Un moment unic al Armatei Române. Centenarul eliberării Budapestei de bolșevici

Un moment unic al Armatei Române. Centenarul eliberării Budapestei de bolșevici

Un moment unic al Armatei Române. Centenarul eliberării Budapestei de bolșevici

by August 4, 2019 0 comments

În seara zilei de 3 august 1919, trei escadroane ale Brigăzii 4 roșiori, comandate de generalul de brigadă Gheorghe Rusescu, au intrat în Budapesta, urmate fiind, a doua zi, de grosul trupelor române, scrie roncea.ro În seara zilei de 4 august, comandantul Comandamentului Trupelor din Transilvania, generalul Gheorghe Mărdărescu, primea defilarea unui detaşament compus din Regimentul 4 vânători, un escadron din Regimentul 23 artilerie şi un divizion din Regimentul 6 roşiori. În ordinul de zi adresat „bravilor ostași ai Comandamentului Trupelor din Transilvania”, generalul Gheorghe Mărdărescu sublinia: „Faptul săvârșit de voi va rămâne pe vecie înscris în Cartea Neamului și în istoria omenirii. Sunt nespus de mândru că v-am comandat și adânc recunoscător tuturor pentru inima ce ați pus în înfăptuirea izbândei”.

Intrarea trupelor române în Budapesta a constituit punctul final al campaniei armatei române de eliberare a Transilvaniei și eliminare a regimului bolșevic al Republicii Ungare a Sfaturilor care constituia un factor de instabilitate în Europa Centrală prin politica sa agresivă pentru menținerea granițelor așa-zisei „Ungarii Milenare”, fără a ține seamă de aspirațiile legitime ale naționalităților nemaghiare din cuprinsul fostului „regat al Sfântului Ștefan”.

Potrivit roncea.ro, ”Reproducem mai jos descrierea acestui memorabil eveniment istoric așa cum apare în lucrarea Enciclopedia Armatei României, subcapitolul Campania pentru eliberarea Transilvaniei (1918-1920), subcapitol elaborat de istoricul Costică Prodan:

𝘗𝘢̂𝘯𝘢̆ 𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘴𝘦𝘢𝘳𝘢 𝘻𝘪𝘭𝘦𝘪 𝘥𝘦 31 𝘪𝘶𝘭𝘪𝘦, 𝘤𝘢𝘷𝘢𝘭𝘦𝘳𝘪𝘢 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘢̆ 𝘢 𝘢𝘫𝘶𝘯𝘴 𝘱𝘦 𝘢𝘭𝘪𝘯𝘪𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭 𝘭𝘰𝘤𝘢𝘭𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘏𝘦́𝘷𝘦𝘴 𝘴̧𝘪 𝘗𝘦́𝘭𝘺, 𝘭𝘢 10 𝘬𝘮 𝘷𝘦𝘴𝘵 𝘥𝘦 𝘛𝘪𝘴𝘢, 𝘪𝘢𝘳 𝘵𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘨𝘳𝘶𝘱𝘶𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘢𝘶 𝘵𝘳𝘦𝘤𝘶𝘵 𝘥𝘪𝘯𝘤𝘰𝘭𝘰 𝘥𝘦 𝘳𝘢̂𝘶. 𝘛𝘳𝘶𝘱𝘦𝘭𝘦 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘢𝘶 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘪𝘯𝘶𝘢𝘵 𝘪̂𝘯𝘢𝘪𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘪̂𝘯 𝘻𝘪𝘭𝘦𝘭𝘦 𝘶𝘳𝘮𝘢̆𝘵𝘰𝘢𝘳𝘦. 𝘋𝘪𝘯 𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘵̧𝘪𝘪𝘭𝘦 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘪𝘵𝘦, 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘎𝘩𝘦𝘰𝘳𝘨𝘩𝘦 𝘔𝘢̆𝘳𝘥𝘢̆𝘳𝘦𝘴𝘤𝘶 𝘢 𝘵𝘳𝘢𝘴 𝘤𝘰𝘯𝘤𝘭𝘶𝘻𝘪𝘢 𝘤𝘢̆ 𝘪𝘯𝘢𝘮𝘪𝘤𝘶𝘭 𝘢 𝘳𝘦𝘯𝘶𝘯𝘵̧𝘢𝘵 𝘴𝘢̆ 𝘮𝘢𝘪 𝘰𝘱𝘶𝘯𝘢̆ 𝘳𝘦𝘻𝘪𝘴𝘵𝘦𝘯𝘵̧𝘢̆, 𝘳𝘦𝘵𝘳𝘢̆𝘨𝘢̂𝘯𝘥𝘶-𝘴𝘦, 𝘴𝘶𝘣 𝘱𝘳𝘰𝘵𝘦𝘫𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘶𝘯𝘰𝘳 𝘮𝘪𝘤𝘪 𝘥𝘦𝘵𝘢𝘴̧𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦, 𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢.

