În anul Centenarului, comemorăm victimele regimului horthyst. Cum l-au ajutat Hitler și Mussolini pe Horthy să ocupe NV Ardealului

În anul Centenarului, comemorăm victimele regimului horthyst. Cum l-au ajutat Hitler și Mussolini pe Horthy să ocupe NV Ardealului

În anul Centenarului, comemorăm victimele regimului horthyst. Cum l-au ajutat Hitler și Mussolini pe Horthy să ocupe NV Ardealului

by August 28, 2018 0 comments

În anul Centenarului Marii Uniri, sărbătorim realizarea României Mari, dar, pe 30 august aducem un omagiu victimelor regimului horthyst, instaurat în 1940, în NV Ardealului. Atunci, au fost omorâți, în mod barbar, cel puțin 1500 de români, au fost deportați peste 15 000,  un act de răzbunare a statului fascist instaurat de amiralul fără flotă, Milos Horthy. În această perioadă, ziarul nostru va publica o serie de articole care cuprind dezvăluiri despre crimele abominale înfăptuite de unguri, o țintă predilectă fiind delegații de la Marea Adunare de la Alba Iulia, care au votat unirea Transilvaniei cu România.

Acum, 78 de ani, la sfârșitul lunii august a anului 1940, românii așteptau cu înfrigurare deciziile luate în privința lor de dictatorii odioși ai Europei, care constituiseră așa zisa Axa a Răului, Hitler-Mussolini-Horthy. Ei s-au așezat la masă, cu arma la picior și au împărțit, după bună voie, teritoriile din Estul Europei.

”Prietenii” noștri de la Răsărit, URSS, se înfruptaseră deja din trupul țării, rupând nu doar Basarabia, ci și Bucovina de Nord și Ținutul Herța, care nu avuseseră de a face niciodată cu imperiul slav. România, semnificativ slăbită, atât în interior, în urma dictatorii regale a lui Carol al ll-lea, cât în in exterior, era total descoperită din punct de vedere a garanțiilor de securitate a granițelor, oferite și pierdute, pe drum, de Franța și Anglia, aflate și ele în suferință, incapabile să-și apere propriile frontiere în fața blitzkrieg-ul german.

La acea vreme, și alte țări vecine stăteau cu ochii pe teritorii românești. Bulgaria a profitat de situația internațională favorabilă și a anexat Dobrogea de Sud ( Cadrilaterul), apoi, Ungaria, (care a sabotat România în toată perioada interbelică), sub umbrela proteguitoare a lui Hitler și Mussolini,  a primit, în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, NV Ardealului.

România Mare a fost ținta denigrării, sabotării și organizării de acte teroriste venite ale Ungariei, pe teritoriul Transilvaniei, în întreaga perioadă interbelică. Revizionismul  maghiar a luat forme extreme, în preajma Dictatului de la Viena, când, Budapesta, încurajată de criminalii Europei, Hitler și Mussolini, forțau permanent granița ardelenească a țării noastre, iar elemente teroriste din țară, organizate în mișcări paramilitare, s-au dedat la numeroase acțiuni ilegale îndreptate statului românesc.

Totul a început după 20 august 1920, când Parlamentul maghiar a ratificat Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920. Atunci, deputații și senatorii s-au ridicat în picioare și au jurat că vor lupta până la ultima suflare ca tratatul ratificat să nu devină niciodată o realitate. Parlamentul a repetat cuvintele, devenite deviza simbolică a iredentismului și revizionismului maghiar: Nem, nem, soha! Nu nu, niciodată!

S-au înființat, pe loc, brigăzile de luptă formate din tineri înrolați voluntar având drept scop ”învierea Ungariei milenare”. Prima brigadă fu botezată cu numele Sfântului Ștefan, căreia i-a încredințat drapelul, arhiducele Iosif, care a declarat, atunci: ”Doresc ca acest drapel să-l împlântați cât mai curând pe crestele Carpaților nordici și să-l duceți cât mai glorios până în Adriatica”( n.r., vorbind de o Ungaria, care să cuprinsă teritoriile Slovaciei, Ucrainei Subcarpatice, Transilvania, Croația și o parte din Serbia).

Acest aristocrat rămas fără bunurile sale, după care tinjea, cel mai mult, a lansat atunci așa zisul Cuvânt național: ”Pretindem hotarele noastre milenare, pretindem munții ce au înconjurat patria maghiară! Vom muri dacă va trebui, dar nu vom avea liniște până ce nu vom câștiga țara”.

Ziua semnării tratatului a fost proclamată de oficialitatea maghiară zi de doliu națională ( n.r. păstrată până în zilele noastre, deși au fost semnate numeroase tratate bilaterale și internaționale pentru garantarea actualelor granițe) și s-a declarat  că Ungaria semnează, dar o face silită de împrejurări.

