Breaking news Dosare

Cum l-a salvat vecina de lângă casă pe Klaus Iohannis de dosarele penale

by Ancheteonline October 19, 2016 0 comments

De curând o știre făcea senzație pe piața mass-media: Judecătoria Sibiu  s-a  grăbit să elimine din arhivă decizia judecătorească  prin care FDGR se declara continuator al Grupului Etnic German( citește aici). Astăzi venim cu noi dezvăluiri legate de acest caz: o  procuroare, pe numele ei, Maria Capră, a închis dosarul de urmărire penală pe numele lui Klaus Iohannis( în calitate de președinte al FDGR), acum 6 ani,  în urma unei plângeri penale depuse pe subiectul în cauză. Aceasta era vecina lui Iohannis de  pe strada Bâlea. Plângerea făcea referire la decizia abuzivă prin care FDGR ( condusă la acea vreme de Iohannis) s-a constituit drept moștenitoare a unei asociații declarate colaboratoare cu regimul nazist.

Aceeași procuroare  i-a ”oferit” un NUP lui Iohannis, într-un alt  dosar  referitor la retrocedări  suspecte ale Primăriei Sibiu, în perioada când actualul președinte  era edil. Amintim și faptul că soțul procuroarei a lucrat vreo 10 ani la compania Holzindustrie Schweighofer. De notorietate este  relația foarte apropiată a șefului statului  cu firma austriacă, prin intermediul finului său, Andreas Huber, consul onorific al Austriei în România. ( citește aici).

Maria Capră s-a pensionat la vârsta de numai 47 de ani, printr-un decret prezidențial, semnat de Klaus Iohannis,  chiar în ultima zi a anului 2015, când el nu se afla la Cotroceni, ci  în concediu în Florida, SUA.

Plângerea penală depusă în 2010 de jurnalistul Marius Marinescu  se referea la decizia abuzivă luată de FDGR, care se declara moștenitorul  unei asociații scoase în afara legii în 1944, deoarece colaborase cu regimul nazist iar membrii săi fuseseră declarați criminali de război. De asemenea, în plângerea depusă la Parchetul de la Curtea de Apel Alba Iulia, se arăta că interesul FDGR era unul imobiliar, acela de a revendica bunurile care aparținuseră Grupului Etnic German, până în 1944.

Dosare blocate și apoi închise

Cazul  a fost anchetat timp de 11 luni de procurorul Blînda Tudor, potrivit justițiarul.ro.  Însă, Maria Capră, în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, a închis dosarul. Ea a fost detașată de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia pe data de 15.05.2011 și a funcționat în calitatea de șef al Parchetului Sibiu până pe 15.11.2011, având timp suficient să blocheze anchetele la adresa vecinului său de casă, Klaus Iohannis, la vremea aceea, primar al urbei. Precizăm că procuroarea Maria Capră locuia pe strada Bâlea nr. 7, vecin de casă cu Klaus Iohannis, care stă pe aceeași stradă, la numărul 35. Între timp, aceasta s-a mutat la Viena.

Același personaj a dat NUP în alt dosar greu de urmărire penală în cazul lui Klaus Iohannis, de această dată, din calitatea de procuror al Curții de Apel Alba Iulia. Asta se întâmpla  pe data de 5 decembrie 2014, după ce vecinul său  ajunsese președinte al României.  Deci, la numai 2 săptămâni după ce Iohannis devenea șef al statului, vecina lui, procuror la Curtea de Apel  Alba Iulia îi clasa dosarul penal nr. 625/P/2014, pe motiv de prescripție.

“Numita Staicu Eleonora a formulat în luna octombrie 2014 plângere penală împotriva numiților Klaus Werner Iohannis, Bucșa Radu Gabriel-notar, Forek Gertrud Therese Anna, Braune Stephan Max Johannis, Hans Klein, preot al bisericii Evanghelice, Suciu Dorin-avocat, soția avocatului Suciu Dorin, funcționari și foști funcționari ai OSPI Sibiu, funcționari ai Primăriei (…) pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de înșelăciune (…), fals în inscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.  Verificând condițiile tragerii la răspundere  penală a persoanelor care săvârșesc infracțiuni, constatăm că acestea nu sunt întrunite în speță, în raport de starea de fapt, prescripția răspunderii penale reprezentând o cauză care înlatură răspunderea penală. Astfel, prescripția răspunderii penale ca instituție de drept material înlătură răspunderea penală ca urmare a trecerii unei durate de timp prevăzute de lege. Efectele prescripției penale constau în stingerea obligației infractorului de a suporta consecințele penale ale faptei săvârșite și totodată, în stingerea dreptului corelativ al statului de a declanșa sau continua procedurile legale pentru aplicarea vreunei sancțiuni prevăzute de lege”, se arată în ordonanța de închidere a dosarului penal a lui Klaus Iohannis.

Evident, conflict de interese

Din această rezoluție rezidă o întrebare: oare de ce  procurorii din acest caz ( printre care și Maria Capră) au lungit-o foarte mult cu cercetarea penală în acest dosar, de vreme ce  a fost deschis în 2014, pentru ca după un an și jumătate,  la sfârșitul lui 2015, să fie  închis? Precizăm că dosarul s-a plimbat pe la DNA, Parchetul Sibiu și în cele din urmă a ajuns la Parchetul de pe lângă Alba Iulia, chiar pe masa vecinei de casă a lui Iohannis, care a constatat prescipția faptelor.

Oare, în asemenea cazuri nu există instituția abținerii din motive de conflict de interese? Nu era obligatoriu ca procuroarea Capră să se abțină ținând cont că-l cunoștea personal pe Klaus Iohannis?

Nu este lipsit de interes nici faptul că soțul procuroarei Capră a lucrat 10 ani pentru compania Holzindustrie Schweighofer. Amintim că finul lui Iohannis, Andreeas Huber, consulul onorific al Austriei în România, este bun prieten cu directorul general al firmei austriece(citește și aici). Cosmin Dumitru Capră a fost timp de 8 ani (2001-2011) director executiv la SC Holzindustrie Schweighofer din Sebeș. Acum, domnul Capră lucrează pentru alți austrieci – Oxford Energy Gmbh din Viena. El se ocupă de tranzacțiile cu energie electrică pentru EXAA Wien (Energy Excharge Austria), gestionând proiecte energetice pentru Europa de Est.

Pentru că soțul său s-a mutat la Viena, procuroarea Maria Capră a luat decizia să se pensioneze la vârsta de doar 47 de ani ( în timp ce oamenii de se rând muncesc o viață întreagă, până la 65 de ani). CSM i-a acceptat pensionarea, prin Hotărârea nr. 1338 din 17 decembrie 2015,  iar decizia finală a fost semnată chiar de vecinul său,  președintele Klaus Iohannis. Ciudat este că decretul prezidențial a fost semnat pe data de 31 decembrie 2015, în ultima zi a anului, când Iohannis era în vacanță în Florida, SUA.