Inginerul Gheorghe Falcă, doctor în filosofia religiilor. Cum a trecut de la Kant și Eliade la Băsescu și Boc

Inginerul Gheorghe Falcă, doctor în filosofia religiilor. Cum a trecut de la Kant și Eliade la  Băsescu și Boc

Inginerul Gheorghe Falcă, doctor în filosofia religiilor. Cum a trecut de la Kant și Eliade la Băsescu și Boc

by October 13, 2016 0 comments

Inginerul de drumuri și poduri, Gheorghe Falcă, primarul Aradului( mai nou șef al campaniei electorale al PNL),  este doctor în comunicare, pe un studiu cu accente de filosofia religiilor. El și-a susținut lucrarea ”Imaginea mediatică a vieții religioase din România postdecembristă” în 2015, sub coordonarea profesorului universitar doctor, Mihai Coman, decanul Facultății de Jurnalism din București. O teză de doctorat care nu are nici în clin nici în mânecă cu pregătirea profesională a edilului din Arad, construită, mai mult, pe o bază teoretică, demnă de un specialist în istoria culturii și civilizației.

Într-o societate normală, o lucrare de doctorat reprezintă o încununare a unei cariere profesionale, începută cu studii universitare, continuată cu un masterat, cu studii științifice, și de abia după ani de învățătură în materie, un doctorat bine meritat. Oare ce contribuție a avut inginerul de drumuri și poduri, la studiul presei, ce lucrări științifice a publicat despre comunicare, ce articole de presă legate de o analiză a religiei în perioada posdecembristă,  a publicat?

Lucrarea de doctorat a lui Falcă nu este un plagiat. Din punct de vedere tehnic, el a pus chilimelele acolo unde trebuie. Problema este alta: ce a scris ”dottore” Falcă,  este o lucrare de doctorat? Oare el este cel care a scris-o? După un studiu al rezumatului  acestei lucrări, putem concluziona că teza  nu este decât o însăilare de noțiuni și texte, puse cap la cap, mai bine zis o copiere a unor paragrafe întregi din   lucrări științifice ale unor somități în materie de istoria religiilor și de comunicare, citând ” la greu” din lucrările scrise de îndrumătorul său de doctorat, profesorul Mihai Coman.

Nu plagiat, ci copiat

Astfel, nu putem vorbi despre plagiat,  ci de copiat. Este vorba despre pagini întregi  reproduce  în lucrare, cu ghilimelele de rigoare, care nu pot insemna  o contribuție originală  la subiectul tezei, ci doar o citare din alte opere. Mai mult, nu avem cum să credem că inginerul Falcă este atât de familiarizat cu termenii științifici utilizați în această lucrare, cuvinte pe care, nu numai  că trebuie să le cauți în dictionar pentru a le înțelege sensul,  dar trebuie  să fii  familiazat cu contextul și mediul  științific  în care sunt abordate.

De asemenea, se face referire la o serie de lucrări ale unor autori străini ( în special americani), care ar fi  presupus traduceri autorizate, pentru înțelegerea cu acuratețe a sensului textelor respective. De multe ori, în lucrare, se intră în unele zone intelectuale, extrem de fine,  în care profanii ( vezi cazul inginerului Falcă)  nu prea au acces: unele accente  sensibile din lumea filozofiei  și civilizației antice și medievale  (referiri la Aristotel, Platon și Kant), precum din istoria religiilor ( Mircea Eliade, Emile  Durkheim), lucruri care se studiază în facultățile de Filosofie, Istorie , Litere sau Sociologie și nicidecum la Facultatea de Drumuri și Poduri.

La nivelul lui Falcă

Există doar un capitol unde discursul folozofic coboară la nivelul intelectual al inginerului Falcă, unde, se face apologia regimului Băsescu, dar într-un mod grobian, vorbindu-se  de fostul șef al statului ca despre Mesia, unsul lui Dumnezeu,  care a coborat pe Pământ, pentru a salva România. Mai mult, în lucrarea sa de doctorat, Gheorghe Falcă, face o analiză total neinspirată asupra guvernării Boc și asupra așteptărilor românilor, care, total debusolați, găsesc salvarea în regimul PDL. ( mai multe puteți citi Aici). Ce treabă o fi avut Traian Băsescu cu Emanuel Kant sau Emil Boc cu Mircea Eliade?

Pentru a exemplifica, să vorbim puțin pe text. ”Lucrarea de faţă a plecat de la întrebarea de cercetare „Cum construieste mass media imaginea vieţii religioase din România?”, obiectivul nostru fiind acela de a identifica modul în care presa scrisă a prezentat, după 1989, aspecte legate de acest domeniu. La realizarea tezei am avut în vedere, în primul rând, prezentarea unor concepte de referinţă în definirea religiei si, deasemenea, am prezentat teorii ale mass media utilizate în cercetarea religiei, pentru a vedea dacă jurnalistii prezintă aspecte legate de religie în mod obiectiv sau cadrul utilizat de acestia este mai degrabă unul orientat spre senzational”, se spune în cuvântul de început al rezumatului lucrării de doctorat.

