Deutsche Welle, despre revizionismul lui Orban: Ungaria se vrea o mică putere regională

Deutsche Welle, despre revizionismul lui Orban: Ungaria se vrea o mică putere regională

Deutsche Welle, despre revizionismul lui Orban: Ungaria se vrea o mică putere regională

by May 4, 2020 0 comments

Guvernul de la Budapesta folosește criza Corona pentru a ieși în evidență ca putere regională influentă și dinamică – dar și pentru a exporta modelul “democrației iliberale”, consideră jurnalistul Stephan Ozsvath, care publică pe siteul Deutsche Welle, un articol despre tendințele expansioniste ale Ungariei în Europa de Est.

“Înainte, Ungaria” scrie pe autocolante, alături de niște caractere chinezești. Se văd multe cutii mari cu măști de protecție și substanțe dezinfectante, așezate unele peste celelalte în interiorul unor avioane de transport – imagini pentru publicul autohton. “Mai mult de 80 de milioane de măști de protecție” au fost livrate de chinezi, a anunțat ministrul ungar de Externe Péter Szíjártó în această săptămână. El vorbește, în repetate rânduri, despre un “pod aerian” cu China.

Ungaria distribuie o parte din aceste materiale medicale din Asia în regiune: în Albania, Serbia și Bosnia, oferindu-le și minorităților maghiare din statele vecine, printre care și România. “Fiecare maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar”, a declarat politicianul pe pagina sa de Facebook în contextul acestei acțiuni. Scopul e ajutorarea celor aproximativ două milioane de maghiari din străinătate. “Ei ne-au anunțat, din păcate, că serviciile medicale de care beneficiază sunt foarte proaste”, a adăugat politicianul – o aluzie critică la adresa țărilor vecine.

Angajament pentru Balcanii de Vest – cu ce scop?

Galeria foto de pe pagina sa pe Facebook îl arată în postura de politician energic care împarte ajutoare medicale în statele din Balcanii de Vest. “Aceste gesturi sunt investiții pe termen lung”, spune consilierul guvernamental Zoltán Kiszelly. Ajutoarele contribuie la cultivarea imaginii Ungariei într-o regiune importantă din punct de vedere strategic. “Ungaria vrea să-și arate, în calitate de mică putere regională, influența în regiune”, a declarat politologul pentru DW.

Ungaria prezintă și sfârșitul stagnării negocierilor de aderare cu Albania ca victorie proprie, o altă palmă simbolică la adresa Bruxelles-ului. Ministrul de Externe Szíjártó se bucură “că un comisar european maghiar a realizat în câteva luni ceva ce n-a reușit consiliul în 11 ani”. Fostul diplomat european Oliver Várhelyi, un aliat al lui Orbán, deține funcția de comisar european pentru extindere.

“Fidesz (partidul premierului Viktor Orbán, nota redacției) vrea să-și sporească numărul de aliați în interiorul UE”, spune Tamás Bodoky, fondatorul site-ului de jurnalism de investigație maghiar Átlátszó.hu. Alături de Slovenia, un stat membru al UE, și țările din Balcanii de Vest care vor mai adera la Uniune, s-ar putea forma un Grup Vișegrad extins (țările din așa-numitul Grup Vișegrad sunt, la ora actuală, Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia – nota redacției).

Guvernul e interesat de resursele de gaze din Azerbaidjan, a declarat consilierul guvernamental Kiszelly. Acolo e activ concernul maghiar MOL. Potrivit lui, obiectivul este reducerea dependenței de Rusia. În plus, e important ca Ungaria să-i țină pe migranți departe de propriile frontiere. Achiziționarea parțială a unor instituții media din Slovenia și Macedonia de Nord e “o parte a unei strategii politice”, a explicat Kiszelly – pentru a putea plasa mai bine în mass-media “propriile puncte de vedere”.

Instituțiile media apropiate guvernului din Ungaria ar fi “ideologizate, unilaterale și anti-democratice”, consideră jurnalistul de investigație Tamás Bodoky, în dialogul cu DW. “Se dorește exportul acestui model”. În același timp, se dorește sprijinirea partidelor-prietene ale formațiunii Fidesz și “răspândirea ideologiei Fidesz”, spune Bodoky, a “modelului iliberal”. Din acest motiv, managerii media ungari ar fi investit în special în instituții media care sprijină politicieni considerați prieteni ai lui Orbán, adaugă jurnalistul de investigație – spre exemplu, pe premierul Sloveniei, Janez Jansa, și pe fostul șef de guvern al Macedoniei de Nord, Nikola Gruevski.

