Klaus Iohannis condamna extremismul fascist si comunist. Cum ramane insa cu declararea de catre FDGR drept continuator al Grupului Etnic German?

“Ziua comemorarii victimelor fascismului si comunismului reprezinta un prilej de amintire si compasiune, dar si o ocazie de a privi cu incredere catre un viitor in care dispretul fata de viata si libertatea persoanei nu va mai ramane vreodata nepedepsit. Totodata, acest moment ne obliga la condamnarea categorica si neechivoca a Pactului Ribbentrop-Molotov si mai ales a consecintelor sale nefaste pentru trecutul tarii noastre”, afirma Iohannis in mesaj, potrivit Administratiei Prezidentiale, citeaza Agerpres.

El cheama la amintirea, “cu piosenie, a victimelor regimurilor totalitare, instalate pe o mare parte din continentul nostru in secolul trecut”.

“Iesita de sub zodia totalitarismelor, Romania si-a asumat, odata cu aderarea la NATO si la Uniunea Europeana, valorile democratice si, in numele acestor valori si a identitatii noastre, avem obligatia de a condamna si respinge ceea ce este gresit si nedemn in trecutul nostru recent. Astfel, aducerea-aminte nu este doar o simpla declaratie simbolica, ci convingerea ca aceasta cale ne va apropia si mai mult unii de altii si ne va face sa reflectam la rosturile memoriei, la menirea increderii in institutii si la importanta drepturilor civile pentru o natiune”, arata seful statului.

Klaus Iohannis puncteaza ca semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 reprezinta un “moment tragic pentru natiunea romana si o borna cinica in istoria secolului XX”.

“Dispretul fata de lege si fata de valoarea sacra a fiintei umane a facut posibila existenta unor regimuri criminale care au secerat vietile a sute de mii de oameni nevinovati. Victimele politicilor de exterminare initiate si coordonate de regimurile national-legionar, antonescian si comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate si amintite. Prin masurile si actiunile curajoase si concrete pe care le-a luat in ultimul deceniu cu privire la condamnarea ferma a acestor regimuri, Romania a dovedit ca s-a desprins definitiv de un capitol sumbru al istoriei sale”, spune el.

Potrivit presedintelui Iohannis, “garantarea unui viitor democratic al natiunii romane depinde insa si de felul in care demonstram zi de zi ca stim sa aparam libertatea, drepturile omului si valorile europene”.

“In continuare, trebuie sa fim vigilenti si sa prevenim actiunile si initiativele radicale, utopice si extremiste, inclusiv de pe scena politica, care reprezinta atacuri la statul de drept si la democratie”, conchide seful statului.

Ziua europeana a comemorarii victimelor stalinismului si ale nazismului se marcheaza anual la 23 august, pentru a pastra vie amintirea victimelor deportarilor si exterminarilor in masa, precum si pentru intarirea bazelor democratiei si consolidarea pacii si stabilitatii in Europa.

In 2008, Parlamentul European a declarat ca aceasta zi sa fie amintita drept Ziua europeana a comemorarii victimelor stalinismului si ale nazismului, doua regimuri care au macinat continentul in secolul trecut. Rezolutia PE aminteste ca in timpul acestora au avut loc genocide, s-au incalcat drepturile si libertatile omului, au fost savarsite crime de razboi si crime impotriva umanitatii pe care le condamna si isi exprima respectul pentru victimele acestor crime, precum si regretul ca accesul la documentele de arhiva din aceasta perioada este inca limitat. Membrii Parlamentului European au subliniat cu acest prilej ca o intelegere comuna a trecutului este necesara pentru construirea viitorului comun. Marcarea zilei de 23 august ca zi internationala in amintirea victimelor totalitarismului a fost sustinuta si de Declaratia de la Vilnius, din 2009, a Adunarii Parlamentare a OSCE.

Facebook Comments Box