Numai autori, unul și unul

Falcă explică, în lucrarea sa ( nu știm foarte bine dacă sunt chiar cuvintele lui), că  ”religia si comunicarea au o relaţie de lungă durată, în special în cercetarea din Statele Unite ale Americii. Aici s-au scris primele lucrări care analizează legăturile care s-au format între cele două domenii, atât din punct de vedere istoric, cât si instituţional. Astfel, cercetătorii L.S. Clark si S. M. Hoover au considerat religia ca fiind un domeniu concurenţial pe piaţa stirilor, domeniu care alături de sport, politică sau divertisment face parte din obiectul muncii jurnalistului. Daniel A. Stout si Judith M. Buddenbaum, în lucrarea „Religion and Mass media: Audiences and Adaptations”, formulează o serie de întrebări legate nu doar de conţinutul media, ci si de natura audienţei, în timp ce absenţa religiei din acoperirea media a fost atribuită de alţi cercetători ostilităţii jurnalistilor. În plus, pentru a contracara aspectele negative pe care presa seculară le reflectă, reprezentanţii bisericilor si ai cultelor religioase si-au înfiinţat propriileinstituţii de media. Cercetătorii Vultee, Craft si Velker4, analizând modul în care a fost încadrată religia în două dintre cele mai mari ziare din Statele Unite, au ajuns la concluzia că modalitatea de redare a fost mixtă, cu accente legate de perioadă si evenimentele relatate”.

Mare cunoscător de istoria religiilor

Oare unde a aflat Falcă  aceste informații strict legate de comunicare, la Facultate de Drumuri și Poduri? Nu știam că primarul Aradului a urmat cursuri de istoria religiilor,  comunicare sau de jurnalism!  În subsolul paginii, el citează lucrări precum:  1 L. S Clark, S. M. Hoover, At the intersection of media, culture, and religion: A bibliographic essay. In S. M. Hoover, K. Lundby (eds.), Rethinking media, religion and culture, Thousand Oaks, CA: Sage Publications, Inc, 1997, p.22,  Daniel A. Stout, Judith M. Buddenbaum, eds. Religion and Mass Media: Audiences and Adaptations. Tousand Oaks, California, Sage Publications Inc., 1996,  R Lichter, S.Rothman, L. Lichter, The media elite, Bethesda, Md.: Adler & Adler, 1986, F. Vultee, S. Craft, M. Velker, Faith and Values: Journalism and the Critique of Religion Coverage of the 1990s, Journal of Media and Religion, 2010, 9(3), p.150-164, Daniel A. Stout, Media and Religion: Foundations of an Emerging Field, Routledge, 2012, p. 100.

”În cercetarea din România, relaţia dintre religie si mass media nu a fost una dintre cele mai atractive teme. În aceste condiţii, am dorit să aprofundez( n.r. sic!) modul în care s-a derulat de-a lungul timpului această relaţie, să evidenţiez transformările care s-au produs, precum si cadrul în care religia a fost prezentată audienţei”, mai spune ”dottore” Falcă.

În lucrea sa, edilul Aradului scrie că ”în primul capitol am analizat conceptul de religie, pornind de la gândirea lui Durkheim, care a propus o diferenţiere a noţiunilor de sacru si profan. Acesta a presupus că se poate face o distincţie între sacru si profan, stârnind astfel dezbateri despre cele două noţiuni, a căror linie de diferenţiere, în epoca actuală media, se consideră a fi „blurată” (blurred)”.

Este foarte interesant faptul că lucrările lui Emile Durkheim sunt studiate la facultățile de Istorie, Filosofie, Sociologie, ( nu la Facultatea de Drumuri și Poduri),  fiind un precursor al teoriilor sociologice moderne, ale cărui cărți sunt studiate la bibliotecă,  în limba franceză.

Inginerul descoperă sistemul de simboluri

Un alt ”prieten” al inginerului Falcă este Clifford Geertz, ”care definește religia  ca un sistem de simboluri care acţionează pentru a stabili o stare de spirit si o motivaţie puternică, atotpătrunzătoare si de durată a oamenilor, prin formularea concepţiilor despre un nivel general de existență”. De asemenea, primarul Aradului este familiarizat cu  Daniel A. Stout, (ed.), Encyclopedia of religion, communication and media, New York, NY, Routledge, 2006, Introduction, XIII, p. 172 și cu Marie-Odile Géraud, Olivier Leservoisier, Richard Pottier, Noţiunile-cheie ale etnologiei, Iasi, editura Polirom,1999.

