Cum a ajuns in colaps o bijuterie a industriei romanesti: combinatul Mechel Campia Turzii

Cum a ajuns in colaps o bijuterie a industriei romanesti: combinatul Mechel Campia Turzii

by August 29, 2012 0 comments

La mai putin de un an de la plecarea Nokia, o noua drama sociala loveste judetul Cluj: disponibilizari masive la combinatul Mechel Campia Turzii. Actionarii rusi vor sa disponibilizeze aproximativ 800 de oameni, astfel incit numarul angajatilor ar ramine la aproximativ 280, de la un total de peste 5.000 inainte de privatizarea din 2003, potrivit Hotnews.ro. Cum a ajuns in pragul colapsului o afacere inceputa in anii ’20, transformata de comunisti intr-o unitate-fanion a economiei centralizate si apoi cumparata de cel mai mare jucator rus pe piata otelurilor speciale?Industria Sarmei Campia Turzii – de la stat, la rusii de la Conares si apoi la Mechel

Combinatul de la Campia Turzii a fost privatizat de AVAS in anul 2003, fiind preluat de firma elvetiana Conares Trading, controlata de investitori rusi, pentru 27,2 milioane de euro, din care pretul pachetului de actiuni este de 2,5 milioane de euro. Conares Trading, transformata ulterior in Mechel, s-a angajat sa realizeze investitii tehnologice de 16,5 milioane de euro, investitii de mediu de 3,3 milioane de euro si sa suplimenteze capitalul circulant al ISCT cu 3,7 milioane de euro. De asemenea, cumparatorul a preluat datorii bugetare de 1,1 milioane de euro

Conares Trading a devenit in acelasi an operatorul grupului metalurgic rus Mechel, detinut de omul de afaceri rus Igor Zyuzin, pentru activitatile din afara Elvetiei, iar combinatul si-a schimbat denumirea in Mechel Campia Turzii.

Grupul rus Mechel a ajuns sa detina 86,56% din actiunile companiei din Campia Turzii. Mechel a intrat pe piata romaneasca in 2002 si mai detine combinatele Mechel Targoviste (COS), Ductil Steel Otelu Rosu, Ductil Steel Buzau, Laminorul Braila si Mechel Reparatii Targoviste.

Printre actionarii Mechel Campia Turzii se mai regasesc SIF Banat-Crisana (SIF1), cu 11,11% din titluri si AVAS, cu 1,02%.

Daca in momentul privatizarii numarul de angajati ai combinatului era de peste 5.000, in prezent acesta este de 1.050, dupa ce in iunie Mechel a anuntat disponibilizarea a 800 de angajati, iar la sfarsitul lunii august 2012 prefectului de Cluj i-a fost comunicata intentia grupului de a mai da afara inca 800 de oameni.

Privatizarea – 27,2 milioane de euro pentru un combinat cu datorii si cu peste 5.000 de angajati

In 2002 incepea procedura de privatizare a societatii Industria Sarmei Campia Turzii, societate care adunase datorii in valoare de 377,8 miliarde lei vechi. In cursa pentru combinatul din Campia Turzii au intrat omul de afaceri indian Lakshmi Mittal si rusii de la Conares.

In 2003, Combinatul de la Campia Turzii a fost preluat de catre firma elvetiana Conares Trading controlata de investitori rusi pentru 27,2 milioane de euro, din care pretul pachetului de actiuni este de 2,5 milioane de euro. Conares Trading s-a angajat sa realizeze investitii tehnologice de 16,5 milioane de euro, investitii de mediu de 3,3 milioane de euro si sa suplimenteze capitalul circulant al ISCT cu 3,7 milioane de euro. De asemenea, cumparatorul a preluat datorii bugetare de 1,1 milioane de euro.

La momentul privatizarii, combinatul avea peste 5.000 de angajati. Guvernul Romaniei aproba in acelasi an 2003 disponibilizarea a peste 20.000 de oameni din mai multe societati comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare, printre care si Industria Sarmei, insa Conares Trading, noul proprietar, s-a angajat sa pastreze tot personalul existent si sa nu faca disponibilizari.

