CCR: Parchetul General și-a depășit atribuțiile în dosarul Ordonanței 13

CCR: Parchetul General și-a depășit atribuțiile în dosarul Ordonanței 13

CCR: Parchetul General și-a depășit atribuțiile în dosarul Ordonanței 13

by March 10, 2017 0 comments

Curtea Constitutionala a publicat vineri motivarea deciziei prin care a stabilit ca DNA, anchetand modul in care a fost elaborata OUG 13, a perturbat buna activitate a guvernului, stabilind ca Ministerul Public  nu  are competenta de a desfasura  activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

“In ceea ce priveste Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de  Casatie  si  Justitie –  Directia  Nationala  Anticoruptie, conduita  conforma  Constitutiei  transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege  in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si,  deci,  abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei  autoritati publice. Prin  urmare,  Ministerul  Public  nu   are competenta de a desfasura  activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ  adoptat de legiuitor”, se arata in motivarea deciziei CCR.

Motivarea contine o serie de concluzii dure pentru DNA: “Asadar nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoare primara sau delegata (parlamentari sau ministri) sa intre sub incidenta legii penale prin insusi faptul adoptarii sau participarii la actul decizional al adoptarii actului normativ, aceasta indeplinindu-si o  atributie  constitutionala. In  virtutea  imunitatii  care  insoteste  actul  decizional  de legiferare, care, asa cum Curtea a retinut in prealabil, este aplicabila mutatis mutandis si  membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ  cu  putere de lege. A admite contrariul inseamna a lasa, indirect,  posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat”.

“Intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea  constata  ca faptele  reclamate prin  denuntul  care  a  stat  la  baza  intocmirii Dosarului  nr.46/P/2017,  inregistrat  pe  rolul  Sectiei  de  combatere  a  infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data”, se arata in motivarea CCR.

“Pentru aceste considerente, avand in vedere ca prin Ordonanta din 1 februarie  2017 a Directiei Nationale Anticoruptie se retine ca ‘nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale’ si, in consecinta, se dispune inceperea urmaririi penale si se efectueaza acte de urmarire penala cu privire la savarsirea infractiunilor mentionate in denunt, apare cu evidenta  faptul  ca Ministerul Public, ca parte  a autoritatii judecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii  legislative  si,  implicit,  legalitatea  adoptarii  ordonantei  de  urgenta  a Guvernului.

O  astfel  de  conduita  echivaleaza  cu  o  incalcare grava a  principiului   separatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale”, arata judecatorii.

“Curtea constata ca prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta 13 “Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul  puterilor  in  stat”, se arata in motivare.

In plus, arata Curtea, “nicio alta autoritate publica, apartinand altei puteri decat cea legislative, nu poate controla  actul  normativ  al  Guvernului  din  perspectiva  oportunitatii  actului  de legiferare”.

Curtea acuza ca, “in  conditiile  in  care  inceperea  urmaririi  penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul in care Guvernul si-a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva, intrucat depaseste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare”. “Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care  afecteaza  buna  functionare  a  acestei  autoritati sub  aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.