𝘋𝘦𝘻𝘢𝘴𝘵𝘳𝘶𝘭 𝘮𝘪𝘭𝘪𝘵𝘢𝘳 𝘴𝘶𝘧𝘦𝘳𝘪𝘵 𝘥𝘦 𝘈𝘳𝘮𝘢𝘵𝘢 𝘙𝘰𝘴̧𝘪𝘦 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳𝘢̆ 𝘢 𝘢𝘷𝘶𝘵 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘦𝘤𝘪𝘯𝘵̧𝘦 𝘪̂𝘯 𝘱𝘭𝘢𝘯 𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤. 𝘓𝘢 1 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵, 𝘴𝘰𝘤𝘪𝘢𝘭-𝘥𝘦𝘮𝘰𝘤𝘳𝘢𝘵̧𝘪𝘪 𝘢𝘶 𝘪𝘮𝘱𝘶𝘴 𝘨𝘶𝘷𝘦𝘳𝘯𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘴𝘧𝘢𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳, 𝘤𝘰𝘯𝘥𝘶𝘴 𝘥𝘦 𝘈𝘯𝘵𝘢𝘭 𝘋𝘰𝘷𝘤𝘴𝘢́𝘬 (24 𝘪𝘶𝘯𝘪𝘦 – 1 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1919), 𝘴𝘢̆-𝘴̧𝘪 𝘱𝘳𝘦𝘻𝘪𝘯𝘵𝘦 𝘥𝘦𝘮𝘪𝘴𝘪𝘢, 𝘧𝘪𝘪𝘯𝘥 𝘢𝘥𝘶𝘴 𝘭𝘢 𝘱𝘶𝘵𝘦𝘳𝘦 𝘶𝘯 𝘦𝘹𝘦𝘤𝘶𝘵𝘪𝘷 𝘤𝘰𝘯𝘥𝘶𝘴 𝘥𝘦 𝘗𝘦𝘪𝘥𝘭 𝘎𝘺𝘶𝘭𝘢 (1 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 – 6 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1919). 𝘓𝘢 𝘴̧𝘦𝘥𝘪𝘯𝘵̧𝘢 𝘊𝘰𝘯𝘴𝘪𝘭𝘪𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘊𝘦𝘯𝘵𝘳𝘢𝘭 𝘢𝘭 𝘔𝘶𝘯𝘤𝘪𝘵𝘰𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳, 𝘥𝘪𝘯 2 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1919, 𝘭𝘢 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘪𝘤𝘪𝘱𝘢𝘵 𝘴̧𝘪 𝘒𝘶𝘯 𝘉𝘦́𝘭𝘢, 𝘴𝘦 𝘢𝘳𝘢̆𝘵𝘢 𝘤𝘢̆ „𝘱𝘳𝘰𝘭𝘦𝘵𝘢𝘳𝘪𝘢𝘵𝘶𝘭 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳, 𝘤𝘢̂𝘯𝘥 𝘴-𝘢 𝘱𝘭𝘢𝘴𝘢𝘵 𝘱𝘦 𝘱𝘶𝘯𝘤𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘷𝘦𝘥𝘦𝘳𝘦 𝘢𝘭 𝘥𝘪𝘤𝘵𝘢𝘵𝘶𝘳𝘪𝘪, 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘢 𝘱𝘦 𝘵𝘳𝘦𝘪 𝘧𝘢𝘤𝘵𝘰𝘳𝘪. 𝘌𝘭 𝘤𝘳𝘦𝘥𝘦𝘢 𝘪̂𝘯𝘵𝘳-𝘰 𝘱𝘳𝘰𝘮𝘱𝘵𝘢̆ 𝘳𝘦𝘢𝘭𝘪𝘻𝘢𝘳𝘦 𝘢 𝘳𝘦𝘷𝘰𝘭𝘶𝘵̧𝘪𝘦𝘪 𝘮𝘰𝘯𝘥𝘪𝘢𝘭𝘦, 𝘪̂𝘯𝘵𝘳-𝘰 𝘪̂𝘯𝘢𝘪𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘷𝘪𝘤𝘵𝘰𝘳𝘪𝘰𝘢𝘴𝘢̆ 𝘢 𝘵𝘳𝘶𝘱𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘳𝘶𝘴𝘦 𝘴̧𝘪 𝘪̂𝘯 𝘴𝘱𝘪𝘳𝘪𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘴𝘢𝘤𝘳𝘪𝘧𝘪𝘤𝘪𝘶 𝘢𝘭 𝘱𝘰𝘱𝘰𝘳𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳. 𝘈𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘥𝘪𝘵̧𝘪𝘪 𝘯𝘶 𝘴-𝘢𝘶 𝘳𝘦𝘢𝘭𝘪𝘻𝘢𝘵 𝘪̂𝘯 𝘮𝘢̆𝘴𝘶𝘳𝘢 𝘴𝘤𝘰𝘯𝘵𝘢𝘵𝘢̆.

