Procurorul general al Romaniei, acuzat ca si-a plagiat lucrarea de doctorat

Procurorul general al Romaniei, acuzat ca si-a plagiat lucrarea de doctorat

by May 18, 2012 0 comments

Procurorul general, Laura Codruta Kovesi este acuzat de plagiat. Grupul de Investigatii Politice (GIP) si Militia Spirituala publica unele documente care ar sustine ca lucrarea de doctorat a Laurei Codruta Kovesi este un plagiat. In decembrie 2011, Laura Codruta Kovesi a sustinut la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative a Universitatii de Vest din Timisoara teza de doctorat cu titlul Combaterea crimei organizate prin dispozitii de drept penal. Laura Codruta Kovesi a fost insotita de George Maior, directorul SRI si Marius Iacob, procurorul general adjunct. Procurorul general al Romaniei a primit pentru aceasta lucrare calificativul magna cum laude.

 Declaratiile Grupului pentru Investigatii Politice:

 Lucrarea Codrutei Kovesi este un plagiat incepind chiar de la prima propozitie. Prima fraza din lucrarea procurorului general este urmatoarea: „La inceputul secolului XXI, crima organizata a devenit unul dintre pericolele cele mai grave la adresa existentei, stabilitatii si continuitatii societatilor statale din cauza transformarii grupurilor infractionale primitive de tip mafiot in adevarate intreprinderi criminale, cu scopul de a se opune autoritatilor statale si de a teroriza intreaga comunitate prin exacerbarea violentei, diversificarii modurilor de operare, a diversificarii structurilor de tip criminal si comiterea de infractiuni din aproape intregul spectru al infractionalitatii”. Aceasta reproduce cuvint cu cuvint, fara sa citeze, prima fraza din studiul Lupta societatii organizate impotriva criminalitatii organizate publicat de Col. (r) prof. dr. Ion Dragoman si Drd. procuror Aurel Mihai Ciorobea in Buletinul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I” in nr. 2 din 2007, cu patru ani inainte ca Laura Codruta Kovesi sa-si sustina teza de doctorat.

Laura Codruta Kovesi a copiat fara sa foloseasca ghilimelele sau sa indice sursele, lucrari cunoscute in domeniu, studii din reviste de specialitate, strategii guvernamentale, dar si referate disponibile pe internet, pe site-uri specializate. Procurorul general a copiat inclusiv lucrari disponibile pe site-uri precum http://www.referate-scolare.ro/.

In incercarea de a-si ascunde frauda, Laura Codruta Kovesi a inserat in lucrarea sa note de subsol si referinte bibliografice, ca si cum ea ar fi citit lucrarile respective. In realitate, procurorul general a copiat pasajele din lucrarile plagiate cu tot cu note. Pentru ca ridicolul sau fie deplin, nici macar aceasta copiere nu a fost facuta cu acuratete. Fara sa citeze sursa, Laura Codruta Kovesi a copiat, la pagina 16 din teza sa, pasaje intregi din lucrarea lui Nicolae Lupulescu, Spalarea banilor si finantarea terorismului publicata in 2006 pe site-ul Institutului National al Magistraturii. In lucrarea sa, la pagina 16, Nicolae Lupulescu citeaza articolul Conexiunile intre terorism si criminalitate publicat in Jane’s Intelligence Review in 2004 de Tamara Makarenko, o cunoscuta specialista in domeniul crimei organizate si terorismului. „Copy-paste-ul” i-a jucat aici o festa Codrutei Kovesi. Copiind pasajele din lucrarea lui Lupulescu, procurorul general copiaza si notele in care se facea trimitere la lucrarea lui Makarenko, dar greseste numele autoarei, botezind-o „Tamam M.”

Lucrarea inexistentei „Tamam M.” apare inclusiv in bibliografia tezei de doctorat a Laurei Codruta Kovesi, ceea ce demonstreaza o data in plus intentia de frauda a acesteia.

Laura Codruta Kovesi a copiat inclusiv pasajele in care a subliniat faptul ca formuleaza concluzii personale. La pagina 20 din teza de doctorat, procurorul general spune: „Putem concluziona ca in era globalizarii organizatiile criminale nu mai au nevoie de o baza teritoriala de unde sa-si coordoneze actiunile, pentru ca progresul tehnologic a creat posibilitatea sa-si conduca afacerile indiferent de locul unde se afla, datorita multiplelor retele de calculatoare si telecomunicatii”.