Ambitiile rusesti de extindere a activitatilor in tara si primele pierderi la Campia Turzii

Imediat dupa achizitionarea Industria Sarmei, Conares Trading, care devenea parte a grupului Mechel, anunta ca doreste sa isi extinda activitatea din Romania, sa achizitioneze si alte societati industriale si sa formeze un miniholding  cu o cifra de afaceri de 300-400 de milioane de dolari pe an.

Cu toate acestea lucrurile nu au mers chiar in directia dorita de rusi. Comparativ cu anul 2003, cand pierderile se cifrau la 163 de miliarde de lei, in anul 2004 acestea au scazut la 67 de miliarde. In 2006, Mechel Campia Turzii a anuntat pentru primele sase luni ale anului pierderi de 12,2 milioane lei la o cifra de afaceri de 199,5 milioane lei, cu 6% mai mare fata de nivelul afacerilor din perioada similara a anului trecut.

Directorul de operatiuni al grupului Mechel, Alexei Ivanuskin, punea neprofitabilitatea combinatului pe seama costului ridicat al gazelor naturale, cheltuielile mari cu electricitatea si cu forta de munca.

Mechel si planurile de achizitionare a unor centrale electrice

Grupul rus a manifestat intentia de a achizitiona centrale electrice scoase la privatizare de catre statul roman pentru a putea sa-si furnizeze energie electrica la preturi mai mici.

In 2007, Mechel anunta ca intentioneaza sa investeasca pana la 200 de milioane de euro in Romania, pentru a prelua centrale de productie de energie. Potrivit ziarului rus Vedomosti, Mechel avea in vedere achizitii de centrale electrice scoase la privatizare de catre Guvern.

Cu toate acestea, Mechel anunta in spetembrie 2006 ca intentioneaza sa investeasca 55 milioane de dolari in dezvoltarea operatiunilor din Romania pana la inceputul anului 2009.

La doua zile dupa acest anunt, Mechel anunta ca societatile detinute de grupul rus in Romania au o rentabilitate scazuta fata de firmele controlate de companie in Rusia, din cauza costurilor ridicate ale resurselor energetice, materiei prime si a cheltuielilor cu angajatii, potrivit reprezentantilor Mechel Romania, citati de Mediafax. Costul gazelor naturale a crescut de la 95 dolari pe mia de metri cubi in 2003 la 240 dolari mia de metri cubi in 2006, iar pretul fierului vechi s-a dublat in ultimii ani.

Combinatul de la Campia Turzii – pe profit in 2008, apoi ani consecutivi de pierderi
Combinatul Mechel din Campia Turzii a inregistrat pentru prima data profit net abia in anul 2008: 48,6 mil. lei, de la pierderi de 27,96 mil. lei in 2007. Veniturile combinatului au urcat in 2008 cu 57,7%, de la valoarea de 507 mil. lei din 2007, la aproape 800 mil. lei, in timp ce cheltuielile au avansat cu 38,7%, de la 535 mil. lei la 742 mil. lei.
Cu toate acestea, spre finele anului 2009, rusii anuntau ca din cauza lipsei de comenzi, volumul vanzarilor inregistrate de Mechel Campia Turzii a scazut, in primele trei luni ale anului, cu peste 30% fata de perioada similara a anului 2008. In plus, in luna noiembrie a anului 2008, 193 dintre cei 2.700 de angajati ai companiei au fost trimisi in somaj tehnic, primind 75% din salariu.

Ca urmare, Mechel Campia Turzii a inregistrat in 2009 pierderi de 155,27 milioane lei. Pe langa problemele cauzata de criza economica si de scaderea cererii pentru produselor fabricate la Campia Turzii, presa a relatat ca grupul Mechel are robleme si din cauza afacerilor paguboase pe care le-a facut cu firme romanesti.

“Este vorba despre faptul ca, in ultimii ani, combinatul a fost “tepuit” cu zeci de milioane lei de dife rite firme care fie au intrat in faliment, fie patronii lor au ajuns sa fie trimisi in judecata pentru inselaciune. Doar in ultimii trei ani, trei dintre cele mai mari astfel de cazuri au ajuns pe masa procurorilor de la Directia Nationala Anticoruptie (DNA), deoarece prejudiciul lor depaseste lejer milionul de euro”, scria EVZ in 2009.

