Culmea justitiei! Anchetatorii si judecatorii dintr-un dosar cu condamnare definitiva, cercetati pentru trafic de influenta si luare de mita. Alte acuzatii: numiri ilegale in functie

Un caz fara precedent care s-a  petrecut la Satu Mare scoate in evidenta  mizeria din justitia romaneasca. Un om de afaceri este gasit tap ispasitor intr-un dosar de evaziune fiscala si trafic de masini. Acesta este “dat in gat” de un mafiot local, sustinut de un politist camatar, dosarul sau este instrumentat de un procuror ajuns in functie in mod ilegal , si apoi  condamnat de un judecator care a fost saltat de procurorii DNA pentru luare de mita. Oare ce probitate morala si profesionala mai pot avea acesti reprezentanti ai statului? Ce valoarea mai poate avea o asemenea sentinta?

Oricum, intreaga poveste este urat mirositoare: personajul in cauza, pe numele sau Csorz Nicolae, a cazut  victima intr-o afacere cu ramificatii in toata zona de nord-vest privind traficul cu masini. De asemenea,  itele acestei… duc catre o retea de camatarie, fapt dazvaluit intr-un alt  dosar penal. Cheia acestei  ecuatii infractionale este un ofiter la Politia Economica Satu Mare, Adrian Bota (urmarit penal in 2 dosare pentru luare de mita si pentru camatarue),  sotul unei importante piese din PDL: Laura Bota, vicepresedinte a organiatiei de femei, buna prietena cu Elena Udrea si cu Andreea Paul(Vass).

Csorz Nicolae a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru trafic de influenta. Potrivit rechizitoriului intocmit de procurorii DNA Satu Mare,  omul de afaceri a fost pus sub acuzare pentru ca ar fi intervenit, prin intermediul unui comisar de la Garda Financiara,(Andrei Tocaciu),  pe langa un politist de la DGA (Adrian Bota),  pentru a-l salva de acuzatii pe un denuntator, Vasile Ardelean, aflat sub cercetare penala pentru evaziune fiscala. “In cursul anului 2007, invinuitul Tocaciu Andrei – director al Agentiei Unio Satu Mare din cadrul BCR (actualmente comisar in cadrul Garzii Financiare Satu Mare), cunoscandu-se cu inculpatul Csorz Nicolae si cu denuntatorul Ardelean Vasile, le-a facut celor doi cunostinta, in conditiile in care primul dorea sa-si instraineze partile sociale la SC Electrosam, iar cel de al doilea intentiona sa cumpere partile sociale ale unie societati comerciale”.

Din dosarul intocmit lui Csorz Nicolae reiese faptul ca Andrei Tocaciu si Vasile Ardelean sunt cercetati penal pentru implicarea intr-o retea de trafic de masini si evaziune fiscal privind importul de autoturisme din Germania, care dup ace ajungeau in tara, erau vandute le terte persoane fara sa fie intocmite acte legale. Toata aceasta operatiune era infaptuita pe numele unei firme care apartinuse lui Csorz Nicolae, dar care o instrainase sub numitului Vasile Ardelean, un interlop cunoscut in Satu Mare. “In urma intermedierii facute de invinuitul Tocaciu Andrei, denuntatorul Ardelean Vasile, in vederea ingreunarii unei eventuale cercetari penale, dat fiind ca nu toate operatiunile comerciale efectuate urmau sa fie inregistrate in contabilitate, a identificat o persoana de etnie roma, Horvath Rudolf, fara niciun loc de munca si fara vreun venit, pe care a convins-o sa preia formal societatea comerciala, devenind unic asociat.

Astfel, toata activitatea comerciala urma sa fi revenit practic numitului Horvath Rudolf, care, in schimbul unei sume de bani, a acceptat sa semneze in fals toate documentele de preluare a documentele de preluare a societatii.  In aceste conditii, in data de 28.03.2007, conform actelor notariale, numitul Horvath Rudolf a preluat de la inculpatul Csorz Nicolae, partile sociale ale SC Electrosam SRL Satu Mare, devenind astfel formal administratorul in fata tuturor persoanelor fizice si juridice, a organelor judiciare”, se spune in rechizitoriu.

In fapt, “asa cum a rezultat si din actele administrate in dosarul 4851/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Satu Mare, denuntatorul Ardelean Vasile a desfasurat in numele SC Electrosam SRL operatiuni de achizitii intracomunitare (autoturisme) fara sa declare operatiunile in cauza la organele fiscale  si fara sa achite la bugetul de stat TVA aferent, folosindu-l ca paravan pe numitul Horvath Rudolf-administrator formal al societatii, persoana cu discernamant diminuat, considerand ca in aceste conditii nu va raspunde din punct de vedere penal”.

Drept urmare, “cu privire la activitatea infractionala desfasurata la SC Electrosam SRL, Directia Generala a Finantelor Satu Mare a sesizat Parchetul de pe langa Judecatoria Satu Mare, stabilindu-se ca in perioada 2007-2008, denuntatorul Ardelean Vasile, prin mecanismul de fraudare susmentionat, a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 751.442 lei.

