Un spion roman deconspira furtul de tehnologie din Occident

Un spion roman din vremea Securitatii ceausiste se deconspira pentru a obtine compensatii materiale. Colonelul in rezerva Ion Hotaranu i-a trimis presedintelui Traian Basescu o scrisoare in care solicita recompense banesti pentru “merite deosebite aduse poporului roman”, dupa ce a actionat in domeniul spionajului industrial. Pentru a-l impresiona pe seful statului, Ion Hotaranu povesteste cu lux de amanunte episoade din activitatea sa de securist al Directiei de Informatii Externe (DIE). A lucrat sub acoperire intre 1971-1980, apoi a fost trecut in rezerva in urma tradarii generalului Ion Mihai Pacepa si epurarii aparatului “SD” ( divizia de spionaj economic). Hotaranu a fost director ajunct al ICE Uzinexportiport, ocupandu-se de filiala romaneasca a combinatului Krivoi-Rog din Ucraina (1987-1990).

Ion Hotaranu este de profesie inginer electronist, absolvent al Institutului Politehnic Roman, promotia 1971, avand si o pregatire postuniversitara de relatii economice internationale in cadrul Departamentului de Informatii Externe a Academiei “Stefan Gheorghiu” (1979). Intre 1971 si 1980, a lucrat in cadrul DIE, directia “SD” (spionaj economic si industrial). In aceasta perioada, Hotaranu a mai urmat, timp de doi ani si patru luni cursurile, Centrului de pregatire a cadrelor DIE de la Branesti. Un an si sapte luni a activat in cele doua centre conspirative (numite in termeni de spionaj “ciuperci”) ale brigazii TS (redenumita SD), dupa care a fost “acoperit” in cadrul Intreprinderii de Comert Exterior (ICE) Uzinexportimport, unde avea contact doar cu ofiterii de legatura, care lucrau conspirativ.

In scrisoarea trimisa lui Basescu, colonelul in rezerva se lauda ca a realizat prima telecomanda, ce putea actiona dispozitive electronice si electromagnetice de la o distanta de 300-400 m.

“Pe toata perioada activitatii mele ca ofiter de informatii externe m-am ocupat exclusiv de spionaj tehnico-stiintific si economic, am lucrat numai in exterior, in obiective tehnico-stiintifice. Am obtinut rezultate foarte bune, finalizate prin realizarea de catre industria republicana de aparataj, echipamente si utilaje de mare performanta, degrevand bugetul de stat de cheltuieli de import sau cercetare si generand profituri uriase in contul producatorilor. Sunt componente si aparataj realizate in baza documentatiilor mele care se mai produc si astazi”, se lauda colonelul Hotaranu cu marile sale realizari, justificand “furtul” industrial, pe care il practicau statele comuniste, inclusiv Romania, din tarile occidentale. Acesta recunoaste ca a “lucrat” la firme si institutii din strainatate.

In schimb, el se considera un securist bun, sustinand ca nu a facut rau oamenilor, si nici nu a gestionat resursele financiare ale statului roman.

Lucrat de DIE

Colonelul in rezerva Ion Hotaranu povesteste si cum a fost “lucrat” de DIE. In 1979, la un an dupa fuga lui Pacepa, cel care a coordonat activitatea diviziei “SD”, Hotaranu a fost numit de DIE, cu aprobarea CC al PCR, sef al biroului tehnico-comercial din Sao-Paolo (Brazilia), primind viza pentru Brazilia si Guineea. Insa, brusc, in februarie 1980, viza acordata lui si sotiei sale este restrasa si este inlocuit din post cu o ruda a unui ofiter superior din directia a doua Securitate (politia politica), pe motiv ca ar fi tradat.

Republica Socialista Romania era angajata in Brazilia la realizarea a patru fabrici de ciment in zona de nord, precum la construirea celei mai mari hidrocentrale din lume, Itaipu, cooperand cu combinatul metalurgic brazilian de la Turabao. In aceste proiecte din America de Sud, inginerii romani foloseau tehologie industriala furata din Occident de catre spionii din divizia “SD”.

