Breaking news Dosare

Ungaria vrea să plaseze problema Trianonului sub umbrela Uniunii Europene. Granițele europene în pericol?

by Ancheteonline July 26, 2018 0 comments

Oficialii unguri continuă provocările la adresa României, chiar pe pământ românesc. Ciracii lui Viktor Orban folosesc orice prilej pentru a ridica probleme legate de revizionism, specifice Budapestei.  De această dată, cu ocazia desfășurării Universității de Vară de la Băile Tușnad, un lider marcant al extremismului maghiar a pus din nou în discuție Tratatul de la Trianon, de acum 100 de ani, ceea ce se poate interpreta ca fiind vorba despre revendicări teritoriale de la țările vecine: România, Serbia, Slovacia, Ucraina.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, Nemeth Zsolt, a declarat, miercuri, la Băile Tuşnad, la lucrările Universităţii de Vară, că proiectul european trebuie să dea un răspuns corect problemei Trianon, despre care a spus că este o problemă europeană, pentru care trebuie găsită o soluţie comună.

Oare ce o fi în capul oamenilor acestora? Ce înseamnă ” răspuns corect la problema Trianon”? De la tratatul de la Trianon a trecut  100 de ani, două războaie mondiale și au fost încheiate două tratate de pace, care au stabilit status qo-ul  teritorial din Europa. Mai mult, acum și Ungaria și România se află în structurile de securitate , politice și economice, euro-atlanantice: NATO și UE. Ce urmărește, de fapt, Budapesta, prin redeschiderea problemei Trianon?

Prin politica sa revarșardă, Ungaria lansează o nouă provocare, nu numai față de România, ci și față de UE. Politicienii maghiari vor să plaseze problema Trianon la Bruxelles, pentru a lansa o dezbatere și găsirea unui ”răspuns corect”. Nu este de neglijat faptul că Rusia susține, cel puțin subteran, politica revizionistă a Ungariei și chiar i-ar fi de folos deca s-ar redeschide subiectul granițelor țărilor europene.

Un alt subiect controversat care se află pe agenda Universității de vară de la Băile Tușnad este” ce se va întâmpla cu Beke István şi Szőcs Zoltán?”. Este vorba despre punerea în discuție a  condamnării  definitive a celor  doi bărbaţi din Târgu Secuiesc pentru acte de terorism, acuzați fiind că  voiau să detoneze un dispozitiv exploziv, de Ziua Națională a României.

Astfel, ungurii vor să-i tranforme pe cei doi infractori în eroi, acuzând justiția românească de discriminare etnică. Oficialii unguri nu sunt pentru prima dată când pun sub semnul  întrebării deciziile justiției românești. Budapesta a devenit, în ultimii ani, locul de refugiu al penalilor maghiari din România, cum este și cazul deputatul Marko Attila, devenit consilier al lui Viktor Orban, după ce a fost pus sub acuzare în România, pentru complicitate la fapte de corupție. De asemenea, extremistul Csibi Barna și-a găsit adăpost în capitala Ungariei, după ce procurorii români l-au pus sub acuzare pentru ultraj contra bunurile moravuri pentru gestul său de a-l  ”spânzura” pe Avram Iancu.

De altfel, Ungaria are o tradiție în a oferi adăpost  conaționalilor care au săvârșit fapte abominabile în alte țări. De exemplu, Budapesta s-a transformat în căminul de refugiu pentru criminalii de război, care, după cea de-a doua confragrație mondială,  au fost condamnați la moarte în România, pentru atrocitățile săvârșite în timpul ocupației din NV Ardealului, sub regimul hortyst. Potrivit sentinței date de Tribunalul de Cluj-Napoca, din 1946, peste 100 de unguri au primit pedepse cu moartea sau ani grei de pușcărie pentru masacrarea în mod barbar a peste 2000 de români, evrei și slovaci și maltratarea, schilodirea și torturarea a altor peste 10 000. O mare parte din ei au fugit în Ungaria, odată cu retragerea trupelor maghiare din Transilvania. Niciodată Ungaria nu a recunoscut aceste crime!

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, mai mulţi membri ai Executivului de la Budapesta, parlamentari ungari, dar şi alţi reprezentanţi ai sferelor civile şi academice ale maghiarilor participă, începând de miercuri, la lucrările Universităţii de Vară şi ale Taberei Studenţeşti de la Băile Tuşnad.