„Concluzia” personala a Laurei Codruta Kovesi este, in realitate, copiata dintr-o alta lucrare: „In era globalizarii, organizatiile situate in afara legii nu mai au nevoie de o baza teritoriala de unde sa-si coordoneze actiunile. Revolutia tehnologica a creat posibilitatea sefilor de retele sa-si conduca afacerile, indiferent de locul unde se afla. Multe dintre actiunile lor pot fi duse la indeplinire prin intermediul retelei de calculatoare si telecomunicatii.”  (Amenintari la adresa securitatii si apararii nationale si colective)

 

GIP si Militia Spirituala publica un tabel in care sint puse fata in fata pasaje plagiate de Laura Codruta Kovesi si textele originale. Tabelul nu reproduce decit o mica parte din textele copiate de procurorul general fara a folosi ghilimele si fara a cita sursa. Publicam, de asemenea, o parte dintre paginile tezei de doctorat a Laurei Codruta Kovesi puse fata in fata cu paginile din lucrarile plagiate.

Este inadmisibil ca un plagiat evident care poate fi demonstrat printr-o simpla cautare pe Internet sa nu fie descoperit de nici una dintre institutiile care ar fi trebuit sa verifice autenticitatea lucrarii, cu atit mai mult cu cit acestea detin softuri create special in acest scop.

GIP a transmis documentele care demonstreaza plagiatul Laurei Codruta Kovesi Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) si Universitatii de Vest din Timisoara. Potrivit articolelor 20, alineatul 3, articolului 50, alineatul 2 si articolului 69 alineatul 2 din Codul studiilor universitare de doctorat si potrivit articolului 170, alineatul 1 din Legea 1/2011 a educatiei nationale, titlul de doctor al Laurei Codruta Kovesi trebuie retras, iar aceasta trebuie sa raspunda in fata legii.

 

Universitatea de Vest din Timisoara
Facultatea de Drept si Stiinte Administrative
Teza de doctorat: Combaterea crimei organizate prin dispozitii de drept penalDoctorand: Laura Codruta Kövesi
Lucrarile plagiate de Laura Codruta Kövesi 
La inceputul secolului XXI, crima organizata a devenit unul dintre pericolele cele mai grave la adresa existentei, stabilitatii si continuitatii societatilor statale din cauza transformarii grupurilor infractionale primitive de tip mafiot in adevarate intreprinderi criminale, cu scopul de a se opune autoritatilor statale si de a teroriza intreaga comunitate prin exacerbarea violentei, diversificarii modurilor de operare, a diversificarii structurilor de tip criminal si comiterea de infractiuni din aproape intregul spectru al infractionalitatii. (teza, p. 7) „La inceputul secolului XXI, crima organizata a devenit unul dintre pericolele cele mai grave la adresa existentei, stabilitatii si continuitatii societatilor statale din cauza transformarilor grupurilor infractionale primitive de tip mafiot in adevarate intreprinderi criminale care reusesc sa se opuna autoritatilor statale si sa terorizeze intreaga comunitate prin exacerbarea violentei, diversificarea modurilor de operare, a structurilor de tip criminal si prin comiterea de infractiuni din aproape intreg spectrul infractionalitatii” (Col.(r) prof.dr. Ion DRAGOMAN si Drd. procuror Aurel-Mihail CIOROBEA, Lupta societatii organizate impotriva criminalitatii organizate in Buletinul Universitatii Nationale De Aparare “CAROL I”, Nr. 2/2007, p. 7)
Ceea ce este specific criminalitatii organizate la inceputul secolului XXI este nu numai cresterea periculozitatii sale sociale, ci si faptul ca ea afecteaza toate comunitatile umane, toate statele, fara deosebire, incercand sa-si impuna propria piata de afaceri ilegale. (teza, p. 7) Ceea ce este specific criminalitatii organizate la inceputul secolului XXI este nu numai cresterea periculozitatii sale sociale, ci si faptul ca ea afecteaza toate comunitatile umane, toate statele, fara deosebire, incercand sa-si impuna propria piata de afaceri ilegale (Col.(r) prof.dr. Ion DRAGOMAN si Drd. procuror Aurel-Mihail CIOROBEA in Buletinul Universitatii Nationale De Aparare “CAROL I”, Nr. 2/2007, p. 8)
In prezent, crima organizata reprezinta una dintre amenintarile nonmilitare majore la adresa securitatii si stabilitatii globale. „Crima organizata iese in evidenta intre noile amenintari la adresa pacii si securitatii. Ea submineaza eforturile de dezvoltare sustinuta si respectul pentru domnia legii”. Crima organizata nu este un fenomen nou, noutatea este reprezentata de mediul fertil pentru o dezvoltare rapida pe care lumea globalizata l-a creat. (teza, p. 7) 