Pierderile la Mechel Campia Turzii au continuat si in 2010 (pierderi de 58,3 milioane lei in primele sase luni), precum si in 2011 (pierderi de 25,3 milioane de lei in primele sase luni).

Lider sindical: Prezentata ca un mare succes al guvernului din 2003, privatizarea s-a dovedit a fi un mare esec

In martie 2012,intr-o scrisoare adresata actionariatului Mechel,  presedintele Sindicatului “Industria Sarmei” Campia Turzii, Ioan Pascu acuza compania de management defectuos si avertiza ca Mechel Campia Turzii se confrunta cu o situatie grava, existand chiar riscul inchiderii activitatii.

“Prezentata ca un mare succes al guvernului din 2003 in cadru festiv la Casa de Cultura din Municipiul Campia Turzii, in prezenta ambasadorului Rusiei in Romania, a actionarilor majoritari ai grupului Mechel si a multor autoritoritati centrale si locale, privatizarea s-a dovedit a fi un mare esec, atat pentru angajati cat si pentru locuitorii municipiului”, scria Pascu.

Mechel Campia Turzii: 5.700 de angajati in 2003, 1.050 de angajati in prezent

Liderul sindical relata cum activitatile in cadrul Combinatului au fost inchise pas cu pas si cum de la 5.700 de angajati in momentul privatizarii, in martie 2012 combinatul mai numara 1.900 de oameni.

“In alocutiunile lor, atat ambasadorul cat si actionarii majoritari ai Mechel, s-au intrecut in a prezenta avantajele acestei privatizari, incepand cu pastrarea celor 5600 locuri de munca existente la acel moment, la imbunatatirea conditiilor de munca, la cresterea salariilor contribuind la cresterea nivelului de trai al angajatilor, la implicarea in dezvoltarea municipiului Campia Turzii. De atunci, an de an, toate aceste promisiuni s-au dovedit a fi doar niste “baloane de sapun” si rand pe rand s-au inchis: otelariile, 3 laminoare, bare trase, 2 tragatorii,etc, numarul de personal dupa restructurari repetate a ajuns la 1900″, mai scria liderul sindical.

Ioan Pascu mai sustinea la acel moment ca, potrivit contractului de privatizare, reprezentantii concernului rusesc “Mechel” erau obligati sa nu faca nici un fel de concedieri timp de cinci ani de la preluarea unitatii si sa creasca cifra de afaceri cu 80%, insa conducerea “Mechel” a decis sa inchida sectiile de laminare si otelaria, motivand totusi ca inchiderile sunt temporare.

“A fost din nou o mare minciuna, in cele din urma inchiderea a fost definitiva, apoi s-au inchis altele si altele, pana s-a ajuns la situatia de acum. Au fost taiate si trimise ca fier vechi pentru otelariile de la Targoviste si Otelu Rosu, cantitati de zeci de mii de tone, sectii intregi fiind dezmembrate si transformate in ruine”, mai scrie liderul sindical.

Combinatul Mechel Campia Turzii a inceput, din luna iunie, disponibilizarea, in etape, a 799 de angajati, procesul urmand sa se incheie pentru acestia in luna septembrie. In unitate isi mai desfasoara activitatea acum 1.050 de persoane.

Alti 800 de angajati ar putea fi disponibilizati

Cu toate acestea, prefectului de Cluj i-au fost prezentate saptamana trecuta intentiile Mechel de a disponibiliza inca 800 de angajati ai Combinatului de la Campia Turzii, urmand ca in unitate sa mai ramana doar 238 de persoane.