Ion Hotaranu sustine ca a fost chemat inapoi in tara, dupa patru luni, pe motiv ca ar fi incercat sa fuga in Occident, insa totul a fost o inscenare a DIE. Odata revenit in Romania, i s-a desfacut contractul de munca si trecut in rezerva.

El crede ca a fost trecut pe bara in contextul desfiintarii diviziei de spionaj economic, dupa fuga lui Pacepa in America. Hotaranu afirma ca dupa demiterea sa, in spionajul romanesc nu au mai ramas specialisti la nivelul pregatirii diviziei “SD”. In 1980, Ministerul Comertului Exterior i-a propus acestuia postul de secretar economic cu rang diplomatic la Ambasada Romaniei de la Ankara (Turcia), insa Hotaranu refuza.

A devenit spionul sef de la combinatul Krivoi-Rog

In schimb accepta functia de director ajunct la ICE Uzinexportimport, unde este repartizat sa lucreze “sub acoperire” la combinatul Krivoi-Rog din Ucraina. El isi continua activitatea de spionaj in Ucraina si dupa 1990, cand a fost numit director general al societatii SC Unzinexport SA.

Hotaranu sustine ca DIE i-a distrus si cariera sotiei sale, Virginia. Absolventa a facultatii de Relatii Internationale de la ASE, ea a lucrat in comert exterior multi ani. Insa, dupa ce sotul a fost trecut in rezerva, activitatea ei profesionala a avut de suferit. Colonelul spune ca sotia sa nu stia ca el lucreaza pentru serviciile secrete romanesti. De aici i se trage si drama familiala, Virginia divortand de el.

Mai mult, colonelul in rezerva acuza DIE ca “prin interzicerea premeditate a dreptului la viza externa, pentru mine si sotia mea, a avut tinta precisa de a ne distruge carierele, de a ne distruge material, de a ne izola social, de a ne teroriza permanent si a ne distruge familia”.

Cere ca despabiri actiuni la Petrom, CEC, BCR si Hidroelectrica

In scrisoarea trimisa la Cotroceni, Ion Hotaranu arata, ca in urma terorii la care a fost supus din partea DIE, s-a imbolnavit foarte rau. “DIE este unic raspunzator pentru declansarea diabetului, pentru deteriorarea progresiva si ireversibila a functiilor ficatului si a performantelor fizice ale organismului meu”, considera Hotaranu, care adauga faptul ca a fost nevoit, in 2001, sa demisioneze din functia de director al SC Uzinexport SA. Drept urmare, el se considera indreptatit sa primeasca din partea statului roman despabuburi materiale. El pune pe lista o serie de cerinte materiale, care mai de care mai fanteziste: acordarea unor burse de stat pentru desavarsirea in strainatate (SUA, Anglia, Franta, Italia, Spania) a educatiei si a perfectionarii (masterat, doctorat), pentru copiii sai – un baiat de 29 de ani si o fata de 15 ani; facilitati “pana la gratuitate” a taxelor si ipozitelor pentru dobandirea de imobile, terenuri si active din proprietatea statului; dobandirea gratuita in proprietatea copiilor si a lui a unor spatii comerciale; obtinerea de credite in valuta sau lei in conditii de dobanda si rambursare “foarte avantajoase”; facilitate in cumpararea de actiuni detinute de stat la BCR, CEC, Petrom si Hidrotehnica; acordarea in proprietate a doua locuri de veci “numai in cimitirul Belu”, scutirea de impozit pentru “apartamentele, cladirile, terenurile si autoturismele aflate in proprietatea sotiei mele si a fiului meu”.

Dupa trei luni, Administratia Prezidentiala i-a raspuns colonelului, sustinand ca nu este de competenta sefului statului rezolvarea acestei situatii, trimitandu-l sa-si rezolve problemele la SIE, mostenitoarea DIE.