Potrivit condamnarii lui Csorz Nicolae, “dosarul de urmarire penala 4851/P/2007 al Parchetului a fost trimis la Inspectoratul de Politie al Judetului Satu Mare in vederea efectuarii cercetarilor sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala, fiind repartizat invinuitului Bota Adrian-subcomisar in cadrul IPJ Satu Mare-Serviciului de Investigare a Fraudelor”.

In documentele procurorilor se arata faptul ca dupa ce comisarul Adrian Bota i-a deschis dosarul de cercetare penala, Vasile Ardelean a intrat in panica si i-a cerut ajutorul lui Adrian Tocaciu. “In data de 11 ianuarie 2008, denuntatorul Ardelean Vasile a fost citat pentru prima oara de catre invinuitul Bota Adrian, in calitate de faptuitor in dosarul penal in care se efectua acte de urmarire penala sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscal, fiind audiat cu privire la actvitatea desfasurata de SC Electrosam SRL. Panicat fiind, denuntatorul Ardelean Vasile a luat legatura cu invinuitul Tocaciu Andrei, cel care a intermediase achizionarea SC Electrosam SRL si care l-a indrumat pe denuntator la inceputul activitatii sale cum sa completeze facturile fiscal, relatandu-i acestuia faptul ca operatiunile desfasurate de el la SC Electrosam fac obiectul unei anchete penale. Invinuitul Tocaciu Andrei l-a indrumat pe denuntatorul Ardelean vasile sa ia legatura cu inculpatul Czorz Nicolae”, se spune in rechizitoriu. Apoi, potrivit procurorilor Ardelean i-ar fi dat lui Csorz Nicolae, in mai multe transe,  suma de 39 000 de euro, bani care trebuia sa ajunga in buzunarul comisarului Adrian Bota pentru a-l scoate de sub urmarire penala pe denuntator.

Intregul dosar penal finalizat cu condamnarea lui Csorz Nicolae pentru trafic de influenta la 3 ani cu suspendare nu se bazeaza decat pe denuntul interlopului Vasile Ardelean, pe declaratiile circumstantiale ale unor martori ( care nu vorbesc direct de traficul de influenta al inculpatului) si pe unele interceptari ambientale. Totul este construit superficial, mai mult sunt interceptari telefonice care se contrazic unele pe altele. In vreme ce, potrivit dosarului penal, la inceput  ar rezulta o asa zisa prietenia dintre  Csorz Nicolae si comisarul Adrian Bota, fapt ce l-ar fi putut ajuta pe invinuitul Vasile Ardelean, in vederea mituirii politistului, in final, alte interceptari telefonice domonstreaza exact contrariul: Csorz Nicolae nu-l cunostea pe comisarul Adrian Bota si nu avea cum sa-l ajute pe Ardelean.

Exemple:

“Csorz Nicolae: Mai, nu stiu ce-i, cum ii, intelegi? Eu o sa-l caut, daca nu poimaine, ca maine de dimineata trebuie sa ma duc cu…

Ardelean Vasile; Dar mai trebuie ceva? Da vorbeste cu el! Sa spuna in p… mea, sa ma lase dracu in pace, mai!”

Ardelean Vasile : “No, vorbeste cu el, in p…mea, ca iar m-o cautat deja si…

Csorz Nicolae: Eu cu Bota nu am relatii, intelegi? Eu ti-am spus…Mergi si clarificati voi situatia!

Ardelean Vasile: Eu ma duc maine si il caut.

Csorz Nicolae: Du-te si cauta-l! Vezi daca o sa… Nu stiu, nu ma bag , nu ma intereseaza”

Procurorii DNA au incercat si un flagrant pentru a-l inculpa si inchide pe Csorz Nicolae, dar a esuat. Denuntatorul Vasile Ardelean s-a deplasat acasa la Csorz Nicolae pentru a-i inmana acestuia  ( chipurile) 20 000 de euro, care sa demonstreze traficul de influenta, bani ce trebuiau sa ajunga la comisarul Adrian Bota. Insa, potrivit interceptarilor,  Csorz Nicolae l-a trimis acasa pe Ardelean, spunandu-i sa-si rezolve singur problemele. Drept consecinta, intregul dosarul este construit cu picioare de lut, acuzatiile fiind controversate.

