Ministrul Justiției: Procurorii au încălcat grav echilibrul puterilor în stat. Dar nu e oportună demiterea lui Kovesi și Lazăr

Ministrul Justiției: Procurorii au încălcat grav echilibrul puterilor în stat. Dar nu e oportună demiterea lui Kovesi și Lazăr

Ministrul Justiției: Procurorii au încălcat grav echilibrul puterilor în stat. Dar nu e oportună demiterea lui Kovesi și Lazăr

by March 29, 2017 0 comments

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat miercuri ca nu este oportuna declansarea mecanismului institutional de revocare a procurorului general, Augustin Lazar, si a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, dupa ce a evaluat activitatea sefilor celor doua institutii, in urma deciziei Curtii Constitutionale care a stabilit ca DNA si-a incalcat atributiile constitutionale prin anchetarea unor presupuse ilegalitati in procesul de adoptare a celebrei OUG 13, potrivit Hotnews.ro.

Acesta a subliniat insa ca este “oportuna necesitatea instituirii unei atente monitorizari, a unei obligatii de raportare a activitatii procurorilor de la DNA, DIICOT, PICCJ, o autoritate pe care trebuie sa o exercite ministrul Justitiei, fara ingerinte in activitatea procurorului de a da solutii, pentru a identifica modul in care procurorii inteleg sa respecte limitele de competente” constitutionale si legale.

Acesta a precizat ca monitorizarea se va exercita “ca un mecanism care sa dea eficienta, consistenta prevederilor art 132 din Constitutie, de exercitare a autoritatii ministrului Justitiei asupra procurorilor”.

Sa stabilim termenii procedurali. In intervalul de timp trecut, am intocmit un raport de evaluare de 19 pagini