Profitand de beneficiile globalizarii, crima organizata a evoluat, distinctia traditionala intre activitatile licite si cele ilicite devenind tot mai neclara, in acel modus operandi al grupurilor criminale, fapt ce face detectarea si controlarea fenomenului mult mai dificila. (teza, p. 8 )

In prezent, crima organizata reprezinta una dintre amenintarile nonmilitare majore la adresa securitatii si stabilitatii globale. ,,Crima organizata iese in evidenta intre noile amenintari la adresa pacii si securitatii. Ea submineaza eforturile de dezvoltare sustinuta si respectul pentru domnia legii.… Crima organizata nu este un fenomen nou, noutatea este reprezentata de mediul fertil pentru o dezvoltare rapida pe care lumea globalizata l-a creat.Profitand de beneficiile globalizarii, crima organizata a evoluat, distinctia traditionala intre activitatile licite si cele ilicite devenind tot mai neclara in acel modus operandi al grupurilor criminale, fapt ce face detectarea si controlarea fenomenului mult mai dificila.(Ana-Maria PAPUC, Combaterea crimei organizate – viziunea ONU – Impact Strategic, nr. 1[14]/2005, p. 132)
In acest context, in prezent, s-a ajuns la o specializare a grupurilor criminale in domenii in care profitul este enorm, prejudiciind de cele mai multe ori sistemul economic si social prin: fraudarea banilor publici si trecerea acestora in profitul grupurilor de interese; organizarea unor retele de traficanti de droguri si atragerea tinerilor in sfera consumatorilor; traficarea de persoane in vederea exploatarii sexuale; constituirea unor retele de aducere in Romania si trecerea ilegala peste frontiera a unor grupuri de migranti. (teza, p. 9) In acest context s-a ajuns la o specializare a gruparilor criminale in domenii in care profitul este maxim, prejudiciind de cele mai multe ori sistemul economic si social prin: fraudarea banilor publici si trecerea acestora in profitul grupurilor de interese si afectand sanatatea si viitorul natiunii; organizarea unor retele de traficanti de droguri si atragerea tineretului in sfera consumatorilor; traficarea de persoane in vederea exploatarii sexuale; traficarea persoanelor cu handicap in vederea practicarii cersetoriei; constituirea unor retele de aducere in Romania si trecerea ilegala peste frontiera a unor grupuri de migranti. (Andrei Vocila, Vulnerabilitati ale securitatii nationale: coruptia si crima organizata) sau aici.
Manifestarile infractionale grave de aceasta natura reprezinta o problema sociala complexa, ale caror modalitati de manifestare si solutionare intereseaza nu numai factorii institutionalizati de control judiciar (politie, justitie, administratie), cat si opinia publica. Crimele si delictele comise prin violenta si coruptie tind sa devina deosebit de intense si periculoase pentru stabilirea si securitatea institutiilor statului si a ordinii de drept, a societatii umane in general si a indivizilor in special. (teza, p. 14) Reprezentand o problema sociala a carei modalitate de manifestare si solutionare intereseaza atat factorii de control social (politie, justitie, administratie) cat si opinia publica. Asemenea de delicte si crime comise prin violenta si coruptie tind sa devina deosebit de intense si periculoase pentru stabilitatea si securitatea institutiilor, grupurilor si indivizilor. (Ion Nastas, Coruperea pasiva si coruperea activa in reglementarea legislatiei penale a Republicii Moldova, Teza de doctorat, Conducator stiintific Igor Ciobanu, CHISINAU, 2010, p. 9). Textul mai poate fi gasit pe site-ul referate scolare, pe site-ul referat.ro si pe site-ul 6profu.ro