𝘗𝘳𝘰𝘭𝘦𝘵𝘢𝘳𝘪𝘢𝘵𝘶𝘭 𝘴𝘵𝘢𝘵𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘰𝘤𝘤𝘪𝘥𝘦𝘯𝘵𝘢𝘭𝘦 𝘯𝘶 𝘴-𝘢 𝘴𝘪𝘵𝘶𝘢𝘵 𝘪̂𝘯𝘵𝘳-𝘶𝘯 𝘮𝘰𝘥 𝘥𝘦𝘤𝘪𝘴𝘪𝘷 𝘢𝘭𝘢̆𝘵𝘶𝘳𝘪 𝘥𝘦 𝘙𝘦𝘱𝘶𝘣𝘭𝘪𝘤𝘢 𝘚𝘧𝘢𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 […]. 𝘐̂𝘯𝘢𝘪𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘳𝘶𝘴̧𝘪𝘭𝘰𝘳, 𝘪̂𝘯 𝘶𝘳𝘮𝘢 𝘥𝘪𝘧𝘪𝘤𝘶𝘭𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘮𝘶𝘭𝘵𝘪𝘱𝘭𝘦 𝘤𝘶 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴-𝘢 𝘨𝘢̆𝘴𝘪𝘵 𝘤𝘰𝘯𝘧𝘳𝘶𝘯𝘵𝘢𝘵𝘢̆ 𝘢𝘳𝘮𝘢𝘵𝘢 𝘳𝘶𝘴𝘢̆, 𝘯𝘶 𝘢 𝘢𝘷𝘶𝘵 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘰𝘳𝘵̧𝘪𝘪𝘭𝘦 𝘪𝘮𝘱𝘶𝘴𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘶𝘱𝘵𝘢 𝘱𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘯𝘰𝘪 𝘰 𝘢𝘷𝘦𝘢𝘮 𝘥𝘦 𝘴𝘶𝘴𝘵̧𝘪𝘯𝘶𝘵 […]. 𝘖 𝘮𝘢𝘳𝘦 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦 𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘭𝘦𝘵𝘢𝘳𝘪𝘢𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳 𝘯𝘶 𝘮𝘢𝘪 𝘦𝘳𝘢 𝘥𝘪𝘴𝘱𝘶𝘴 𝘴𝘢̆ 𝘧𝘢𝘤𝘢̆ 𝘴𝘢𝘤𝘳𝘪𝘧𝘪𝘤𝘪𝘪 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘢𝘳𝘪 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘳𝘦𝘷𝘰𝘭𝘶𝘵̧𝘪𝘢 𝘚𝘧𝘢𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 […]. 𝘈𝘮 𝘧𝘪 𝘱𝘶𝘵𝘶𝘵 𝘴𝘢̆ 𝘯𝘶 𝘤𝘦𝘥𝘢̆𝘮. 𝘋𝘢𝘳 𝘥𝘢𝘤𝘢̆ 𝘳𝘦𝘷𝘰𝘭𝘶𝘵̧𝘪𝘢 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳𝘢̆ 𝘢𝘳 𝘧𝘪 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘪̂𝘯𝘢̆𝘣𝘶𝘴̧𝘪𝘵𝘢̆ 𝘪̂𝘯𝘵𝘳-𝘰 𝘣𝘢𝘪𝘦 𝘥𝘦 𝘴𝘢̂𝘯𝘨𝘦, 𝘯𝘰𝘪 𝘯-𝘢𝘮 𝘧𝘪 𝘢𝘥𝘶𝘴 𝘶𝘯 𝘴𝘦𝘳𝘷𝘪𝘤𝘪𝘶 𝘯𝘪𝘤𝘪 𝘳𝘦𝘷𝘰𝘭𝘶𝘵̧𝘪𝘦𝘪 𝘮𝘰𝘯𝘥𝘪𝘢𝘭𝘦, 𝘯𝘪𝘤𝘪 𝘳𝘦𝘷𝘰𝘭𝘶𝘵̧𝘪𝘦𝘪 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳𝘦. 𝘈𝘤𝘦𝘢𝘴𝘵𝘢 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘳𝘢𝘵̧𝘪𝘶𝘯𝘦𝘢 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘨𝘶𝘷𝘦𝘳𝘯𝘶𝘭 𝘢 𝘭𝘶𝘢𝘵 𝘥𝘦𝘤𝘪𝘻𝘪𝘢 𝘥𝘦 𝘢 𝘴𝘦 𝘳𝘦𝘵𝘳𝘢𝘨𝘦”.

𝘐̂𝘯𝘢𝘪𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘪𝘮𝘱𝘦𝘵𝘶𝘰𝘢𝘴𝘢̆ 𝘢 𝘧𝘰𝘳𝘵̧𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘢 𝘴𝘶𝘳𝘱𝘳𝘪𝘯𝘴 𝘵𝘰𝘵𝘢𝘭 𝘪𝘯𝘢𝘮𝘪𝘤𝘶𝘭, 𝘱𝘢̂𝘯𝘢̆ 𝘭𝘢 3 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 𝘤𝘢𝘱𝘪𝘵𝘶𝘭𝘢̂𝘯𝘥 𝘪̂𝘯 𝘧𝘢𝘵̧𝘢 𝘭𝘰𝘳 6 𝘥𝘪𝘷𝘪𝘻𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘪𝘯𝘧𝘢𝘯𝘵𝘦𝘳𝘪𝘦 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳𝘦 – 1, 2, 4, 5, 6 𝘴̧𝘪 7 – 𝘴̧𝘪 𝘤𝘦𝘭𝘦 3 𝘣𝘳𝘪𝘨𝘢̆𝘻𝘪 𝘪𝘯𝘥𝘦𝘱𝘦𝘯𝘥𝘦𝘯𝘵𝘦 – 𝘥𝘦 𝘴𝘦𝘤𝘶𝘪, 𝘮𝘶𝘯𝘤𝘪𝘵𝘰𝘳𝘦𝘢𝘴𝘤𝘢̆ 𝘴̧𝘪 𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳𝘯𝘢𝘵̧𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭𝘢̆ –, 𝘤𝘦𝘦𝘢 𝘤𝘦 𝘪̂𝘯𝘴𝘦𝘮𝘯𝘢 𝘶𝘯 𝘦𝘧𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷 𝘥𝘦 1.235 𝘥𝘦 𝘰𝘧𝘪𝘵̧𝘦𝘳𝘪 𝘴̧𝘪 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘶𝘭𝘵𝘦 𝘻𝘦𝘤𝘪 𝘥𝘦 𝘮𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘴𝘰𝘭𝘥𝘢𝘵̧𝘪. 𝘛𝘰𝘵𝘰𝘥𝘢𝘵𝘢̆ 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘤𝘢𝘱𝘵𝘶𝘳𝘢𝘵𝘦 𝘪̂𝘯𝘴𝘦𝘮𝘯𝘢𝘵𝘦 𝘤𝘢𝘯𝘵𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪 𝘥𝘦 𝘢𝘳𝘮𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵, 𝘮𝘶𝘯𝘪𝘵̧𝘪𝘪 𝘴̧𝘪 𝘢𝘭𝘵𝘦 𝘮𝘢𝘵𝘦𝘳𝘪𝘢𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘳𝘢̆𝘻𝘣𝘰𝘪. 𝘗𝘳𝘢𝘤𝘵𝘪𝘤, 𝘢𝘳𝘮𝘢𝘵𝘢 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳𝘢̆ 𝘳𝘰𝘴̧𝘪𝘦 𝘢 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘥𝘦𝘴𝘵𝘳𝘢̆𝘮𝘢𝘵𝘢̆. 𝘐̂𝘯 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭, 𝘵𝘳𝘶𝘱𝘦𝘭𝘦 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳𝘦 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘥𝘦𝘻𝘢𝘳𝘮𝘢𝘵𝘦 𝘱𝘳𝘪𝘯 𝘤𝘰𝘮𝘢𝘯𝘥𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘳𝘪𝘪, 𝘪𝘢𝘳 𝘴𝘰𝘭𝘥𝘢𝘵̧𝘪𝘪 𝘥𝘦𝘻𝘢𝘳𝘮𝘢𝘵̧𝘪 𝘯𝘶 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘭𝘶𝘢𝘵̧𝘪 𝘱𝘳𝘪𝘻𝘰𝘯𝘪𝘦𝘳𝘪. 𝘋𝘦 𝘤𝘦𝘭𝘦 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘶𝘭𝘵𝘦 𝘰𝘳𝘪, 𝘥𝘶𝘱𝘢̆ 𝘥𝘦𝘻𝘢𝘳𝘮𝘢𝘳𝘦, 𝘴𝘰𝘭𝘥𝘢𝘵̧𝘪𝘪 𝘦𝘳𝘢𝘶 𝘭𝘢̆𝘴𝘢𝘵̧𝘪 𝘴𝘢̆ 𝘱𝘭𝘦𝘤𝘦 𝘢𝘤𝘢𝘴𝘢̆.