În anii marii crize economice din 1929-1933, propaganda revizinistă horthystă s-a intensificat, peste măsură. Elitele de la Budapesta declarau fățiș că atât criza, cât și mizeria ce rezultase din aceasta ar fi fost declanșate de Tratatul de la Trainon. În această perioadă caracterul fascist a pătruns tot mai mult în cadrul ideologiei oficiale ale statului ungar, exprimată prin idei revarșarde, revizioniste, dar antisemite.

La sfârșitul anului 1932 vine la putere guvernul condus de Gombos Gyula, care a apropiat foarte mult, Ungaria de Italia fascistă și apoi, Germania nazistă. Cele două țări îi dădeau garanția că tratatele de după primul război mondial vor fi modificate. Gombos Gyula l-a cunoscut personal pe Mussolini, pe care îl admira personal. De asemenea, Gombos care se afla în legătură directă cu naziștii încă din anii 20, după ce Hitler a ajuns la putere, i-a transmis salutări și felicitări, solicitând o colaboarre strânsă între hitleriști  horthyști. Chiar în iunie 1933, Gombos va fi primul șef de guvern care va face o vizită oficială în Germania, purtând discuții personale cu Hitler. După 1938, guvernele Ungariei adoptă o legislație rasistă, antisemită, revarșardă, de tip fascist.

Între 1938 și 1940, politica revizionistă promovată de regimul horthyst s-a pus în slujba politicii revizioniste germane. În urma așa zisul arbitraj de la Viena, din 2 noiembrie 1938, care a consființit dezmembrarea Cehoslovaciei, Ungaria a primit, din partea puterilor Axei, o parte din teritoriul de sud al Slovaciei și o parte a Ucrainei Subcarpatice. Prin această hotărâre discreționară a primului dictat de la Viena, Ungaria a primit, la masa verde, prin dezmamebrarea unei țări vecine, un teritoriu de 12.400 km pătrați, cu o populație de 1,1 milioane de oameni. Regimul horthyst a sărbătorit cu fast,  această crimă la adresa Cehoslovaciei, săvârșită în colaborare cu Germania nazistă. Horhy vorbea, pe 3 noiembrie 1940,  despre ”prima etapă de refacere a Ungariei ciuntite”.

Apoi, la scurtă vreme, după ce Germania încheia cotropirea Cehoslovaciei, Ungaria ocupa toată Ucraina Subcarpatică, provocând grave incidente de graniță la Munkacevo și Uzhorod. Armata horthystă a înăbușit în două zile rezistența opusă de gărzile naționale ucrainiene, cotropind astfel, încă un teritoriu străin. ”Astfel, Ucraina Subcarpatică este ocupată militărește”, declară cu satisfacție, pe 18 martie 1939, Andorka Rudolf, șeful biroului 2 din cadrul Marelui Stat Major al armatei ungare. Același personaj spunea, atunci că ”acum, suntem hotărâți să pornim la război împotriva României. Considerăm situația de acum prea prielnică pentru aceasta”.

Nu peste puțin timp, la 27 aprilie 1939, contele Teleki, președintele Consiliului de Miniștri, declara, fără echivoc, că ”revendicarea Transilvaniei rămâne în prim plan al proocupărilor politicii Ungariei” și că ”anexarea va avea loc mai curând sau mai târziu”.

”Sub influența succeselor agresiunilor naziste din Estul și Vestui Europei, a intrării în război a Italiei, a capitulării Franței ( n.r.care garanta granițele României), s-a înscris cu stringență pe ordinea de zi atacul împotriva României, cu deosebire după ce, la 26 iunie, Uniunea Sovietică a somat guvernul român să predea Basarabia și Bucovina de Nord. La 27 iunie, Consiliul de Miniștri a adoptat o declarație potrivit căreia guvernul ungar nu acceptă niciun fel de discriminare și dacă România satisface cererea Uniunii Sovietice, ea trebuie constrânsă să satisfacă pretențiile teritoriale ale Ungariei. În același timp, Consiliul Superior al Apărării Naționale a declarat mobilizarea armatei și desfășurarea progresivă a unităților militare la frontiera cu România”, potrivit Magyarorszag tortenete, volumul 8, p.1023.

Lingușelile lui Horthy la adresa lui Hitler au avut efect, dictatorul nazist susținând cauza revizionistă maghiară. Într-o scrisoare adresată lui Hitler la începutul lunii iulie 1940, Horthy, ținea să-i sublinieze că, după primul război mondial, ” când toată lumea s-a întors împotriva Germaniei, singurii ei prieteni fideli, din recunoștință, simpatie și tovărășie, firește, nudin motive de conjunctură(…) Sarcina noastră istorică a fost să apărăm Europa în fața Răsăritului și aceast a costat mult sânge(…) Fără a stăpâni Carpații, noi nu putem îndeplini această misiune. De aceea, stăpânirea Carpaților pentru noi ste o problemă vitală. Ardealul este singura fortăreață naturală a Europei și va fi spre binele Germaniei după ce ea va fi în mâini sigure. Mai devremea sau mai târziu va veni vremea răfuielii dintre Germania și Rusia”.

 

 

 

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.