“Am purtat, vineri, discutii cu conducerea Combinatului Mechel Campia Turzii si cu cea a sindicatului, la sediul combinatului. Din pacate, concluziile intalnirii nu sunt imbucuratoare, ni s-a comunicat intentia conducerii combinatului de a disponibiliza peste 800 de persoane, astfel incat sa mai ramana doar 238 de angajati. Ce va ramane din combinat se va transforma in sectie externa a Ductil Steel Buzau, iar la Campia Turzii va fi, practic, un punct de lucru. E o tragedie sociala la Campia Turzii daca intentia se va concretiza, si nu se va intampla nimic in perioada urmatoare”, a declarat prefectuld e Cluj, Ioan Vuscan citat de wall-street.ro

Ca reactie, Sindicatul de la Mechel Campia Turzii ii cere premierului Victor Ponta, intr-o scrisoare, ca prin intermediul institutiilor statului sa monitorizeze activitatea combinatului si sa stopeze taierea si instrainarea utilajelor, pentru evitarea inchiderii acestuia, relateaza Mediafax.

Ministrul Liviu Pop anunta ca Guvernul va analiza contractul de privatizare

Marti, 28 august 2012, ministrul delegat pentru dialog social,Liviu Pop a declarat ca sunt semne de intrebare legate de respectarea obligatiilor asumate, prin contractul de privatizare, si ca la nivelul Guvernului acest contract va fi analizat.

“La nivelul Guvernului suntem obligati sa facem primii pasi si vom avea o discutie cu ministrii Economiei si Finantelor si cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pentru a vedea care este situatia contractului de privatizare si a consecintelor acestuia. Daca se vor constata nereguli vor fi sesizate organele statului – daca este vorba de concurenta neloiala, abuz in functie, sau neglijenta in serviciu. Vom incerca desecretizarea acestui contract”, a spus Liviu Pop.

Cine este gigantul Mechel?

Mechel este detinuta de omul de afaceri rus Igor Zyuzin. Conglomeratul inglobeaza societati din minerit, siderurgie si prelucrarea metalelor din mai multe tari: Rusia, Romania, Lituania, Bulgaria, Kazahstan si SUA. Infiintat in anul 2003, Mechel este cel mai mare producator rus de oteluri si aliaje speciale si al doilea producator de oteluri plate, controland 39% din piata rusa a produselor din oteluri speciale.
Grupul siderurgic rus Mechel a intrat pe piata romaneasca in 2002 si controleaza combinatele Mechel Campia Turzii (INSI), Mechel Targoviste (COS), Ductil Steel Otelu Rosu, Ductil Steel Buzau (pentru care a platit in 2008 circa 142 milioane euro), Mechel Reparatii Targoviste si Laminorul Braila. In anul 2011 numarul total de angajati din Romania era de 7.000.

In anul 2010, productia de otel a grupului Mechel in Romania a fost de 827.371 de tone, fabricarea de laminate la cald a fost de 855.760 de tone, iar volumele de sarma si produse din sarma au fost de 152.180 de tone. La nivelul anului 2008, compania detinea 80% din productia de otel-beton din Romania.

Pe site-ul companiei, Mechel sustine ca din 2005 si pana in prezent a investit 24 milioane de euro in Combinatul de la Campia Turzii.

Criticile lui Putin la adresa Mechel si ancheta serviciului federal rus antimonopol

In 2008, Mechela fost puternic de premierul rus de atunci, Vladimir Putin, care acuza grupul ca isi vinde productia in strainatate catre companiile sale offshore si l-a nominalizat printre jucatorii incorecti din piata resurselor. Tot atunci, un consilier al presedintelui rus de atunci Dmitri Medvedev anuntase ca Serviciul federal antimonopol (FAS) a deschis o ancheta impotriva Mechel, tinta cercetarilor fiind politica de pret practicata de unele filiale ale companiei pe piata carbunelui cocsificabil.

“Isi vand productia in strainatate catre companiile lor offshore, in cazul de fata in Elvetia. Ce inseamna asta? Asta inseamna reducerea bazei de impozitare in interiorul tarii, inseamna fuga de impozite, inseamna ca bugetul nu primeste cat trebuie, inseamna aparitia de deficit pe piata si inseamna o scumpire a produselor metalurgice care se reflectain pretul intregii game de marfuri”, a spus Putin.

“Recent am condus o consfatuire pe metalurgie si am mentionat numele unei companii metalurgice, care-si vinde productia pe piata externade cateva ori mai ieftin decat preturile interne”, declara fostul premier rus. Putin a precizat ca preturile interne la aceste produse (carbune cocsificabil) erau de 4.100 ruble tona, in timp ce Mechel exporta cu 1.100 ruble tona, adica de patru ori mai ieftin.