  • Propunerea mea e sa nu citesc cele 19 pagini, ar lua prea mult timp, le prezinta in sinteza, voi puncta reperele importante si voi posta pe pagina internet a MJ raportul complet
  • Aceasta evaluare a procurorului general al Romaniei si a procurorului sef al DNA a survenit in contextul in care Guvernul a adoptat OUG 13/2017 iar DNA a procedat la anchetarea circumstantelor adoptarii respectivei ordonante
  • In urma anchetei, presedintele Senatului a sesizat CCR cu existenta si constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala
  • In acest context am evaluat la evaluarea activitatii
  • Cand am anuntat evaluarea, au aparut reactii diferite legate de competenta mea de a proceda la evaluare
  • Daca nu eram sigur, daca nu aveam certitudinea competentei, nu faceam afirmatia si respectiva evaluare
  • Art 132 din Constitutie spune ca procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, impartialitatii, controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei
  • Care au fost reperele in realizarea evaluarii
  • Am solicitat informari de la cele doua autoritati, Parchetul General si DNA, pe care le-am primit, complete si la timp
  • Am avut intalniri punctuale cu sefii celor doua autoritati
  • Am vazut ca s-au facut speculatii cu privire la momentul in care au venit cei doi procurori sefi, va asigur ca am realizat aceasta evaluare in deplina concordanta cu legea si fiecare dintre cei doi au venit in mai putin de 10 – 15 minute din momentul in care i-am invitat
  • Suprapunerea cu vizita ambasadorului SUA a fost o pura coincidenta
  • Am observat reactiile publice fata de OUG 13, de decizia CCR, pe toate acestea luandu-le in considerare
  • Premisa acestei evaluari, a functionarii normale a statului de drept, este aceea ca fiecare autoritate sa ramana in matca ei constitutionala
  • Fiecare autoritate trebuie sa isi cunoasca competentele, sa respecte cu buna credinta respectivele competente
  • Statul de drept are o arhitectura bine conturata si delimitata
  • Autoritatile au competente complementare si sa-si respecte corect competentele
  • Ce spune decizia CCR: A existat un conflict juridic, de natura constitutionala, generat de ancheta procurorilor DNA asupra membrilor guvernului
  •  Ne mai spune ca aceasta ancheta, ingerinta in activitatea de legiferare e de o gravitate foarte mare, incalcand principiile legii fundamentale iar pe viitor procurorii nu pot ancheta astfel de proceduri de adoptare a actelor normative
  • Echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separarii puterilor in stat
  • DNA si-a arogat competenta de a efectua o ancheta intr-un domeniu ce excedeaza cadrul legal ce poate duce la un blocaj institutional
  • Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor guvernului care afecteaza buna functionare a sa, avand drept consecinta intimidarea legiuitorului delegat de a-si indeplini atributiile constitutionale
  • Cateva precizari. Cine a realizat evaluarea. Eu, personal
  • Am realizat evaluarea fara nicio presiune, fara nicio ingerinta, fara nicio sugestie de la absolut nimeni strain de ministerul Justitiei
  • Nu am verificat solutii din dosare, nici nu ar fi fost posibil. Procurorul are autoritatea sa decida in legatura cu soarta unei anchete, se supune administrativ procurorului sef ierarhic superior dar toti isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei, despre care din pacate in ultima perioada nu s-a vorbit
  • Un lucru trebuie sa fie foarte limpede: justitia in Romania se infaptuieste de judecator, independenta e garantata de CSM iar autoritatea e exercitata de ministrului Justitiei
  • Imi voi exercita pe deplin aceasta autoritate de ministru asupra activitatii desfasurate de procuror fara a face ingerinta pe solutii
  • Am verificat modul in care DNA, Parchetul General s-au raportat la valorile constitutionale, pentru ca statul de drept nu functioneaza daca autoritatile nu-si exercita cu loialitate si corect atributiile care ii revin
  • Am urmarit modul in care procurorul de la DNA sau de la PICCJ s-a limitat la valorile constitutionale
  • A fost conflict juridic pentru ca procurorul a iesit din marja lui de competenta si a intrat in zona legiuitorului delegat, a Guvernului
  • CCR a stabilit si remediul de urmat: procurorii nu pot ancheta … a restabilit echilibrul constitutional intre autoritati
  • Procurorii nu pot ancheta ministri, parlamentari, autoritati decidente in opera de legiferare, indiferent de nivelul normativ pe care il adopta, nu pot ancheta oportunitate, constitutionalitate, circumstante
  • In activitatea CCR, au fost pronuntate numeroase decizii de conflicte juridice de natura constitutionala
  • Toate conflictele care au fost sesizate si constatate au fost conflicte de competenta pozitive si niciunul negativ. Nimeni nu s-a derobat de competenta pe care o are, fiecare a uzurpat ceva din competenta celeilalte autoritati
  • E o tentatie a puterii de a se extinde si mai mult, de a acapara mai multa putere  din zona altei puteri
  • Am selectat mai multe astfel de conflicte, constatate de CCR si ca exemplu in 2008, intre ministerul Public, PICCJ, si cele doua camere ale Parlamentului
