Curtea Constitutionala vrea sa reintroduca insulta si calomnia in Codul Penal

Curtea Constitutionala vrea sa reintroduca insulta si calomnia in Codul Penal

by May 2, 2013 0 comments

curtea_constitutionala[1]Agentia de Monitorizare a Presei-ActiveWatch apreciaza ca decizia de luni a Curtii Constitutionale – prin care insulta si calomnia ar putea redeveni fapte penale – va avea ca rezultat “un nou haos legislativ care va avea un impact greu de estimat, inclusiv posibile condamnari ale Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru lipsa de previzibilitate a legilor pe care sunt judecati ziaristii”.
Potrivit ActiveWatch, desi se considera ca o pedeapsa penala pentru insulta si calomnie ar conduce la o mai mare retinere din partea celor care se exprima in public, in realitate, masurile penale au impact in primul rand asupra acelor jurnalisti care isi desfasoara activitatea cu buna-credinta. “Chiar daca riscul de a fi pedepsiti este mai redus, legislatia penala are un efect de auto-cenzura pentru acestia, asa cum o arata studii efectuate asupra jurnalistilor din mai multe tari”, afirma ActiveWatch intr-un comunicat remis HotNews.ro.

Curtea Constitutionala a decis, luni, ca este neconstitutionala dezlegarea data in 2010 de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care s-a stabilit ca normele de incriminare a insultei si calomniei nu sunt in vigoare. Judecatorul Cristi Danilet a tradus pe blogul lui decizia CCR: “Insulta si calomnia inapoi in Codul Penal”.

Pozitia ActiveWatch privind decizia CCR:

Curtea Constitutionala a facut un nou cadou presei cu cateva zile inainte de 3 mai, Ziua Mondiala a Libertatii Presei. CCR vrea calomnia inapoi in codul penal.

Ca sa intelegeti despre ce este vorba o sa facem un mic istoric.

Dezincriminarea 1 –  In august 2006 Monica Macovei, ministrul Justitiei in acel moment, reusea sa convinga Parlamentul sa dezincrimineze insulta si calomnia. Insulta mai fusese dezincriminata o data, dar meritul lui Macovei a fost ca i-a convins pe parlamentari sa reformeze radical infractiunile privind defaimarea.

Reincriminarea 1? – In ianuarie 2007, la cateva zile dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, Curtea Constitutionala (CCR) a spus ca dezincriminarea nu este constitutionala si a argumentat pentru ideea ca protectia reputatiei si a onoarei unei persoane nu se poate face decat prin mijloace penale.

Confuzia 1
– A urmat, pana in 2010, un haos legislativ, pentru ca unele instante au interpretat decizia CCR ca insemnand ca insulta si calomnia sunt inapoi in codul penal, iar altele ca nu.

Dezincriminarea 2
– In 2009 Parlamentul s-a pronuntat din nou si in noul cod penal (care va intra in vigoare in 2014) insulta si calomnia nu sunt incluse printre infractiuni.

Dezincriminarea 3
– La randul sau, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a afirmat intr-o decizie din 2010, in urma unui recurs in interesul legii introdus de Procurorul General, ca decizia CCR din 2007 trebuie interpretata in sensul ca insulta si calomnia nu au reintrat in codul penal, punand capat, cel putin temporar, haosului legislativ in care ne-am aflat. Procurorul General argumentase in aceeasi directie.

Recincrimarea 2/3? – Insa pe 29 aprilie 2013 Curtea Constitutionala a spus ca ICCJ nu avea dreptul sa se pronunte pe aceasta chestiune de legalitate si deci decizia sa este neconstitutionala.

Confuzia 2 – Care e rezultatul noii decizii a CCR? Un nou haos legislativ care va avea un impact greu de estimat, inclusiv posibile condamnari ale Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru lipsa de previzibilitate a legilor pe care sunt judecati ziaristii.

