Gunoiul ridicat de Romprest “miroase” a ilegalitate
by Mihai Ionescu November 18, 2009 5 commentsAutoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) a atacat la Tribunalul Bucuresti contractul de salubritate, in valoare de 450 de milioane de euro, fara TVA, incheiat de Primaria sectorului 1 cu Romprest. Motivul: acest contract nu respecta legislatia privind achizitiile publice si a fost deja desfiintat prin doua hotarari judecatoresti definitive.
Contract cu dedicatie
In 2008, primarul liberal Andrei Chiliman refuza sa prelungeasca contractul de curatenie cu REBU si lansa procedura de licitatie publica pentru un nou contract de salubritate in acest sector. Cel care castiga urma sa capete, pe urmatorii 25 de ani, dreptul exclusiv de a face curatenie in cea mai dezvoltata zona a Bucurestiului. Rosal Grup, Romprest, Urban, RER Ecologic Service Bucuresti SA si Masoti SRL se inscriu in cursa.
Comisia de evaluare formata din doi consilieri locali (Ion Brad-PNL si Nicolae Pupaza-PSD) si patru functionari din Primarie decid ca doar Rosal si Romprest indeplinesc toate conditiile stipulate in caietul de sarcini, dupa care declara castigator al licitatiei Romprest, firma controlata de Florian Walter (fost Busca), finul lui Miron Mitrea.
Consiliul Local sector 1 si compania Romprest semneaza contractul nr.J077/S/30.06.2008 privind delegarea gestiunii prestarii serviciilor de salubritate. Valoarea acestui contract este imensa – 450 de milioane de euro, pentru urmatorul sfert de veac si abia peste 15 ani se va realiza un audit al calitatii serviciilor prestate de Romprest.
Primarul Andrei Chiliman declara, in iunie 2008, ca locuitorii sectorului 1 vor fi singurii din Bucuresti care nu platesc pentru ridicarea gunoiului menajer.
Beneficiile pentru Romprest au inceput sa apara imediat. In noiembrie 2008, Primaria sector 1 a inceput sa trimita notificari agentilor economici, prin care erau somati, sub amenintarea unei amenzi de 2.500 de lei, sa rezilieze contractele cu alte firme de salubritate şi să încheie altele noi cu Romprest.
Primele contestatii
Nemultumite ca au fost excluse de la licitatie, firmele Masoti SRL si RER Ecologic Service depun contestatii la Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC), care insa le respinge.
Cele doua companii nu se lasa si ataca hotararea CNSC in instanta, unde situatia se schimba.
In data de 30 iunie 2008 (chiar in ziua in care se semneaza contractul cu Romprest), Curtea de Apel Bucuresti admite plangerea Masoti SRL si anuleaza, printr-o decizie definitiva, atat anuntul cat si intreaga procedura de licitatie. Contractul atribuit Romprest este declarat nul, insa Primaria refuza sa puna in vigoare decizia instantei pe motiv ca hotararea nu este irevocabila.
Si firma RER Ecologic Service Bururesti SA are castig de cauza, iar pe 27.11.2008, Curtea de Apel Bucuresti ii admite plangerea (decizia civila nr.1725 pronuntata in dosarul nr.664/2008) si desfiinteaza, pentru a doua oara, contractul cu Romprest.
Cele doua firme contestatoare sustineau ca Primaria a prezentat un caiet de sarcini plin de greseli si lipsuri, iar valoarea corecta a contractului urma sa fie stabilita ulterior. In documentatia de atribuire, modalitatea de de calcul a punctajelor permitea desemnarea unui castigator care nu a avut cea mai buna oferta din punct de vedere economic.
Ce spune legislatia?
Legea 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor si Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice stipuleaza ca autoritatile locale au doua cai de a gestiona curatenia, respectiv prin gestiune directa (adica prin structurile proprii) sau prin gestiune delegata (servicul de salubritate este transferat unui operator economic pe baza unui contract de delagare a gestiunii).