  • Era vorba de procedura de urmat in cazul in care se formulau cereri pentru urmarirea penala a membrilor guvernului care erau si parlamentari
  • A fost o speta, eram si eu acolo, foarte interesanta. In constitutie se spune ca avizul poate fi dat de camera, senat sau presedinte dupa caz, dar nu se stia unde merge procurorul
  • Am intrebat la cine se adreseaza cererea si raspunsul a fost la cine credem ca il da mai usor
  • Intr-un stat competenta o stabileste legiuitorul, nu tu, tu stabilesti competente la tine acasa
  • Atunci, CCR a constatat un conflict si a statuat ca pe viitor avizul se cere la camera, daca e deputat, senatului, daca e senator, sau presedintelui daca nu e parlamentar
  • Un alt conflict intre ICCJ, Parlament si Guvern
  • ICCJ a apreciat ca anumite norme legale sunt neconstitutionale. Ori judecatorul, indiferent de instanta nu verifica constitutionalitatea unei legi, nu abroga o lege, nu o repune in vigoare, nu adauga la lege, trebuie doar sa o interpreteze
  • Asadar, cele doua decizii exemplificate evidentiaza o varietate de situatii in care autoritatile publice de rang constitutional si-au incalcat reciproc competententele iar remediul a fost realizat de CCR prin pronuntarea deciziilor de constatare a conflictului, prin aratarea cauzelor, indicarea procedurii de urmat, ce nu mai trebuie facut pe viitor
  • Fara a antama concluziile, o concluzie intermediara e urmatoarea: echilibrul a fost restabilit de CCR prin pronuntarea deciziei, fara alte masuri extraconstitutionale
  • Raportul are si o parte de oportunitate
  • In acest context in care indiscutabil DNA si-a arogat o competenta pe care nu o avea, si-a asumat o atributie pe care nu o avea, pentru ca nu ar mai separatia puterilor daca procurorul ar legifera
  • Partea a doua vizeaza oportunitatea, necesitatea declansarii unor mecanisme de sanctionare in limite legale pe care legea le pune la dispozitie, alta decat cele constatate prin conflictul juridic
  • Analiza s-a deplasata din sfera elementelor de constitutionalitate in cea a oportunitatii
  • Se impune o analiza contextuala. O aceeasi fapta comisa intr-un anumit context are un plus de gravitate date fiind imprejurarile decat o fapta comisa in alt context
  • Sub aspectul oportunitatii, analiza s-a facut in contextul in care Romania se afla sub MCV
  • Sistemul judiciar are multe probleme de remediat. Avem o practica inca neunitara, de natura sa incalce egalitatea in fata legii
  • E nefiresc ca o parte judecata sa primeasca o anumita solutie la Constanta si alta la Oradea
  • Avem probleme cu privire la inflatia legislativa
  • Avem legi atat de modificate si complicate incat uneori si noua ne e greu, trebuie sa relecturam ca sa vedem vointa legiuitoriului daca e cea de la inceput
  • Niciodata legiuitorul nu a dat o lege de interpretare prin care sa arate vointa originara, nu cea de azi
  • Rapoartele de monitorizare au cele 12 conditionalitati, am trimis o adresa la toate autoritatile implicate, in spiritul colaborarii dintre autoritati
  • Informarile punctuale realizate releva derapaje institutionale in sensul unor actiuni cel putin exagerate din partea DNA, derapaje care au produs reactii negative in media si la opinia publica
  • Veti spune ca si societatea e divizata
  • Cert e ca societatea a trait aceasta emotie colectiva, a avut aceasta preocupare fata de procedura de legiferare si de respectarea principiilor statului de drept
  • Din perspectiva derapajelor, DNA nu poate functiona decat in acord cu rigorile statului de drept
  • Derapajele institutionale nu pot fi justificate prin invocarea dezideratului combaterii coruptiei, pentru ca nu avem o ierarhie e valorilor, pentru ca in numele apararii unei valori nu iti e permis sa incalci o alta valoare
  • Constitutia spune ca ingerinta in viata privata trebuie sa fie proportionala cu scopul urmarit, nu care cumva in numele unui obiectiv generos sa incalci alte valori cel putin egal protejate
  • Constitutia stabileste obiectivele asumate la nivel national si european, international
  • Aceste valori, cu respectarea filtrului de constitutionalitate, a preemptiunii nivelului cel mai ridicat de protectie, se regasesc in programul de justitie din programul de guvernare
  • Sa nu imi spuneti ca intru in zona politica, dar in partea pe justitie se vorbeste despre aceste valori care trebuiesc protejate
  • Consideram oportuna necesitatea instituirii unei atente monitorizari, a unei obligatii de raportare a activitatii procurorilor de la DNA, DIICOT, PICCJ, o autoritate pe care trebuie sa o exercite ministrul Justitiei, fara ingerinte in activitatea procurorului de a da solutii, pentru a identifica modul in care procurorii inteleg sa respecte limitele de compentete
  • Aceasta monitorizare se va exercita ca un mecanism care sa dea eficienta, consistenta prevederilor art 132 din Constitutie, de exercitare a autoritatii ministrului Justitiei asupra procurorilor
  • Evaluand toti factorii de constitutionalitate, legalitate si oportunitate am apreciat ca in acest moment nu este oportuna declansarea mecanismului institutional de revocare a procurorului general si a sefei DNA
Facebook Comments Box

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.