Fabrica de pile politice de la Consiliul Antidiscriminare

Pilele, cumetriile si interesele au dominat numirile membrilor în Colegiul Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

Cu cateva luni in urma, plenul Senatului vota noua componenta a conducerii consiliului antidiscriminare. Senatorul Iulian Urban a acuzat atunci  trocul politic din Parlament, sustinand ca oamenii promovati nu sunt calificati pentru o asemenea pozitie. „Au fost puse in functie personaje politice, cunostinte sau chiar rude ale unor puternici lideri ai partidelor parlamentare“, a declarat Urban.In plus, surse din Senat ne-au relatat ca implicarea unor politicieni marcanti în numirea unor apropiati in posturile de la CNCD au dus la adevarate dispute, dar ele au fost transate pâna la urma prin negocieri.

Astfel, in ultima formula acceptata politic, cei sase membri ai Colegiului CNCD sunt: Liliana Ioana Pop si Cristian Jura din partea PSD, Anamaria Panfile (PDL), Claudia Sorina Vlas (PNL), Astalos Csaba Ferencs (UDMR)si Alexandru Vasile (minoritatea rroma).

Fata unui fost colonel de Securitate

Liliana Ioana Pop, fiica fostului colonel de Securitate, Virgil Pop, este  fina lui Victor Ponta si presedinte al TSD Maramures . Ea a fost promovata in functia de membru CNCD din calitatea de expert parlamentar. Ea a ajuns la Bucuresti chiar cu sprijinul lui Victor Ponta, la începutul anului 2008 si numita secretar de stat la ministerul Relatiei cu Parlamentul, unde actualul lider al PSD era ministru. „Eu am fost sustinuta in mod special de Viorel Hrebenciuc, liderul grupului PSD din Camera Deputatilor. Am fost recomandata in aceasta functie pentru ca m-am implicat în egalitatea de sanse intre femei si barbati“, a declarat presei Ioana Pop. Presedintele PSD, Victor Ponta  a sustinut ca „doamna Pop a fost data afara de la Guvern“ si avea nevoie de un loc de munca. „Este de 11 ani în PSD. S-a remarcat politic,  este vicepresedinte la TSD“, a adaugat Ponta.

Consilierul lui Hrebenciuc

Cristian Jura este a doua persoana nominalizata de PSD. El este unul dintre oamenii apropiati ai lui Viorel Hrebenciuc, avand calitatea de expert parlamentar de la biroul acestuia de la Camera Deputatilor. Jura a fost „racolat“ de Hrebenciuc  in 2008 de la Partidul Ecologist Român, unde ocupa functia de vicepretedinte.

Sora presedintelui Autoritatii pentru Restituirea Proprietatii

Anamaria Panfile, sprijinita de PDL pentru un post în CNCD este sora presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatii, Crinuta Nicoleta Dumitrean. Pana de curand, Panfile a fost director de cabinet la institutia condusa de sora ei. Desi secretara lui Dumitrean ne-a declarat ca Anamaria Panfile nu mai lucreaza la ANRP, ea figureaza in continuare pe site-ul institutiei cu declaratiile de avere si de interese. Senatorul PDL, Iulian Urban l-a acuzat pe Ioan Oltean ca s-a implicat personal pentru a o sustine pe Panfile „deoarece este originara de la el din urbe, din Bistrita-Nasaud“.

Aghiotantul lui Marko Bela

Astalos Csaba Ferencs este reprezentantul UDMR, consilier personal a lui Marko Bela. Acesta a mai ocupat functia de presedinte al CNCD în perioada guvernarii liberale. Potrivit negocierilor politice, Ferencs ar urma sa fie ales presedinte al Consiliului. Avocatul Alexandru Vasile este reprezentantul minoritatii rome, sustinut de PDL. El este membru al Partdei Romilor, candidand in 2007 pentru un post de europarlamentar din partea acestui partid. Claudia Vlas a fost sprijinita de liberali, ea ocupând  functia de presedinte al Agentiei Nationale pentru Egalitate de Sanse în perioada 2007-2008, adica în guvernarea Tariceanu. A candidatul la parlamentarele din 2008 pe un colegiu din Bihor, dar a pierdut.

Pila lui Boc a picat

Premierul Emil Boc a incercat în toamna anului trecut sa o propulseze intr-un post de membru în CNCD pe sefa sa de cabinet de la primaria Cluj-Napoca, Stefania Gabriela Ferencz. In urma acuzatiilor unor ONG de implicare personala in acest caz, Boc a retras candidatura Stefaniei Gabriela Ferencz.

Cei sase membri ai CNCD au rang de secretar de stat, „dotati“ cu birou, masina la scara si secretara personala. O decizie a Curtii Constitutionale de anul tecut a „taiat“ din atributiile Consiliului pentru Discriminare, sustinand ca aceasta institutie nu poate da verdicte de discriminare. Potrivit deciziei CCR, Consiliul poate numai sa recomande solutii anti-discriminare, instanta având decizia finala.