Administraţia interimară proeuropeană de la Kiev a început mobilizarea trupelor, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, în contextul semnalelor privind o intervenţie militară rusă în regiunea autonomă prorusă Crimeea, informează CNN. Potrivit serviciilor de securitate ucrainene, citate de presa internaţională, vehicule militare şi trupe ruse deţin controlul, de aproximativ 48 de ore, asupra principalelor instituţii, drumuri şi aeroporturi din Crimeea, chiar dacă semnele de identificare lipsesc de pe uniformele militarilor desfăşuraţi pe teren şi de pe vehiculele acestora.

Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. Acestora li se alătură membri ai miliţiilor proruse care au ocupat de joi seara Parlamentul şi Guvernul din Simferopol. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

Consiliul ucrainean pentru Securitatea Naţională a decis plasarea armatei în stare de alertă şi mobilizarea trupelor, afirmă preşedintele instituţiei, Andrei Parubi.

Preşedintele Vladimir Putin i-a transmis omologului său american, Barack Obama, că Rusia îşi rezervă dreptul de a “proteja interesele sale şi populaţia rusofonă” în caz de “violenţe” în estul Ucrainei şi în Crimeea.

irmă surse militare ucrainene, explicând că prezenţa navelor încalcă acordul privind Flota rusă de la Marea Neagră.

Flota rusă de la Marea Neagră este staţionată în portul ucrainean Sevastopol, dar nu se ştie dacă navele observate aparţin acestei flote.

Aproximativ 15.000 de militari ruşi sunt în prezent în Peninsula Crimeea, susţine un reprezentant al misiunii Ucrainei la Naţiunile Unite, fără a oferi detalii despre modul în care serviciile ucrainene au ajuns la această cifră, relatează CNN.

Nu se ştie dacă cei 15.000 de militari sunt de la bazele ruse din Crimeea.

Sâmbătă, Ministerul ucrainean al Apărării afirma că în Crimeea erau 6.000 de militari ruşi.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut şi a primit aprobarea Consiliului Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului, pentru trimiterea de trupe ruse în Ucraina până la “normalizarea” situaţiei. “Din cauza situaţiei extraordinare din Ucraina şi a ameninţărilor la adresa cetăţenilor ruşi, trupe ruse vor fi desfăşurate în Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, a comunicat Kremlinul. Sâmbătă dimineaţă, preşedintele Consiliului Federaţiei declara că Rusia ar putea trimite militari în regiunea autonomă ucraineană Crimeea pentru garantarea securităţii Flotei ruse şi a cetăţenilor ruşi din această zonă prorusă situată în sudul Ucrainei.

Catalin Radu Tanase, corespondentul Stirilor ProTV care a fost de nenumarate ori in zone de razboi, despre cat de grav este situatia in tara vecina:

“Situatia este suficient de grava incat sa putem spune ca Putin ar putea declansa cea mai importanta criza internationala de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace, prin interventia militara intr-o tara independenta si suverana, Ucraina.

O sa spuneti ca asa ceva e fara precedent si de neacceptat pentru o lume civilizata in 2014. Din nefericire, memoria oamenilor este de scurta durata.

Haideti sa ne amintim de doua momente in care Rusia a atacat doua tari independenta si suverane. In Republica Moldova, armata a 14-a a ajuns in ’90 in zona Tiraspolului si in 2008, in Georgia, cand rusii au atacat si trupele georgiene, sub pretextul ca vor sa apere Abhazia si Osetia, zone in care sunt populatie rusofona. Si in ziua de azi, trupele ruse sunt tot acolo, iar acest lucru s-ar putea intampla si in cazul Ucrainei.

Pretextul pentru a baga armata intr-o tara independeta si suverana invocat de Putin este ca vor sa apere populatia rusofona. Cine poate sa creada asa ceva cand in Crimea sunt nu mai putin de 60% rusi din totalul populatiei. Ei sunt cei care au iesit pe strazile din Donetsk, ei sunt cei care s-au dus la Harkov sa iasa afara pe strazi, pentru a cere protectie din partea Rusiei. Cum poti sa ceri protectie ca populatie rusofona cand tu esti majoritar?

Care este interesul pentru care rusii ar intra in Ucraina? Este simplu: dupa miscarea de strada de la Kiev, nimeni nu poate garanta ca Ucraina nu se rupe, iar Rusia are interesul sa isi pastreze vecinatatea imediat si zona de influenta din vestul Ucrainei. De ce? De exemplu, la Donetsk sunt cele mai importante resurse minerale, toata zona carbonifera a Ucrainie. In centru, unde se afla si Harkov, se afla zona industrializata a Ucrainei, acolo se fac banii. In sud, spre Romania si est, este zona saraca a Ucrainei, care nu intereseaza pe nimeni.

Ce ii intereseaza cel mai mult pe rusi este Crimeea, unde rusii isi au garata flota Marii Negre. S-au luptat 300 de ani pentru aceasta peninsula. Este ca un dig urias in mijlocul Marii Negre, iar rusii nu o pot lasa de izbeliste, chiar daca exista un contract prin care Rusia isi poate pastra flota pana in 2042.

Cand nu exista garantii pentru zona de influenta a Rusiei in Ucraina, Putin nu o sa isi permita sa lase aceasta zona nepazita. Ne putem astepta ca rusii, in urmatoarea perioada, sa puna bocancii, blindatele, sau sa auzim elicopterele survoland spatiul ucrainean.”