Interesant este faptul ca, in conditiile in care Csorz Nicolae este condamnat atat la Tribunalul Satu Mare cat si la Curtea de Apel Oradea, personaje centrale din jurul acestor fapte penale au scapat basma curata. Astfel, comisarul de politie Andrei Bota, ( sotul Laurei Bota, vicepresedite a organizatiei de femei a PDL, buna prietena cu Elena Udrea si Andreea Paul) dar si comisarul de la Garda Financiara, Andrei Tocaciu, care initial aveau calitatea de invinuiti in acest dosar de trafic de influenta, devin doar martori.  Atunci, ne punem firesc intrebarea: Oare cum au demonstrat procurorii traficul de influenta, de vreme ce piesele de rezistanta din acest dosar au fost eliminate? Potrivit rechizitoriului, Andrei Tocaciu a fost cel care i-a facut legatura denuntatorului Vasile Ardelean cu condamnatul Csorz Nicolae pentru ca acesta l-ar fi cunoscut pe comisarul Bota, personajul care trebuia sa primeasca mita pentru albirea dosarului lui Ardelean. In acelasi timp,  Bota spune in declaratiile sale ca nu-l cunoaste pe Csorz Nicolae. Adica, nicio legatura intre traficantul de influenta si beneficiarul traficului de influenta.  Din intreaga ecuatie nu mai raman decat doua piese “suspendate”: denuntatorul si condamnatul, ceea ce duce la golirea de continut a acestei spete. Atunci unde este oare traficul de influenta?

La o analiza mai atenta a acestui dosar, descoperim faptul ca exista o relatie speciala intre personajele care ies din scena, in acest caz penal. Denuntatorul Vasile Ardelean il cunostea foarte bine pe comisarul Andrei Tocaciu de la Garda Financiara, cei doi punand la cale intreaga afacere de evaziune fiscala si trafic de influenta. Mai mult, rezulta faptul ca era necesar un tap ispasitor pentru finalizarea dosarului de trafic de influenta: condamnatul Czorz Nicolae. In acest context putem spune ca era necesar un tap ispasitor in acest  dosar: Csorz Nicolae, condamnat pentru trafic de influenta.

Potrivit unor surse judiciare, comisarul Adrian Bota ar fi primit din partea lui Vasile Ardelean, o masina Mercedes, care face obiectul unui dosar penal, acesta fiind pus sub acuzare de procurorii DNA pentru luare de mita.  In acelasi timp, asa cum se relateaza in rechizitoriu, dosarul de evaziune fiscala intocmit de inspectorii de la Finante, in care sunt cercetati Vasile Ardelean si Andrei Tocaciu, a ajuns pe mana comisarului Adrian Bota. Acest dosar si astazi putrezeste in sertarele politiei, urmarirea penala fiind blocata. O alta dovada in acest sens: surse judiciare sustin  politistii care s-au ocupat de actele premergatoare incepererii urmaririi penale in cazul lui Csorz Nicolae, Buzila Olimpiu si Olteanu Nicolae ar fi fost datori vanduti denuntatorului Vasile Ardelean, dupa ce acestia si-au achizitionat masini de la firma lui Ardelean,  acuzata de evaziune fiscala. Curat conflict de interese!

Surse din cadrul politiei sustin ca se asteapta prescrierea faptelor si salvarea celor doi infractori. Culmea ironiei din justitia romaneasca! Procurorii au instrumentat dosarul de trafic de influenta  rezultat ca urmare a instrumentarii unui caz de evaziune fiscala. Insa, evaziunea fiscala nu mai exista, pentru ca a fost ascunsa sub pres.

Si celelalalti reprezentanti ai statului din lantul sistemului judiciar care au lucrat la acest caz pun sub semnul intrebarii probitatea morala si profesionala a corectitudinii sentintei. Procurorul DNA, Marius Iancu care s-a ocupat de dosarul de urmarire penala a lui Csorz Nicolae se afla in aceasta functie in cadrul Departamentului National Anticoruptie, in afara legii. Potrivit presei locale, procurorul Marius Iancu, a fost avansat in calitatea de procuror DNA fara examen, contrar legii, el fiind numit doar  printr-o hotarare a Inaltei Curti de Justitie si Casatie pe 18 februarie 2008. (http://www.satmareanul.net/2011/01/12/procurorii-satmareni-marius-iancu-si-tiberiu-sigheartau-dela-dna-avansati-ilegal/)

In acelasi timp, acest procuror a fost acuzat ca a trunchiat unele interceptari telefonice in celebrul dosar “Mita la Halmeu”. Mai mult, sora acestui procuror este ofiter de politie, colega cu comisarul Adrian Bota. De unde vezi conflictul de interese aparut in acest dosar: comisarul Bota, din invinuit devine doar martor in acest dosar.

Decizia judecatoareasca definitiva si controversata in acest dosar de trafic de influenta a fost data de judecatorul Mircea Puscas de la Curtea de Apel Oradea, arestat preventiv pentru trei capete de acuzare: marturie mincinoasa, luare de mita si trafic de influenta in 3 dosare penale privind protejarea unui om de afaceri din Marghita (Bihor), acuzat de evaziune fiscala.

In concluzie, ne putem intreba in mod firesc: cata voloare morala si profesionala poate avea o sentinta judecatoreasca definitiva in care este condamnat un om pentru trafic de influenta de vreme ce anchetatorii acestui caz, incepand de comisarul de politie, continuand cu procurorul de caz si terminand cu magistratul care a judecat cazul sunt persoane cercetate penal, acuzate de ilegalitati si fapte de coruptie? Ar fi interesant de pus in discutie un asemenea caz la CEDO pentru a se gasi un raspuns pertinent.

Vom reveni cu amanunte despre acest caz cu ramificatii largi in lumea interlopa