𝘉𝘳𝘪𝘨𝘢𝘥𝘢 4 𝘳𝘰𝘴̧𝘪𝘰𝘳𝘪 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘢̆, 𝘤𝘰𝘮𝘢𝘯𝘥𝘢𝘵𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘎𝘩𝘦𝘰𝘳𝘨𝘩𝘦 𝘙𝘶𝘴𝘦𝘴𝘤𝘶, 𝘥𝘶𝘱𝘢̆ 𝘤𝘦 𝘢 𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳𝘤𝘦𝘱𝘵𝘢𝘵 𝘭𝘢 𝘈𝘭𝘣𝘦𝘳𝘵𝘪𝘳𝘴𝘢 𝘤𝘢𝘭𝘦𝘢 𝘧𝘦𝘳𝘢𝘵𝘢̆ 𝘊𝘦𝘨𝘭𝘦́𝘥, 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢, 𝘶𝘳𝘮𝘢 𝘴𝘢̆ 𝘴𝘦 𝘥𝘦𝘱𝘭𝘢𝘴𝘦𝘻𝘦 𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘒𝘦𝘤𝘴𝘬𝘦𝘮𝘦́𝘵 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘢 𝘮𝘢𝘯𝘦𝘷𝘳𝘢 𝘥𝘪𝘯 𝘴𝘱𝘢𝘵𝘦 𝘥𝘪𝘷𝘪𝘻𝘪𝘪𝘭𝘦 2 𝘴̧𝘪 4 𝘪𝘯𝘧𝘢𝘯𝘵𝘦𝘳𝘪𝘦 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳𝘦. 𝘎𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯 𝘢 𝘵𝘳𝘪𝘮𝘪𝘴 𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘻𝘰𝘯𝘢 𝘴𝘵𝘢𝘣𝘪𝘭𝘪𝘵𝘢̆ 𝘥𝘰𝘢𝘳 5 𝘣𝘳𝘪𝘨𝘢̆𝘻𝘪, 𝘤𝘦𝘭𝘦𝘭𝘢𝘭𝘵𝘦 3 𝘣𝘳𝘪𝘨𝘢̆𝘻𝘪, 𝘴𝘶𝘣 𝘤𝘰𝘮𝘢𝘯𝘥𝘢 𝘴𝘢, 𝘴-𝘢𝘶 𝘪̂𝘯𝘥𝘳𝘦𝘱𝘵𝘢𝘵 𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢.