Si pentru ca la Curtea Constitutionala se pare ca pe anumite chestiuni inca persista o gandire de ev mediu aducem cateva argumente impotriva incriminarii insultei si calomniei:

Legislatia civila in vigoare ofera posibilitatea de obtinere a reparatiei demnitatii lezate (dovada fiind nenumaratele procese civile pierdute de ziaristi). Noul Cod Civil a intrat in vigoare la 1 octombrie 2011 si a inceput deja sa isi produca efectele.

Tendinta la nivel international este de a dezincrimina insulta si calomnia.

– In 2002, intr-o declaratie comuna, Raportorul Special pentru libertate de opinie si expresie al Natiunilor Unite, Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE, Raportorul Special pentru libertate de exprimare al Organizatiei Statelor Americane (OAS) au spus: “Incriminarea defaimarii [insulta si calomnia, n.n.] nu reprezinta o restrictie a libertatii de exprimare care poate fi justificata; toate legile care incrimineaza defaimarea trebuie abolite si inlocuite, acolo unde este necesar, cu legi civile in domeniu”.

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa si-a exprimat punctual dezaprobarea fata de decizia Curtii Constitutionale din 2007. OSCE a considerat ca reintroducerea insultei si calomniei in Codul Penal este ingrijoratoare si constituite un pas inapoi in realizarea unui cadru favorabil functionarii libere a presei. Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE, Miklos Haraszti, a afirmat intr-un raport prezentat in fata Consiliului permanent al OSCE ca: “Sunt ingrijorat de decizia din 18 ianuarie 2007 a Curtii Constitutionale a Romaniei care a anulat dezincriminarea insultei si calomniei, un amendament adoptat de Parlament in 2006”.

Ideea ca demnitatea, reputatia si onoare unei persoane nu pot fi protejate decat prin mijloace penale este fundamental gresita (ideea se regaseste si in Decizia CCR din 2007).

Astfel, se considera ca o pedeapsa penala pentru insulta si calomnie ar conduce la o mai mare retinere din partea celor care se exprima in public. In realitate, masurile penale au impact in primul rand asupra acelor jurnalisti care isi desfasoara activitatea cu buna-credinta. Chiar daca riscul de a fi pedepsiti este mai redus, legislatia penala are un efect de auto-cenzura pentru acestia, asa cum o arata studii efectuate asupra jurnalistilor din mai multe tari. Totusi, nu exista nicio garantie si niciun studiu care sa ne arate ca o pedeapsa penala sub forma unei amenzi (pedepsele cu inchisoarea, chiar si cu suspendare, sunt cazute in desuetudine in aproape toata Europa), ar conduce la o mai mare retinere din partea celor care se exprima in public in mod neonest. Din monitorizarile noastre sentintele impotriva jurnalistilor au existat in mod constant in ultimii ani, in timp ce instantele au inteles si aplicat din ce in ce mai mult jurisprudenta CEDO.

Pe de alta parte, numai in 2012 am avut o serie de sentinte impotriva presei care au demonstrat ca noul cod civil da rezultate in sanctionarea exprimarii, in unele cazuri chiar in mod excesiv. Un ziarist a fost condamnat definitiv la plata a 20.000 de euro (procesul era pentru un film publicat pe site-ul propriu, deci sanctiunea a suportat-o personal). Un alt ziarist a fost obligat de Curtea de Apel Cluj sa stearga de pe site-urile sale 12 articole, desi acestea aveau si un continut de interes public. In plus el trebuie sa plateasca 10.000 de lei daune morale, cheltuieli de judecata si sa publice dispozitivul sentintei.

Concluzia noastra: sanctiunile penale vor avea un efect limitat asupra celor care aduc acuzatii fara probe, care se exprima public fara buna-credinta si doar mimand interesul public. Acest tip de exprimare a existat si va exista. Nici sanctiunile penale si nici cele civile nu o vor face sa dispara cu totul.

(Ca un fapt divers, in 2006, dupa dezincriminarea calomniei, am intalnit chiar la Comisia de mass-media a Camerei Deputatilor doi ‘ziaristi’ de la un tabloid care ne-au spus: “De ce ati sustinut dezincriminarea? Era foarte bine asa cum era. Inainte riscam o amenda penala mica, acum e mult mai grav pentru ca riscam sa platim daune foarte mari.”).

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.