80% din actiuni.

Daca Gabriel Resources avea numai avantaje, partea romana pierdea constant teren.

Astfel, Regia Autonoma a Cuprului Deva se obliga ca, in momentul in care va primi o notificare de la Gabriel Resources ca exista zacaminte in anumite perimetre, trebuia sa inceteze imediat activitatea in acele perimetre de la Rosia Montana si sa mute toate echipamentele pe cheltuiala sa.

Pe 11 noiembrie 1999, prin actul aditional nr.8, Adunarea Generala a Actionarilor de la Euro Gold Resources SA aproba marirea capitalului social cu suma de 2,9 miliarde lei vechi (echivalentul a 171.963 USD), prin emiterea de 206.250 actiuni subscrise integral de Gabriel Resources, care ajunge sa detina 80% din actiuni. Banii sunt destinati unui studiu de prefezabilitate.

Compania Nationala Minvest (fosta Regia Autonoma a Cuprului Deva) scade la 19,31% din actiuni, iar celelalte trei societati romane aveau cate 0,23%.

Asadar, pentru o suma infima, Gabriel Resourcea mai primeste o felie de 15% dintr-o afacere evaluata la multe miliarde de euro.

Lovitura finala: partea romana acumuleaza datorii

Partenerul canadian incepe sa-si impuna controlul total asupra Proiectului Rosia Montana, folosindu-se de aceeasi manevra a majorarii capitalului social, stiind bine ca Minvest Deva nu dispune de sumele necesare.

Pe 21 iulie 2000, Euro Gold Resources SA isi schimba denumirea in Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) si se schimba si actul constitutiv.

In noiembrie 2009, Gabriel Resources cumpara actiunile detinute de Comat Trading SA, iar in decembrie 2009 pe cele ale Cartea Bau SA.

Partenerul canadian ajunge la 80,46% din capitalul social al RMGC, incalcand astfel actul constitutiv din 1997, care interzicea Gabriel Resources sa detina peste 80% din societatea ce se ocupa de explotarea de la Rosia Montana.

In decembrie 2009, este finalizata o noua majorare a capitalului social, prin emiterea a 417.958.037 actiuni la pretul de 1,43 RON fiecare.

Gabriel Resources a subscris un numar de 336.277.048 actiuni cu o valoare totala de 480,8 milioane lei, din care varsamant in numerar 1,3 milioane lei, iar 479 milioane lei (162 milioane USD) reprezinta datorii ale RMGC catre actionarul canadian. 

La randul ei, Compania Minvest Deva a subscris 80 de milioane de actiuni cu o valoare totala de 115 milioane lei. Cum nu avea insa acesti bani, regia s-a imprumutat practic la Gabriel Resources. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul Foricon SA Deva.

In noul act constitutiv al RMGC exista o prevedere care stipuleaza ca ponderea actionarului roman nu poate scade la viitoarele majorari de capital, insa acest lucru se poate schimba oricand printr-un act aditional sau modificarea actului constitutiv.

In consecinta, afacerea Rosia Montana arata in felul urmator: Gabriel Resources investeste masiv, imprumutand cu sume mari de bani atat RMGC, cat si Minvest Deva, iar partea romana acumuleaza datorii, oficialii de la Bucuresti nefiind interesati de acest proiect.