Tribunalul Bucuresti legalizeaza santajul de la Camera de Comert

Presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB), Sorin-Petre Dimitriu, le cerea angajatilor sa-si doneze o parte din salarii, insa judecatorii de la Tribunalul Bucuresti considera ca acestea erau doar ‘sugestii’ si nu un santaj clasic. Acesta este si motivul pentru care fostul lider taranist a fost lasat in libertate. Procurorii au probe ca salariatii de la CCIB erau chemati la Biroul de Resurse de Umane, unde li se cerea sa doneze bani, altfel riscau sa fie dati afara. Suma stransa se ridica la peste 3 milioane lei (800.000 euro).
Procurorii DNA sustin ca Sorin Dimitriu, impreuna cu Gabriel-Dan Mihut, director general al CCIB, si Gabriela Dumitriu, consilier al presedintelui CCI Bucuresti, ar fi santajat opt angajati ai institutiei, prin amenintarea cu incetarea contractului de munca, sa dea lunar o suma de bani cuprinsa intre 30% – 70% din valoarea drepturilor salariale cuvenite, precum si sa semneze, lunar, un inscris intitulat ‘contract de sponsorizare’ cu institutia.
In timpul judecarii la Tribunalul Bucuresti a cererii de arestare facute de DNA, avocatul lui Gabriel-Dan Mihut a declarat ca, in anul 2010, CCIB a reusit sa incheie mai multe contracte cu fonduri europene, iar salariatii care se ocupau de aceste contracte erau extrem de bine platiti in raport cu salariul de baza primit de la CCIB.
Cum insa CCIB avea dificultati economice, angajatii au consimtit sa sponsorizeze institutia cu o parte din banii pe care ii primeau in contul acelor fonduri europene. Oamenii erau chemati la Resurse Umane si li se spunea de la obraz sa doneze bani.

Marturie sta declaratia unei femei: ‘am fost nevoita sa accept sa semnez aceste acte de sponsorizare intrucat de abia ma intorsesem din concediu ingrijire copil, iar, in urma sugestiilor Biroului Resurse Umane, era clar ca un eventual refuz al meu ar fi atras chiar concedierea mea’.

O alta parte vatamata le-a declarat procurorilor: ‘suma oprita ca sponsorizare este stabilita de catre conducerea institutiei contrar vointei mele. Eu nu sunt de acord cu aceasta sponsorizare, dar m-am simtit constransa sa o fac de teama concedierii’.

Tribunalul Bucuresti interpreteza original infractiunea de santaj

Procurorii l-au retinut pe Sorin Dimitriu si l-au dus la Tribunalul Bucuresti, insa judecatorii nu au fost de acord cu arestarea preventiva.

Motivul invocat de magistrati este ca salariatii nu au fost constransi, ci doar au primit ‘sugestii’ pentru a dona banii, si ca puteau refuza, iar daca erau dati afara, aveau la dispozitie Justitia pentru a-si face dreptate.
‘Potrivit art. 194 alin. 1 C.p., infractiunea de santaj este definita ca fiind constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare sa dea, sa faca, sa nu faca, sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Astfel, in ceea ce priveste acuzatia privind infractiunile de santaj, presupuse a fi comise de cei trei inculpati, Tribunalul retine ca singurele aspecte confirmate pana la acest moment procesual sunt cele privitoare la existenta contractelor de sponsorizare, incheiate intre unii dintre angajatii CCIB, si aceasta din urma institutie. Nu au fost relevate insa date suficiente din care sa rezulte exercitarea vreuneia dintre actiunile de presiune de catre vreunul din inculpati, in scopul incheierii acelor contracte sau derularii in continuarea a acestora’, noteaza Tribunalul Bucuresti.

‘Se observa astfel din declaratiile citate ca aprecierea celor doua parti vatamate ca vor fi concediate reprezinta de fapt o perceptie subiectiva fara a fi indusa in vreun fel de vreo activitate a inculpatilor. Mai mult, din convorbirile telefonice si cele ambientale apreciate chiar de organul de urmarire penala ca fiind deosebit de relevante in sustinerea acuzelor, nu rezulta in niciun fel exercitarea de catre inculpati a vreunui act, care sa poata fi incadrat in latura obiectiva a infractiunii de santaj. Astfel, intr-una din discutiile purtate de partea vatamata M.N.P. cu Gabriela Dumitriu, cei doi discuta despre banii din proiectele europene si in niciun moment inculpata nu rosteste un cuvant sau fraza care sa poata fi apreciata drept amenintare sau constrangere. Ba mai mult, la un moment dat, inculpata isi exprima la randul sau regretul ca nu isi incaseaza ea insasi toti banii’, se mai arata in motivarea tribunalului.