Motivare a instantei in favoarea lui Adrian Nastase: lipsa antecedentelor penale, grija pentru patrimoniul familiei, nivelul inalt de pregatire
by Ancheteonline May 19, 2014 0 commentsJudecatoarea care a decis sa nu suplimenteze cu un an pedeapsa lui Adrian Nastase, asa cum cereau procurorii DNA, invoca ca argumente, printre altele, lipsa antecedentelor penale ale fostului premier, grija acestuia pentru membrii si patrimoniul familei sale, nivelul de pregatire culturala si politico-ideologica dar si atitudinea fata de indatoririle sociale si gradul de aderare la procesul crearii omului responsabil.
Judecatoarea Mladin Golea Manuela apreciaza, in motivarea deciziei de neaplicare a sporului de pedeapsa cerut de DNA, ca ” nu se impune sporirea pedepsei de baza si ca aceasta este suficienta in vederea asigurarii scopului pedepsei, fiind apta de a produce transformari reale si profunde ale constiintei petentului si pe cale de consecinta modificari statornice, de durata ale comportamentului acestuia (evident in raport de sfera ilicitului penal)”.
Joi, 8 mai, Tribunalul Bucuresti a decis ca Adrian Nastase sa execute 4 ani de inchisoare, fara a-I plica un spor de pedeapsa dupa comasarea condamnarilor primite de fostul premier in dosarele “Zambaccian” si “Trofeul calitatii”. Hotararea nu este definitiva.
Instanta Tribunalului Bucuresti care a judecat comasarea pedepselor de patru ani si, respectiv, de doi ani de inchisoare primite de Adrian Nastase in dosarele “Zambaccian” si “Trofeul calitatii” a respins astfel cererea Directiei Nationale Anticoruptie de aplicare a unui spor de pedeapsa de un an.
Adrian Nastase ramane astfel cu condamnarea de patru ani de inchisoare pe care o executa in prezent.
Iata mai jos cateva extrase din motivarea instantei, care poate fi citita in documentul atasat:
“Tribunalul apreciaza ca lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infractiuni de catre condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relatiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianta sociala, in cadrul acestor din urma aspecte un loc central ocupandu-l gradul integrarii sociale sub multiplele sale aspecte: profesionala, familiala (neputand fi indiferente sub aspectul caracterizarii persoanei si implicit al individualizarii pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului fata de membrii familiei sale, modul in care se ingrijeste de intretinerea si educatia copiilor, atmosfera creata in cadrul familiei, grija fata de patrimoniul familiei), cultural – obsteasca (nivelul de pregatire culturala si politico-ideologica, participarea la viata culturala si la actiunile sociale generale, atitudinea fata de indatoririle sociale, gradul de aderare la procesul crearii omului responsabil), conduita condamnatului dupa comiterea faptei (prezentarea acestuia in fata organelor de urmarire penala si instantelor de judecata, faptul ca petentul nu a incercat sa se sustraga de la urmarire penala ori judecata, imprejurarea constand in aceea ca desi de la momentul comiterii ultimei infractiuni – anul 2006 pana la cel al pronuntarii unei prime hotarari definitive de condamnare – iunie 2012 a trecut o perioada mare de timp condamnatul nu a mai incalcat din punct de vedere penal normele de conduita sociala) sunt argumente care converg catre concluzia ca in prezenta cauza fata de condamnatul N.A. nu se impune sporirea pedepsei de baza si ca aceasta este suficienta in vederea asigurarii scopului pedepsei, fiind apta de a produce transformari reale si profunde ale constiintei petentului si pe cale de consecinta modificari statornice, de durata ale comportamentului acestuia (evident in raport de sfera ilicitului penal).
Coroborand argumentele mai sus prezentate cu faptul ca imediat dupa pronuntarea ultimei decizii de condamnare (06.01.2014) condamnatul s-a prezentat in vederea inceperii executarii pedepsei stabilite de instanta, ca nu a incercat sa se sustraga de la executarea primei pedepse aplicata acestuia prin sentinta penala nr. 176/30.01.2012, definitiva in iunie 2012, cu conduita acestuia dupa liberarea sa conditionata produsa in luna martie a anului 2013, tribunalul apreciaza ca neintemeiat argumentul sustinut de Ministerul Public prin procuror, in sprijinul sustinerii necesitatii sporirii pedepsei globale de 4 ani constand in evolutia legislativa in raport de institutia contopirii pedepselor (art.40 alin.2 corob. cu art.39 lit.b C.p. actual) , acest singular considerent nefiind de natura a inclina balanta in favoarea ideii ca in absenta unui astfel de spor scopul pedepsei in cazul condamnatului N.A. nu se poate realiza.
No Comments so far
Jump into a conversationNo Comments Yet!
You can be the one to start a conversation.