𝘗𝘳𝘪𝘮𝘦𝘭𝘦 𝘴𝘶𝘣𝘶𝘯𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢𝘶 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘢𝘵 𝘪̂𝘯 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢, 𝘪̂𝘯 𝘴𝘦𝘢𝘳𝘢 𝘻𝘪𝘭𝘦𝘪 𝘥𝘦 3 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵, 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘤𝘦𝘭𝘦 3 𝘦𝘴𝘤𝘢𝘥𝘳𝘰𝘢𝘯𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘉𝘳𝘪𝘨𝘢𝘥𝘢 4 𝘳𝘰𝘴̧𝘪𝘰𝘳𝘪, 𝘤𝘰𝘮𝘢𝘯𝘥𝘢𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘎𝘩𝘦𝘰𝘳𝘨𝘩𝘦 𝘙𝘶𝘴𝘦𝘴𝘤𝘶, 𝘤𝘦 𝘢𝘷𝘦𝘢𝘶 𝘤𝘢 𝘪̂𝘯𝘵𝘢̆𝘳𝘪𝘳𝘪 2 𝘨𝘳𝘶𝘱𝘦 𝘥𝘦 𝘮𝘪𝘵𝘳𝘢𝘭𝘪𝘦𝘳𝘦 𝘴̧𝘪 𝘰 𝘴𝘦𝘤𝘵̧𝘪𝘦 𝘥𝘦 𝘢𝘳𝘵𝘪𝘭𝘦𝘳𝘪𝘦 𝘤𝘰𝘮𝘱𝘶𝘴𝘢̆ 𝘥𝘪𝘯 2 𝘵𝘶𝘯𝘶𝘳𝘪. 𝘓𝘢 𝘣𝘢𝘳𝘪𝘦𝘳𝘢 𝘥𝘦 𝘦𝘴𝘵 𝘢 𝘰𝘳𝘢𝘴̧𝘶𝘭𝘶𝘪, 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯 𝘢 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘪̂𝘯𝘵𝘢̂𝘮𝘱𝘪𝘯𝘢𝘵 𝘥𝘦 𝘰 𝘥𝘦𝘭𝘦𝘨𝘢𝘵̧𝘪𝘦 𝘢 𝘯𝘰𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘨𝘶𝘷𝘦𝘳𝘯 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢 𝘤𝘦𝘳𝘶𝘵 𝘤𝘢 𝘵𝘳𝘶𝘱𝘦𝘭𝘦 𝘴𝘢𝘭𝘦 𝘴𝘢̆ 𝘯𝘶 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘦 𝘪̂𝘯 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢. 𝘈𝘤𝘦𝘴𝘵𝘢 𝘪̂𝘯𝘴𝘢̆, 𝘥𝘶𝘱𝘢̆ 𝘤𝘦 𝘢 𝘰𝘳𝘥𝘰𝘯𝘢𝘵 𝘤𝘢 𝘵𝘶𝘯𝘶𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘴𝘢̆ 𝘧𝘪𝘦 𝘱𝘶𝘴𝘦 𝘪̂𝘯 𝘱𝘰𝘻𝘪𝘵̧𝘪𝘦 𝘥𝘦 𝘵𝘳𝘢𝘨𝘦𝘳𝘦, 𝘴̧𝘪-𝘢 𝘧𝘢̆𝘤𝘶𝘵 𝘢𝘱𝘢𝘳𝘪𝘵̧𝘪𝘢 𝘪̂𝘯 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢 𝘪̂𝘯 𝘧𝘳𝘶𝘯𝘵𝘦𝘢 𝘤𝘢𝘷𝘢𝘭𝘦𝘳𝘪𝘴̧𝘵𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘴𝘢̆𝘪. 𝘗𝘦 𝘵𝘪𝘮𝘱𝘶𝘭 𝘯𝘰𝘱𝘵̧𝘪𝘪, 𝘦𝘧𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷𝘦𝘭𝘦 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 – 𝘢𝘱𝘳𝘰𝘢𝘱𝘦 400 𝘥𝘦 𝘮𝘪𝘭𝘪𝘵𝘢𝘳𝘪 – 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘤𝘢𝘳𝘵𝘪𝘳𝘶𝘪𝘵𝘦 𝘪̂𝘯 𝘤𝘢𝘻𝘢𝘳𝘮𝘢 „𝘈𝘳𝘩𝘪𝘥𝘶𝘤𝘦𝘭𝘦 𝘑𝘰𝘴𝘦𝘱𝘩”.

𝘐̂𝘯 𝘥𝘪𝘮𝘪𝘯𝘦𝘢𝘵̧𝘢 𝘻𝘪𝘭𝘦𝘪 𝘶𝘳𝘮𝘢̆𝘵𝘰𝘢𝘳𝘦, 𝘋𝘪𝘷𝘪𝘻𝘪𝘢 2 𝘤𝘢𝘷𝘢𝘭𝘦𝘳𝘪𝘦 𝘴̧𝘪 𝘥𝘪𝘷𝘪𝘻𝘪𝘪𝘭𝘦 1 𝘴̧𝘪 2 𝘷𝘢̂𝘯𝘢̆𝘵𝘰𝘳𝘪 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘢𝘶 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘪𝘯𝘶𝘢𝘵 𝘪̂𝘯𝘢𝘪𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢. 𝘜𝘯𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘤𝘢𝘷𝘢𝘭𝘦𝘳𝘪𝘦 𝘢𝘶 𝘥𝘦𝘱𝘢̆𝘴̧𝘪𝘵 𝘰𝘳𝘢𝘴̧𝘶𝘭 𝘴̧𝘪 𝘢𝘶 𝘳𝘦𝘢𝘭𝘪𝘻𝘢𝘵 𝘶𝘯 𝘤𝘢𝘱 𝘥𝘦 𝘱𝘰𝘥 𝘭𝘢 3 𝘬𝘮 𝘷𝘦𝘴𝘵 𝘥𝘦 𝘊𝘢𝘱𝘪𝘵𝘢𝘭𝘢̆, 𝘪̂𝘯 𝘵𝘪𝘮𝘱 𝘤𝘦 𝘋𝘪𝘷𝘪𝘻𝘪𝘢 1 𝘷𝘢̂𝘯𝘢̆𝘵𝘰𝘳𝘪 𝘢 𝘱𝘳𝘦𝘭𝘶𝘢𝘵 𝘴𝘶𝘣 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘰𝘭 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦𝘢 𝘥𝘦 𝘦𝘴𝘵 𝘢 𝘰𝘳𝘢𝘴̧𝘶𝘭𝘶𝘪, 𝘱𝘳𝘦𝘨𝘢̆𝘵𝘪𝘯𝘥 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘵𝘳𝘶𝘱𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘪̂𝘯 𝘥𝘦𝘱𝘭𝘪𝘯𝘢̆ 𝘴𝘪𝘨𝘶𝘳𝘢𝘯𝘵̧𝘢̆.