Amândoi au fost condamnați în țările lor pentru corupție. Gruevski a scăpat de închisoare printr-o acțiune nocturnă, ajutat de diplomați ungari. Astăzi, macedoneanul trăiește la Budapesta, sub protecția guvernului maghiar.

Investițiile maghiare în instituții media din Balcani ar avea “un potențial de șantaj”, crede Dániel Bartha de la Centrul pentru integrare euro-atlantică și democrației (CEID) de la Budapesta. Căci aceste instituții ar avea nevoie de banii din Ungaria.

“Politica noastră privind Balcanii de Vest servește mai ales intereselor economice”, apreciază expertul. Potrivit lui, ar fi vorba pe termen lung de energie, posibilități de investiții maghiare, rute comerciale și proiecte din domeniul transportului, cum ar fi trenul dintre Belgrad și Budapesta – un proiect al chinezilor. În acest context, Ungaria acționează conform obiectivelor europene, explică expertul: “În fond, miza e ca aceste state să devină membre UE și să nu ajungă sub influența altor state”, adică a Rusiei, Chinei, Turciei sau a țărilor arabe.

Rețele noi de dreapta?

Cine investește în instituții media din Balcani? În investigațiile transfrontaliere ale mai multor jurnaliști din regiune apar mai ales trei nume – printre care doi foști manageri ai televiziunii maghiare de stat, Péter Schatz și Ágnes Adamik, care au preluat parțial mai multe ziare, portaluri online și posturi de televiziune din Macedonia de Nord și Slovenia.

În plus, mai multe societăți din jurul lui Árpád Habony au făcut achiziții în regiune. Agenția sa media H4NA, cu sediul la Londra, vrea să ofere – potrivit propriilor declarații –  “o perspectivă conservatoare, orientată spre spectrul de dreapta, asupra unor întrebări cheie”. Potrivit ziarului britanic The Guardian, echipa de 50 de jurnaliști de la H4NA se concentrează în special asupra materialelor despre “pericolele migrației”. Karatistul Habony e considerat a fi “mastermindu-ul” din spatele multor campanii ale guvernului de la Budapesta. Pe vremuri, el era partenerul de afaceri al renumitului expert american în campanii murdare, Finckelstein.

Și Steve Bannon, fostul consilier al lui Trump, a fost de mai multe ori la Budapesta și a anunțat în 2018 înființarea unor așa-numite “War Rooms” în Europa. Bannon a fondat platforma “alt-right” Breitbart. “Aici se creează o nouă rețea de dreapta”, consideră specialista maghiară în studii culturale Magdalena Marsovszky, în contextul acestor activități din peisajul mediatic.

“Un revizionism simbolic”

“Ungaria e o națiune care nu-i identică cu frontierele ei naționale”: Așa a explicat ministrul de Externe Szíjártó angajamentul său pentru maghiarii din străinătate. Magdalena Marsovszky vede în spatele acestei griji pentru ungurii din România, Ucraina, Slovacia sau Slovenia un concept etnicist al națiunii, ideea unei Ungarii mari: “În unele regiuni ale acestor țări, guvernul maghiar duce o politică de parcă ele ar aparține în continuare de Ungaria.”

Experta dă ca exemplu în acest context căutarea unor medici pentru Transilvania de către ministrul de resort de la Budapesta. Jurnalistul Bodoky a confirmat că mulți bani curg spre minoritățile maghiare de dincolo de frontiere, iar unele sume ajung și la instituții media ale acestor minorități. “Majoritatea acestor bani merge spre Transilvania”, crede Bodoky, referindu-se în special la ziarele minorității maghiare de acolo. El adaugă că nu-i vorba de un gest altruist din partea Budapestei: “În schimb se așteaptă ca alegătorii (maghiari) din Transilvania să voteze partidul Fidesz. Ceea ce se și întâmplă de obicei: guvernul Orbán se poate aștepta la recunoștința celor aproximativ 1,5 milioane de secui.”

Jurnalistul Bodoky a calificat conceptul națiunii imaginate dincolo de frontiere drept “revizionism pur simbolic”. În urmă cu un secol, în anul 1920, a fost semnat Tratatul de la Trianon, prin care Ungaria a pierdut două treimi ale teritoriului ei în favoarea statelor vecine. Trauma de la Trianon alimentează și astăzi un “mit al victimei”, al maghiarilor ca perdanți ai istoriei, e de părere specialista în studii culturale Magdalena Marsovszky.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

<