Mugur Isărescu:România se poate susţine în condiţiile actuale fără un acord cu FMI

Mugur Isărescu:România se poate susţine în condiţiile actuale fără un acord cu FMI

by May 8, 2014 0 comments

ISARESCU - INFLATIE - CONFERINTAGuvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, consideră că România se poate susţine fără un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi să fie credibilă în continuare, precizând că mare parte din sumele atrase din primul acord fiind rambursate, informeaza Mediafax.

Întrebat dacă apreciază că România poate să stea pe propriile picioare şi să fie credibilă fără un acord cu FMI, Isărescu a răspuns “Da, eu cred în asta!”.

România se află în al trilea acord cu FMI începând cu anul 2009, iar actuala înţelegere expiră în toamna anului viitor şi este tratată de autorităţi ca un acord preventiv, adică nu sunt trase sumele puse la dispoziţie de instituţia financiară după fiecare evaluare.

Discuţia privind capacitatea României de a se împrumuta pe pieţele internaţionale de capital şi de a atrage în continuare investitori fără a fi într-un acord de politici cu FMI apare într-un moment în care Guvernul se pregăteşte să facă o relaxare fiscală de la mijlocul acestui an prin neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale.

Mai mulţi analişti cred însă că execuţia bugetară slabă din primele trei luni indică o situaţie oricum precară a bugetului, care nu va permite Guvernului să convingă FMI că va putea acoperi eventuale găuri din ralaxarea fiscală.

Guvernatorul BNR se prezintă ca un susţinător al tăierii impozitelor în acest moment, el declarând, în urmă cu două zile, că în ultimii ani a devenit tot mai greu să faci afaceri în România, în principal din cauza fiscalităţii ridicate, care a fost însă necesară pentru ajustarea prin care a trecut România de la declanşarea crizei financiare mondiale.

“Nu mi-am schimbat părerea că este greu să faci afaceri în România. Mi se pare chiar mai greu. Parcă nu s-a uşurat. Într-un trimestru am plătit 3 miliarde de lei vechi către stat. Mi se pare chiar prea mult, poate că este o percepţie şi poate că sunt subiectiv. Dar nici chiar aşa. Una-două, ba impozit pe aia, ba pe profit, poate ne uşurează acum cu profitul reinvestit. Când mi-a zis cât trebuie să plătească firma impozitul pe profit aproape că i-am închis telefonul în nas contabilului“, a afirmat marţi guvernatorul Mugur Isărescu.

Isărescu a spus joi că cea mai mare parte a împrumutului tras de la FMI prin acordul 2009 – 2011 a fost rambursat, astfel că la finalul anului vor mai rămâne de plătit 1,3 miliarde euro.

Şeful băncii centrale afirmase marţi că până la finele anului BNR va achita aproape întreg împrumutul de la FMI, din care mare parte deja a fost plătit fără efecte şi “lacrimi”, urmând ca în 2015 să rămână de rambursat în jur de 1 miliard de euro, “un mizilic”.

Isărescu a reluat tema, precizând că acea formulare nu a fost tocmai cea mai fericită, dar că într-adevăr suma rămasă de plată este mult mai mică faţă de totalul rambursării.

“Nu ştiu dacă formularea mea de marţi a fost cea mai fericită, că la anul mai rămâne un mizilic de plătit, un miliard nu este chiar un mizilic, dar oricum faţă de cât a existat la plată eu spun că cea mai mare parte a efortului s-a făcut”, a explicat guvernatorul.

El a adăugat că România încheie împrumutul de la FMI cu o rezervă internaţională mai mare decât la momentul contractării finanţării, fiind de 35,6 miliarde euro în aprilie 2014, dar şi cu rezerve minime obligatorii pentru pasivele în valută reduse de la 40% la 18%.

“Terminăm cu o rezervă mai mare decât în momentul în care l-am contractat (împrumutul – n.r.), este remarcabil, şi cu o rezervă minimă obligatorie redusă de la 40% la 18%. Eu nu pot să nu subliniez acest lucru, nu este chiar de aruncat”, a mai spus Isărescu.

Comentând că “după război mulţi viteji se arată”, iar mulţi spuneau că România putea lua doar şase miliarde euro, guvernatorul a recunoscut că, la momentul negocierii sumei, chiar el a fost partizanul unei cifre mai mici, de circa trei sferturi din totalul atras.

“Când s-au negociat cifrele am fost pentru o cifră mai mică”, a spus Isărescu, răspunzând ulterior unei întrebări că nivelul avansat de el era de trei sferturi din total.

Pe de altă parte, Isărescu a reamintit ca România nici nu a mai tras ultima tranşă din împrumut întrucât nu mai era nevoie.

“Cifrele de acum justifică acţiunea din 2009 (când a fost contractat împrumutul – n.r.) şi arată că programul nu numai că a funcţionat, dar după rambursarea împrumutului România rămâne cu o rezervă chiar mai mare. Aceasta ne îndreptăţeşte să credem că vom avea o îmbunătăţire a ratingului de ţară şi să intrăm într-un ciclu de dezvoltare sustenabilă, echilibrată până intrăm în zona euro”, a mai spus Isărescu.

România are rating recomandat pentru investiţii de la Moody’s şi Fitch, dar nu a reprimit încă acest calificativ şi de la S&P.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.