La randul sau, contractul de delegare a gestiunii poate fi de doua feluri: contract de concesiune sau contract de parteneriat public privat (numit si contract de prestari de servicii).
Diferenta semnificativa intre cele doua contracte este ca in cazul celui de concesiune firmele de salubritate suporta riscurile legate de exploatare si primesc, in parte, banii direct de la beneficiarii directi (persoane fizice sau juridice). In acest caz, se stabileste o relatie tripartita intre primarie-firma de salubritate-beneficiar.
In schimb, contractul de prestari servicii (cum este cazul celui semnat cu Romprest) stabileste o relatie directa intre primarie si firma de salubritate, prima fiind cea care suporta riscurile (cum ar fi neplata serviciului de catre beneficiari sau insolventa unor firme). Primaria plateste firmei de salubritate banii pentru ridicarea gunoiului menajer.
Pozitia instantei si ANRMAP
In cele doua decizii ale Curtii de Apel Bucuresti, judecatorii arata ca Primaria sectorului 1 trebuia sa incheie cu Romprest un contract de concesiune si nu unul de prestari servicii.
Magistratii considera ca suportarea de la bugetul local a contravalorii serviciului de salubritate pentru toti locuitorii sectorului nu are suport legal si face ca Primaria sa preia toate riscurile, iar Romprest sa aiba obligatii minime si beneficii mari.
De asemenea, ANRMAP sustine ca acest contract trebuia incheiat de Primaria sectorului 1 si nu de Consiliul Local Sector 1, deoarece, in conformitate cu Legea 215/2001, consiliile locale sunt organe deliberative si nu executive. In contractul semnat cu Romprest, Consiliul Local are calitatea de achizitor, fapt ce contravine prevederilor legale.
Afaceri bune cu statul
Aparuta in 1999, Romprest are o ascensiune fulminanta dupa ce in actionariatul sau intra firma paravan “Detaco LLC” din SUA (60% din actiuni), reprezentata de Florian Busca, alaturi de Aeroportul International Otopeni (10%) si “3I Grup PLC” (30%) – o companie din Marea Britanie.
Incepand cu 2001, Romprest beneficiaza de ajutorul ministrului Transporturilor, Miron Mitrea, nimeni altul decat nasul lui Busca, si castiga contracte grase cu societati ale statului: SN CFR (30 de milioane de euro pentru a face curatenie in garniturile de tren), Metrorex, Aeroportul Otopeni, Gara de Nord, Posta Romana, Registrul Auto Roman. Lovitura de imagine o da atunci cand obtine un contract cu cele doua baze miliatre americane din judetul Constanta.
Romprest incepe sa isi diversifice activitatea, evident tot cu ajutorul banilor publici. Apare divizia Romprest Security, care obtine imediat un contract de paza la Aeroportul Otopeni.
Si acensiunea lui Busca este la fel de spectaculoasa. Folosindu-se de relatiile sale din PSD si PNL, el ajunge un prosper om de afaceri. In martie 2006, preia cele 60% de actiuni detinute de firma Detaco la Romprest, prin intermediul unei alte firme detinuta tot de el.
Fiind in vizorul unei anchete DNA si in pragul semnarii contractului cu bazele americane, Busca face eforturi pentru a-si spala imaginea. Isi schimba numele in Walter, devine un actionar important la Dinamo, se retrage de aici si apoi preia echipa de fotbal Univeristatea Cluj.
5 Comments so far
Jump into a conversationI without doubt have to think a lot more in that direction to see a few things i can do regarding this.
I was aware of this previously, nevertheless there was clearly a few beneficial pieces which concluded the image for me personally, thank you!
Okay, what a nice beginning however i’ll have to consider that a great deal more. Will show you just what more i’ve found.
Well, that could be excellent, but what about the other options we have here? Would you mind publishing one more post about these also? Regards!
That sounds superior nevertheless i’m just still not too certain that I like it. Anyways will look further into it and decide for myself! 🙂