𝘐̂𝘯 𝘴𝘦𝘢𝘳𝘢 𝘻𝘪𝘭𝘦𝘪 𝘥𝘦 4 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵, 𝘭𝘢 𝘰𝘳𝘦𝘭𝘦 18.00, 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘎𝘩𝘦𝘰𝘳𝘨𝘩𝘦 𝘔𝘢̆𝘳𝘥𝘢̆𝘳𝘦𝘴𝘤𝘶 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘦𝘢 𝘱𝘦 𝘣𝘶𝘭𝘦𝘷𝘢𝘳𝘥𝘶𝘭 𝘈𝘯𝘥𝘳𝘢𝘴𝘴𝘺 𝘥𝘦𝘧𝘪𝘭𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘥𝘦𝘵𝘢𝘴̧𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘤𝘰𝘮𝘱𝘶𝘴 𝘥𝘪𝘯 𝘙𝘦𝘨𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭 4 𝘷𝘢̂𝘯𝘢̆𝘵𝘰𝘳𝘪, 𝘶𝘯 𝘦𝘴𝘤𝘢𝘥𝘳𝘰𝘯 𝘥𝘪𝘯 𝘙𝘦𝘨𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭 23 𝘢𝘳𝘵𝘪𝘭𝘦𝘳𝘪𝘦 𝘴̧𝘪 𝘶𝘯 𝘥𝘪𝘷𝘪𝘻𝘪𝘰𝘯 𝘥𝘪𝘯 𝘙𝘦𝘨𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭 6 𝘳𝘰𝘴̧𝘪𝘰𝘳𝘪. 𝘋𝘦𝘴𝘤𝘳𝘪𝘪𝘯𝘥 𝘮𝘰𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦𝘧𝘪𝘭𝘢̆𝘳𝘪𝘪 𝘵𝘳𝘶𝘱𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘪̂𝘯 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢, 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘎𝘩. 𝘔𝘢̆𝘳𝘥𝘢̆𝘳𝘦𝘴𝘤𝘶 𝘯𝘰𝘵𝘢: „𝘛̧𝘪𝘯𝘶𝘵𝘢 𝘰𝘧𝘪𝘵̧𝘦𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘴̧𝘪 𝘢 𝘵𝘳𝘶𝘱𝘦𝘪 𝘦𝘳𝘢 𝘪𝘮𝘱𝘶𝘯𝘢̆𝘵𝘰𝘢𝘳𝘦, 𝘵𝘳𝘶𝘱𝘦𝘭𝘦 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘪𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘱𝘶𝘣𝘭𝘪𝘤 𝘤𝘶 𝘭𝘪𝘯𝘪𝘴̧𝘵𝘦, 𝘪̂𝘯𝘤𝘳𝘦𝘥𝘦𝘳𝘦 𝘴̧𝘪 𝘤𝘩𝘪𝘢𝘳 𝘤𝘶 𝘴𝘪𝘮𝘱𝘢𝘵𝘪𝘦”. 𝘗𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘰𝘣𝘪𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 𝘯𝘦𝘤𝘦𝘴𝘢𝘳𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘢𝘴𝘵𝘧𝘦𝘭 𝘥𝘦 𝘰𝘤𝘢𝘻𝘪𝘪 𝘱𝘳𝘦𝘻𝘪𝘯𝘵𝘢̆ 𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳𝘦𝘴 𝘪̂𝘯𝘴𝘦𝘮𝘯𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘪̂𝘯𝘴𝘢̆𝘳𝘤𝘪𝘯𝘢𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘤𝘶 𝘢𝘧𝘢𝘤𝘦𝘳𝘪 𝘢𝘭 𝘔𝘢𝘳𝘪𝘪 𝘉𝘳𝘪𝘵𝘢𝘯𝘪𝘪 𝘭𝘢 𝘉𝘶𝘤𝘶𝘳𝘦𝘴̧𝘵𝘪, 𝘍𝘳𝘢𝘯𝘬 𝘙𝘢𝘵𝘵𝘪𝘨𝘢𝘯, 𝘵𝘳𝘪𝘮𝘪𝘴𝘢̆, 𝘭𝘢 6 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵, 𝘤𝘢̆𝘵𝘳𝘦 𝘍𝘰𝘳𝘦𝘪𝘨𝘯 𝘖𝘧𝘧𝘪𝘤𝘦: „𝘚𝘶𝘯𝘵 𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘵 𝘤𝘢̆ 𝘵𝘳𝘶𝘱𝘦𝘭𝘦 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘭𝘢 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘪̂𝘯 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘪𝘵𝘦, 𝘥𝘢𝘤𝘢̆ 𝘯𝘶 𝘤𝘶 𝘦𝘯𝘵𝘶𝘻𝘪𝘢𝘴𝘮, 𝘪̂𝘯 𝘰𝘳𝘪𝘤𝘦 𝘤𝘢𝘻, 𝘤𝘶 𝘰 𝘢𝘱𝘢𝘳𝘦𝘯𝘵𝘢̆ 𝘴𝘢𝘵𝘪𝘴𝘧𝘢𝘤𝘵̧𝘪𝘦 𝘥𝘦 𝘱𝘰𝘱𝘶𝘭𝘢𝘵̧𝘪𝘢 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳𝘢̆”. 𝘚𝘢𝘵𝘪𝘴𝘧𝘢𝘤𝘵̧𝘪𝘢 𝘴𝘦 𝘥𝘢𝘵𝘰𝘳𝘢, 𝘥𝘦𝘴𝘪𝘨𝘶𝘳, 𝘳𝘰𝘭𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘫𝘶𝘤𝘢𝘵 𝘥𝘦 𝘢𝘳𝘮𝘢𝘵𝘢 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘤𝘢̆𝘥𝘦𝘳𝘦𝘢 𝘳𝘦𝘨𝘪𝘮𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘤𝘰𝘮𝘶𝘯𝘪𝘴𝘵.