Igor Zyuzin, patronul Mechel – 3,1 miliarde de dolari valoare neta

Gigantul Mechel este detinut de omul de afaceri si miliardar rus Igor Zyuzin. Nascut in 1960 in localitatea Kimovsk, Zyuzin a absolvit cursurile Institutului Politehnic Tula si a dobandit diploma de inginer in domeniul minier si economie.

Din 2003 pana in 2006,  Zyuzin a detinut pozitia de presedinte al Consiliului de Directori al Mechel Group, iar din 2006 si pana in prezent Zyuzin este CEO si Director Al Mechel.

Potrivit topului Forbes, averea  lui Zyuzin, in varsta de 52 de ani, valora in martie 2012 circa 3,1 miliarde de dolari, fata de varful de 10 miliarde de dolari atins in 2008.

Romania Libera scria ca, dupa ce a ridicat gigantul Mechel, ca sa isi asigure acces direct la sursele de materii prime fara sa mai depinda de capriciile politicienilor, Igor Zyuzin a cumparat 25 la suta din compania miniera Yakutugol.

Combinatul de la Campia Turzii, vechi de 92 de ani

Inainte de Mechel, combinatul din Campia Turzii se numea Industria Sarmei si constructia sa a inceput in anul 1920. Industria Sarmei Campia Turzii era destinata producerii de sarma si cuie din zona Transilvaniei, unde nu exista o intreprindere similara.

La inceput a fost pusa in functiune tragatoria de otel moale si fabrica de cuie (1921), iar apoi in anul 1922 a fost pus in functiune laminorul de sarma, primul de acest fel din Romania.

Profilul de productie al intreprinderii a fost largit an de an prin dotari cu utilaje ce au asigurat noi sortimente cerute de piata: otel moale, sarme subtiri pana la 0,5 mm, cuie speciale si sarma de cupru (1924), otel balot (1925), arcuri de mobila (1926). Tot in 1926 se pune in functiune sectia de zincare a sarmelor si a sarmelor ghimpate.

In anul 1928 incepe instalarea otelariei, tragatoria de otel tare, se mareste sectia de zincare si se construieste o centrala termoelectrica. Potrivit sursei citate, au urmat o serie de noi investitii (dezvoltarea tragatoriei de otel tare, asimilarea fabricatiei cuielor albastre si spintecate), au fost construite o serie de sectii noi (turnatoria si tragatoria de metale neferoase, fabrica de cabluri elecrice, cositoria de sarma, zincatorul, fabrica de electrozi) iar altele au fost dezvoltate (tragatoria de sarma si fabrica de cuie). Ca urmare, gama produselor uzinei este completata cu sarme de cupru, alama si bronz, sarme de cusut, fier profilat, cabluri electrice, electrozi pentru sudura electrica.

In anul 1941 s-a pus in functiune o instalatie de producere a cuprului electrolitic (pentru fabricarea cablurilor electrice), iar in anul 1948, intreprinderea este nationalizata, ea crescandu-si capacitatea prin consruirea de noi obiective si modernizarea celor existente.

“Privind in urma la ceea ce a fost “Industria Sarmei”, un combinat integrat, intre primele mari producatoare de otel din Romania si ce este acum, o mica intreprindere, avand in componenta doar un laminor si cateva tragatorii, putem concluziona cat de reusita si de transparenta a fost privatizarea combinatului din Campia Turzii”, considera liderul Sindicatului “Industria Sarmei” Campia Turzii, IoanPascu.

“Realitatea din prezent ne arata ca in primele 10 luni din 2011 s-au inregistrat productii record, productivitate marita si vanzari fara precedent. Se pare ca acest lucru a incurcat strategia grupului si in luna noiembrie a inceput declinul, ca in final sa fie estimata o pierdere de 90 milioane de lei (RON) pentru anul 2011. Daca ne pozitionam in anul 2012, o sa gasim o situatie fara precedent, se lucreaza sporadic, cu un plan de productie carpit si fara perspective”, mai sustine Pascu.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.