Băsescu: ‘În opinia mea Federația Rusă nu va renunța la Crimeea’

‘În opinia mea Federația Rusă nu va renunța la Crimeea. Aici (nr. în Ucraina) și noua putere democratică a făcut o eroare fundamentală care se constituie în baza de intervenție și de poziționare a Federației Ruse.

Au anulat exact legea care le dă dreptul minorităților la utilizarea limbii materne’, a spus șeful statului, duminică, la Pro Tv.

Potrivit acestuia, Vladimir Putin își apără interesele geostrategice în condițiile în care Federația Rusă are un angajament.

‘Vladimir Putin își apără interesele geostrategice în condițiile în care are un angajament Federația Rusă. În 1994, premergător dezarmării nucleare a Ucrainei, pentru că avea semnalul nuclear al fostei Uniuni Sovietice pe teritoriu, la Budapesta s-a semnat un acord. Sunt trei puteri garante ale suveranității și independenței Ucrainei: Statele Unite, Marea Britanie și Federația Rusă.

Toate trei s-au angajat să garanteze independența, suveranitatea Ucrainei’, a precizat Băsescu.

Dincolo de acordul de la Budapesta, semnat în 1994, spune președintele, există un acord bilateral între Ucraina și Federația Rusă care permite Federației Ruse menținerea flotei de la Marea Neagră la Sevastopol, în Crimeea.

‘Acest acord a fost semnat în 1997 și a fost extins în 2010 până în anul 2042. Federația Rusă are o prezență militară acceptată pe teritoriul Ucrainei, în speță în Crimeea. Dacă ați vedea acordul semnat între cele două state, de data asta un acord bilateral, este reglementată foarte precis prezența trupelor Federației Ruse în Crimeea — și cum trebuie să avizeze mișcările pe care le face orice orice soldat, orice camion, și perimetrele în care se poate mișca și aprobările pe care trebuie să le primească. Deci, Federația Rusă în momentul în care sporește efectivele peste cele convenite, deja a încălcat acordul și intră în regula aceea în care nu poți avea sau nu este permisă pătrunderea unor trupe străine pe teritoriul unui stat fără aprobarea respectivului stat. Deci, la limita numerică și de capacități militare este în regulă, există un Acord. Orice depășește această limită este o încălcare a Acordului’, a explicat Traian Băsescu.

Președinția de la Chișinău își exprimă ‘profunda îngrijorare’ față de acțiunile cu caracter militar ale Rusiei

Chișinăul subliniază importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei , precum și a principiilor dreptului internațional și îndeamnă la utilizarea mecanismelor internaționale pentru soluționarea crizei pe căi diplomatice. ‘În vederea prevenirii acțiunilor ce pot conduce la destabilizarea în continuare a situației în regiune, Republica Moldova cheamă să fie utilizate de urgență toate mecanismele internaționale pentru soluționarea crizei exclusiv pe căi diplomatice’, potrivit comunicatului difuzat de președinția de la Chișinău în legătură cu tensiunile ruso-ucrainene.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a emis, sâmbătă seara, o avertizare de călătorie în Ucraina și a îndemnat cetățenii ‘să evite regiunile afectate de acțiuni de protest în masă, conflicte, îndeosebi regiunea Crimeea’. 

Miniștrii afacerilor externe ai Franței și Germaniei, Laurent Fabius și Frank-Walter Steinmeier și-au amânat vizita programată pentru luni la Chișinău în legătură cu situația din Ucraina, informeaza AGERPRES.

Obama, discutie telefonica de 90 de minute cu Putin

Dupa ce Parlamentul rus a aprobat cererea presedintelui Putin pentru o interventie militara in Crimeea (Ucraina), presedintele Barack Obama a avertizat Moscova ca o continuare violarii dreptului international ar duce la “o si mai mare izolare politica si economica”. Un comunicat al Casei Albe dupa convorbirea telefonica Obama – Putin de 90 de minute de sambata noaptea arata ca SUA nu vor participa la intalnirile pregatitoare pentru summitul G8 de la Soci (Rusia), calificind interventia Rusiei drept “o violare clara a suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei, o incalcare a dreptului international”.

Ca raspuns, un comunicat al Kremlinului dupa aceeasi convorbire telefonica arata ca “Putin a atras atentia asupra actiunilor provocatoare si criminale ale ultranationalistilor ucraineni, sustinute de autoritatile de la Kiev”, si spune ca “Rusia isi mentine dreptul de a-si proteja interesele si cetatenii din Ucraina”.

Comunicatul Casei Albe cere Rusiei sa-si rezolve problemele cu Ucraina pe cale diplomatica si arata ca presedintele Obama a cerut Administratiei sale sa furnizeze asistenta tehncia si financiara de urgenta Ucrainei, impreuna cu partenerii internationali precum FMI.

Comunicatul oficial al Kremlinului mai arata ca presedintele rus i-a spus omologului sau american ca exista “o amenintare reala la vietile si sanatatea cetatenilor rusi din Ucraina si a subliniat ca in “cazul razspindirii ulterioare a violentei spre Estul Ucrainei si Crimeea, Rusia isi rezerva dreptul de a-si proteja interesele si populatia vorbitoare de limba rusa din aceste zone”.