𝘐̂𝘯 𝘶𝘳𝘮𝘢̆𝘵𝘰𝘢𝘳𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘰𝘶𝘢̆ 𝘻𝘪𝘭𝘦, 𝘭𝘪𝘮𝘪𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘤𝘢𝘱𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘥𝘦 𝘱𝘰𝘥 𝘥𝘪𝘯 𝘷𝘦𝘴𝘵𝘶𝘭 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘦𝘪 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘪̂𝘮𝘱𝘪𝘯𝘴𝘦 𝘴𝘱𝘳𝘦 35-40 𝘬𝘮, 𝘱𝘢̂𝘯𝘢̆ 𝘱𝘦 𝘭𝘪𝘯𝘪𝘢 𝘭𝘰𝘤𝘢𝘭𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘝𝘦𝘴𝘻𝘱𝘳𝘦́𝘮 𝘴̧𝘪 𝘎𝘺𝘰̋𝘳. 𝘐̂𝘯 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵 𝘴𝘱𝘢𝘵̧𝘪𝘶 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘥𝘦𝘻𝘢𝘳𝘮𝘢𝘵𝘦 𝘶𝘭𝘵𝘪𝘮𝘦𝘭𝘦 𝘵𝘳𝘶𝘱𝘦 𝘢𝘭𝘦 𝘢𝘳𝘮𝘢𝘵𝘦𝘪 𝘳𝘰𝘴̧𝘪𝘪 𝘶𝘯𝘨𝘢𝘳𝘦.

