Breaking news Politic

Planul PSD: Un guvern Cioloș cu puteri limitate. Fără ordonanțe până la alegeri

by admin August 9, 2016 0 comments

Guvernul Cioloș nu ar mai  putea  iniția noi ordonanțe de urgență sau alte proiecte de lege  dacă anunțata  moțiune de cenzură,  fluturată de  către  conducerea PSD va  fi depusă  și va trece de Parlament.  Atribuțiile Executivului Ciolos  vor fi limitate  doar la emiterea de  hotărâri de  guvern  pentru  administrarea treburilor curente, inclusiv pentru  stabilirea  și organizarea alegerilor parlamentare de la finele  acestui an, potrivit stiripesurse.ro.

Calculul  PSD este mult mai pragmatic: prin limitarea atribuțiilor Guvernului  și  aducerea  lor la cota de avarie se  stopează  orice  politică care poate  fi contabilizată electoral de  orice  alt actor politic și se pune  cruce planurilor premierului  de modificare a legii votului prin corespondență, dar și a Codului Fiscal.

Lărgirea  facilităților de  votare în Diaspora prin  mărirea numărului de  secții de vot, pornind  nu de la numărul mic al celor înscriși în Registrul Electoral, ci mai degrabă de la   numărul secțiilor de  vot și prezența românilor din străinătate la  scrutinurile anterioare  din 2008 încoace, sunt  percepute  ca o amenințare pentru   scorul pe care  PSD  mizează să-l atingă la alegerile generale de  peste  câteva luni. Diaspora  este cunoscută pentru antecedentele ei  anti-PSD , iar  decizia  lui Cioloș de a  accepta  mingea  aruncată la fileu de cei din PNL și  de a  veni cu o astfel de  ordonanță în  debutul sesiunii parlamentare de toamnă  i-a alarmat pe social-democrați.

Nici  războiul deschis  dus  între miniștrii cabinetului  Cioloș și  liderii social-democrați nu dă  rezultate mulțumitoare. Miniștrii punctează la imagine prin contraofensiva dusă în fața atacurilor social-democrate,   iar  imaginea PSD are de suferit pe două fronturi: liderii par  prinși pe pcior  greșit și  prost informați cu privire al consecințele unor măsuri anunțate de   actualul  guvern, în timp ce efectele unor  ordonanțe de urgență  afectează interesele  propriului bazin  electoral.  Așa este cazul  veteranilor de război, în numele  cărora   acum  toată  suflarea social-democrată se  erijează în apărătorul  vehement  al facilităților  fiscale primite de  către această categorie prin Codul Fiscal moșit  și intrat în vigoare  în timpul guvernării Ponta.

“S-au strâns foarte multe lucruri rele pe care acest guvern le-a făcut. Ne gândim serios dacă nu cumva varianta unei moţiuni de cenzură, la începutul lunii septembrie, şi care să transforme acest guvern într-unul interimar, la începutul lunii septembrie, cu atribuţiuni limitate nu cumva e o variantă mai sigură, să limităm posibilitatea să facă mai mult rău. Ne putem trezi cu foarte multe trăsnăi “, avertiza recent   liderul PSD Liviu Dragnea.

Cum  o demitere a  Guvernului Cioloș  prin moțiune de cenzură nu aduce  cu sine  și  debarcarea  Executivului, social-democrații vor  să aplice  același   scenariul folosit în cazul fostului executiv  Boc. În toamna anului 2009. Atunci,  Guvernul Boc  a  fost demis de PSD și PNL prin acest instrument, dar a   rămas, cu titlu interimar , în funcție până după alegerile prezidențiale, după ce  propunerile de premier ale  fostului președinte  Traian Băsescu au fost respins de legislativul de atunci.

Conform   Constituției,  un astfel de Guvern deja  demis are puteri mai mult decât limitate și “îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern“. Legea de  funcționare a  guvernului mai prevede că, într-o astfel de situație, Executivul “nu poate emite ordonanţe, nu poate iniţia proiecte de lege şi nu poate promova politici noi“, ceea ce  echivalează cu  reducerea doar la un simplu statut formal de mentenanță a  treburilor curente până după alegeri.

Acest scenariu  surâde deja  conducerii PSD și ALDE și nu numai. Dragnea nu  dorește  ca PSD să intre la guvernare, ci doar  să lase  actualul premir  fără pârghiile sale de acțiune.  Liderul UDMR, Kelemen Hunor a dat deja  semnalul ralierii la planul lui Dragnea, apreciind că  Executivul Cioloș ar trebui sancționat, prin  moțiune de cenzură și limitarea atribuțiilor sale după  un  eventual vot pozitiv în Parlament al acestui demers.

“Noi avem nemulţumirile noastre la adresa Guvernului şi aceste nemulţumiri cresc în fiecare zi.  (…)În această perioadă, am văzut gesturi, iniţiative, hotărâri, care nu ar avea susţinere parlamentară.  Din septembrie, când se poate depune o moţiune de cenzură, până în decembrie, dacă Guvernul ar avea atribuţii limitate, nu se întâmplă absolut nimic. Nu dă ordonanţe de urgenţă şi fel de fel de hotărâri din ce în ce mai discutabile“, a declarat Kelemen Hunor, la  colegii de la  „Adevărul“.

Chiar și  cu sprijinul UDMR și al ALDE,  Liviu Dragnea tot  mai are  nevoie de voturi.  Potrivit unor surse social-democrate  deja  s-a negociat, la bucată, și cu  deputații minorităților, dar momentan nu au  fost obținute decât 7   voturi din 17,   ceea ce face  ca ma joritatea  dorită pentru  trecerea moțiunii să fie foarte fragilă de  doar  3 voturi în cazul unei mobilizări de 100% a parlamentarilor  care ar susține acest demers, scenariu puțin probabil. În aceste condiții,  discuțiile cu PMP devin obligatorii, deși conducerea social-democrată nu exclude posibile negocieri și racolări  la bucată a unei duzini de parlamentari din sânul acestei formațiuni, în special din rândul  foștilor uneperiști, nemulțumiți de fuziunea  care a   fost   făcută peste capul lor de  către Valeriu Steriu, ne-au mai declarat sursele citate.

Cu toate acestea, istoria a  arătat  că nu mereu socoteala de acasă se potrivește  cu cea din târg. În 2009,  după ce   Lucian Croitoru a fost respins de către plenul reunit al Parlamentului, iar cealaltă propunere a lui Train Băsescu de premier,  Liviu Negoiță, a fost amânată la vot până după alegerile prezidențiale,  planul PSD și PNL de atunci a dat greș. După două luni de interimat cu atribuții știrbite la minimum,  Emil Boc  avea să revină ca premier cu  atribuții depline, odată cu  câștigarea de către Băsescu al celui  de-al doilea mandat prezidențial.