Primarul chiar dă sfaturi oamenilor de știință: ” Savanţii ar trebui să studieze religia în sine, nu cauzele ei sociale, iar scopul final al unei astfel de investigaţii ar trebui să fie înţelegerea modului în care lumea si existenţa umană pot deveni semnificative, datorită religiei, pentru cel credincios.Pornind de la definirea conceptului de religie, în partea teoretică a tezei am studiat o serie de lucrări de specialitate în vederea identificării elementelor caracteristice ale religiei, o etapă necesară pentru clarificarea conceptelor cu care se va lucra pe parcursul demersului nostrum stiinţific”.

L-a studiat și pe Mircea Eliade

Așa, Falcă ajunge și la  Mircea Eliade, pe care îl citează:  „Descoperirea sacrului este strâns legată de constiinţa unei lumi reale si semnificative. Acesta defineste sacrul ca fiind „un element în structura constiinţei si nu un stadiu în istoria acestei constiinţe. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii, a trăi ca fiinţă umană este în sine un act religios, căci alimentaţia, viaţa sexuală si munca au o valoare sacramentală. Altfel spus, a fi sau mai degrabă a deveni om înseamnă a fi religios”.

Apoi, Gheorghe Falcă  trece direct  la ”hierofania cea mai elementară, ca de pildă, manifestarea sacrului într-un lucru oarecare, o piatră ori un copac, până la hierofania supremă care este, pentru un crestin, întruparea lui Dumnezeu în Isus Cristos, nu există ruptură”. Este vorba despre un celebru text publicat de Mircea Eliade, care apare în scrierile teologice ale preoților nostril ortodocși.

Ca, în cele din urmă să ne plimbe prin  bibliografia unor autori americani, cum ar fi  Beverly Moon,  care publică  Encyclopaedia of Religions ” ce definește archetipul ca „un pattern care influenţează experienţa umană (în mod constient sau inconstient) si Northrop Frye, autorul cărții  « Anatomia criticii » ”

Profesorul Coman, mentorul său

Primarul Falcă citează la greu și din ”mentorul” său, profesorul universitar, Mihai Coman. ” Coman precizează că sistemul mass media apare simultan ca purtător si generator al unor mitologii moderne si că este locul în care apar sau sunt create mituri vechi si noi1. El vorbeste de ambiguitatea astfel creată: dacă stirile sau produsele de divertisment sunt mituri, atunci ele produc o mitologie si invers, dacă există o mitologie a culturii de masă, atunci elementele ei componente sunt mituri”.

După ce termină cu teoria, Falcă  intră abrupt în subiectul drag  lui, epoca Băsescu, unde face o adevărată apologie regimului PDL; în care el, personal, a avut un cuvânt greu de spus, când, mai bine spus, s-a âmbogățit. El îl vede pe Traian Băsescu ”eroul salvator” al României, iar Guvernul Boc, singura șansă a țării noastre de a ieși din criză. Dar totul, din perspective religioase, românii așteptând salvarea de undeva de sus, iar acolo sus, l-au găsit pe Băsescu. Așa sună interpretarea filosofico-religioasă a lucrării de doctorat a inginerului Falcă. ( mai multe citiți aici).

La capitolul 3 al lucrării, intitulat ”Imaginea vieții religioase din România în presa scrisă”, Gheorghe Falcă încearcă să facă o analiză a reflectării elementelor religioase din mass-media românească, dar este plină de generalități, menționând doar câteva ziare ( Libertatea, Jurnalul Național, Gândul). El ajunge la concluzia că presa este interesată mai mult de senzațional decât de lucrurile profunde.  Dar nici nu se poate vorbi despre o analiză aprofundată a reflectării acestui fenomen în presă, ci doar prezentate o suită de aprecieri de suprafață.

Senzaționalul din presă

” În România, mass media scrisă a reflectat cu preponderenţă senzaţionalul oferit de viaţa religioasă; mass media se interesează mai mult de fenomenul de contestare a prezenţei religioase în spaţiul public decât de opera spirituală si socială a Bisericii, accentul fiind pus pesenzaţional, pe clipa imediată, în dauna aspectelor pe termen lung. Interesul mass media din România pentru reflectarea aspectelor ce ţin de viaţa religioasă a scăzut de-a lungul timpului, în condiţiile în care, potrivit sondajelor de opinie, încrederea în Biserică în anul 2014 a atins cele mai scăzute valori de după 1989”, scrie Falcă, în lucrarea sa.

Ca o concluzie, lucrarea de doctorat a lui Falcă susține că odată cu scăderea încrederii populației  în Biserică, de la Revoluție încoace ( utilizându-se o cercetare sociologică în acest sens), presa este mai înclinată spre știrile senzaționale despre viața religioasă, fără să fie surprinse elementele de conținut ale acesteia. Pentru a ajunge la o asemenea concluzie, Falcă face referire la tabloidul Libertatea, o muncă de lămurire foarte ușoară, ținând cont de conținutul articolelor, pline de senzational, promovate de acest ziar.

Vezi aici rezumatul integral al tezei de doctorat a lui Gheorghe Falcă:

rezumat-gheorghe-falca

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.