𝘐̂𝘯 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘭, 𝘢𝘤𝘵̧𝘪𝘶𝘯𝘦𝘢 𝘮𝘪𝘭𝘪𝘵𝘢𝘳𝘢̆ 𝘢 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘴-𝘢 𝘣𝘶𝘤𝘶𝘳𝘢𝘵 𝘥𝘦 𝘢𝘱𝘳𝘰𝘣𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘰𝘱𝘪𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘱𝘶𝘣𝘭𝘪𝘤𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘵̧𝘢̆𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘢𝘭𝘪𝘢𝘵𝘦, 𝘮𝘶𝘭𝘵𝘦 𝘱𝘦𝘳𝘪𝘰𝘥𝘪𝘤𝘦, 𝘱𝘦𝘳𝘴𝘰𝘯𝘢𝘭𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪 𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘦, 𝘥𝘪𝘱𝘭𝘰𝘮𝘢𝘵̧𝘪 𝘧𝘢̆𝘤𝘢̂𝘯𝘥𝘶-𝘴̧𝘪 𝘤𝘶𝘯𝘰𝘴𝘤𝘶𝘵𝘦 𝘰𝘱𝘪𝘯𝘪𝘪𝘭𝘦 𝘪̂𝘯 𝘢𝘤𝘦𝘢𝘴𝘵𝘢̆ 𝘱𝘳𝘪𝘷𝘪𝘯𝘵̧𝘢̆. 𝘝𝘪𝘤𝘵𝘰𝘳 𝘈𝘯𝘵𝘰𝘯𝘦𝘴𝘤𝘶, 𝘵𝘳𝘪𝘮𝘪𝘴 𝘦𝘹𝘵𝘳𝘢𝘰𝘳𝘥𝘪𝘯𝘢𝘳 𝘴̧𝘪 𝘮𝘪𝘯𝘪𝘴𝘵𝘳𝘶 𝘱𝘭𝘦𝘯𝘪𝘱𝘰𝘵𝘦𝘯𝘵̧𝘪𝘢𝘳 𝘢𝘭 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘭𝘢 𝘗𝘢𝘳𝘪𝘴, 𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢 𝘉𝘶𝘤𝘶𝘳𝘦𝘴̧𝘵𝘪𝘶𝘭 𝘤𝘢̆ „𝘗𝘳𝘦𝘴𝘢 𝘧𝘳𝘢𝘯𝘤𝘦𝘻𝘢̆ 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘶𝘯𝘢𝘯𝘪𝘮𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘢 𝘧𝘢𝘤𝘦 𝘦𝘭𝘰𝘨𝘪𝘶𝘭 𝘢𝘳𝘮𝘢𝘵𝘦𝘪 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘪̂𝘯 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢 𝘴̧𝘪 𝘳𝘦𝘤𝘶𝘯𝘰𝘢𝘴̧𝘵𝘦 𝘮𝘢𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘴𝘦𝘳𝘷𝘪𝘤𝘪𝘪 𝘢𝘥𝘶𝘴𝘦 𝘥𝘦 𝘢𝘳𝘮𝘢𝘵𝘢 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘢̆ 𝘈𝘭𝘪𝘢𝘵̧𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘴̧𝘪 𝘤𝘪𝘷𝘪𝘭𝘪𝘻𝘢𝘵̧𝘪𝘦𝘪”. 𝘗𝘳𝘪𝘯𝘵𝘳𝘦 𝘱𝘦𝘳𝘪𝘰𝘥𝘪𝘤𝘦𝘭𝘦 𝘢𝘮𝘪𝘯𝘵𝘪𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘓𝘦𝘨𝘢𝘵̧𝘪𝘢 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘭𝘢 𝘗𝘢𝘳𝘪𝘴 𝘪̂𝘯 𝘳𝘢𝘱𝘰𝘢𝘳𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘴𝘢𝘭𝘦 𝘴𝘦 𝘯𝘶𝘮𝘢̆𝘳𝘢𝘶 „𝘓𝘦 𝘛𝘦𝘮𝘱𝘴”, „𝘓𝘦 𝘍𝘪𝘨𝘢𝘳𝘰”, „𝘑𝘰𝘶𝘳𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦 𝘋𝘦́𝘣𝘢̂𝘵𝘴” 𝘴̧.𝘢.. 𝘋𝘦 𝘭𝘢 𝘞𝘢𝘴𝘩𝘪𝘯𝘨𝘵𝘰𝘯, 𝘳𝘢𝘱𝘰𝘢𝘳𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘪𝘱𝘭𝘰𝘮𝘢𝘵𝘪𝘤𝘦 𝘢𝘳𝘢̆𝘵𝘢𝘶 𝘤𝘢̆ 𝘤𝘦𝘭𝘦 𝘮𝘢𝘪 𝘪𝘯𝘧𝘭𝘶𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘨𝘢𝘻𝘦𝘵𝘦 𝘯𝘰𝘳𝘥-𝘢𝘮𝘦𝘳𝘪𝘤𝘢𝘯𝘦 𝘤𝘰𝘮𝘦𝘯𝘵𝘢𝘶 𝘧𝘢𝘷𝘰𝘳𝘢𝘣𝘪𝘭 𝘰𝘤𝘶𝘱𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘦𝘪. 𝘋𝘦 𝘭𝘢 𝘓𝘰𝘯𝘥𝘳𝘢, 𝘳𝘢𝘱𝘰𝘢𝘳𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘪𝘱𝘭𝘰𝘮𝘢𝘵𝘪𝘤𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘵̧𝘪𝘯𝘦𝘢𝘶 𝘢𝘤𝘦𝘭𝘦𝘢𝘴̧𝘪 𝘢𝘱𝘳𝘦𝘤𝘪𝘦𝘳𝘪 𝘤𝘶𝘭𝘦𝘴𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘱𝘳𝘦𝘴𝘢 𝘦𝘯𝘨𝘭𝘦𝘻𝘢̆: „ […] 𝘢𝘵𝘪𝘵𝘶𝘥𝘪𝘯𝘦𝘢 𝘮𝘢𝘳𝘦𝘭𝘶𝘪 𝘤𝘰𝘵𝘪𝘥𝘪𝘢𝘯 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘦𝘳𝘷𝘢𝘵𝘰𝘳 «𝘛𝘩𝘦 𝘔𝘰𝘳𝘯𝘪𝘯𝘨 𝘗𝘰𝘴𝘵» 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘪𝘯𝘶𝘢̆ 𝘴𝘢̆ 𝘯𝘦 𝘧𝘪𝘦 𝘧𝘢𝘷𝘰𝘳𝘢𝘣𝘪𝘭𝘢̆”. 𝘋𝘦 𝘭𝘢 𝘉𝘶𝘤𝘶𝘳𝘦𝘴̧𝘵𝘪, 𝘪̂𝘯𝘴𝘢̆𝘳𝘤𝘪𝘯𝘢𝘵𝘶𝘭 𝘤𝘶 𝘢𝘧𝘢𝘤𝘦𝘳𝘪 𝘢𝘭 𝘔𝘢𝘳𝘪𝘪 𝘉𝘳𝘪𝘵𝘢𝘯𝘪𝘪, 𝘍𝘳𝘢𝘯𝘬 𝘙𝘢𝘵𝘵𝘪𝘨𝘢𝘯 𝘳𝘢𝘱𝘰𝘳𝘵𝘢 𝘭𝘢 𝘓𝘰𝘯𝘥𝘳𝘢: „𝘗𝘳𝘰𝘣𝘢𝘣𝘪𝘭 𝘤𝘢̆ 𝘯𝘪𝘤𝘪𝘶𝘯 𝘰𝘮 𝘳𝘦𝘻𝘰𝘯𝘢𝘣𝘪𝘭 𝘯-𝘢𝘳 𝘮𝘢𝘪 𝘴𝘶𝘴𝘵̧𝘪𝘯𝘦 𝘢𝘤𝘶𝘮 𝘤𝘢̆ 𝘢𝘤𝘵̧𝘪𝘶𝘯𝘦𝘢 𝘥𝘦 𝘢 𝘳𝘦𝘻𝘪𝘴𝘵𝘢 𝘢𝘵𝘢𝘤𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘵𝘦𝘮𝘦𝘳𝘢𝘳 𝘪̂𝘯𝘥𝘳𝘦𝘱𝘵𝘢𝘵 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘢 𝘦𝘪 [𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘦𝘪 – 𝘯.𝘢.] 𝘥𝘦 𝘶𝘯𝘨𝘶𝘳𝘪, 𝘪̂𝘯𝘧𝘳𝘢̂𝘯𝘨𝘦𝘳𝘦𝘢 𝘴̧𝘪 𝘶𝘳𝘮𝘢̆𝘳𝘪𝘳𝘦𝘢 𝘳𝘦𝘴𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘪𝘯𝘢𝘮𝘪𝘤𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘣𝘢̆𝘵𝘶𝘵 𝘱𝘢̂𝘯𝘢̆ 𝘭𝘢 𝘉𝘶𝘥𝘢𝘱𝘦𝘴𝘵𝘢 𝘯-𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘫𝘶𝘴𝘵𝘪𝘧𝘪𝘤𝘢𝘵𝘦”.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.