Legatura dintre terorism si crima organizata a capatat o noua dimensiune din cauza reducerii in ultimii ani a finantarii de catre unele state a grupurilor teroriste si a declansarii la initiativa S.U.A. a razboiului impotriva terorismului international. (7 Tamam, M., Conexiunile intre terorism si criminalitate, Londra, 2004) Principala diferenta dintre gruparile teroriste si retelele crimei organizate consta in faptul ca in timp ce gruparile teroriste sunt implicate in acte violente motivate in special politic si religios, cele mai multe retele ale crimei organizate sunt interesate in relatia cu puterea politica doar de obtinerea, prin acte de coruptie, a protectiei necesare pentru activitatea propriei organizatii, motivata in primul rand de obtinerea de profit5(Mora, S., Global Organized Crime, Conference Woodrow Wilson School Policy, 6.01.1996.). Putem concluziona ca, in evaluarea amenintarilor contemporane la adresa securitatii nationale a statelor si a democratiei, a devenit tot mai dificila posibilitatea de a face distinctie intre motivatiile politice si cele criminale. 6(Tamam, M., op. cit., p.184.). (teza, p. 16) Legatura dintre terorism si criminalitate a capatat o noua dimensiune datorita reducerii (7 Makarenko Tamara, Conexiunile intre terorism si criminalitate, “Jane’s Intelligence Review”, Marea Britanie, 2004.) in ultimii zece ani a finantarii de catre unele state a gruparilor teroriste si a declansarii, la initiativa SUA, a razboiului global impotriva terorismului international. Principala diferenta dintre gruparile teroriste si retelele crimei organizate consta, dupa cum s-a subliniat deja, in faptul ca in timp ce gruparile teroriste sunt implicate in acte violente motivate in special politic si religios, cele mai multe retele ale crimei organizate sunt interesate in relatia cu puterea politica doar de obtinerea, prin acte de coruptie, a protectiei necesare pentru activitatea propriei organizatii, motivata in primul rand de obtinerea de profit. 8 (Mora Stephens, Global Organized Crime, Woodrow Wilson School Policy Conference 401A Intelligence Reform in the Post-Cold War Era, 06.01.1996.) . Totusi, in evaluarea amenintarilor contemporane la adresa ordinii de drept, a devenit tot mai dificila posibilitatea de a face distinctie intre motivatiile politice si cele criminale9 (Makarenko Tamara, Conexiunile intre terorism si criminalitate, “Jane’s Intelligence Review”, 2004). (Nicolae Lupulescu, Spalarea banilor si finantarea terorismului, p.16)
Forta crimei organizate este pusa in evidenta mai ales prin influenta ei deosebita in planul destabilizarii interne care a cunoscut transformari esentiale, prin trecerea de la economia centralizata la cea de piata libera, de la un regim politic autoritar la unul democratic. (teza, p. 17) Forta crimei organizate fiind pusa in evidenta prin influenta deosebita in planul destabilizarii situatiei interne care a cunoscut transformari esentiale prin trecerea de la economia centralizata la cea de piata si de la regimul politic autoritar la cel democratic. (Prof. univ. dr. Petre Buneci, Crima organizata. Consideratii privind grupul infractional organizat, p. 27)
Schimbarile radicale de la sfarsitul anilor ’80 din Europa Centrala si de Est au fost privite de retelele criminale ca o oportunitate in executarea operatiunilor transfrontaliere pe intregul continent (teza, p. 20) Schimbarile radicale de la sfarsitul anilor 80 au fost privite de retele criminale ca o oportunitate in executarea operatiunilor transfrontaliere pe intregul continent. (facultate.regielive.ro: Infractiuni specifice criminalitatii organizate si asocierii pentru comiterea de infractiuni
Teza de licenta, Sibiu 2007
)
In ultimul deceniu, criminalitatea organizata a crescut in intensitate datorita, in parte unor motive proprii (capital financiar, material si uman deosebit, perfectionarea continua a organizarii si modului de operare), dar si datorita fenomenului globalizarii. (teza, p. 20) Crima organizata internationala a crescut ca amploare, in ultimul deceniu, in parte datorita unor motive proprii (capitalul uman, material si financiar deosebit, perfectionarea continua a organizarii si a modului de operare), dar si datorita exploziei globalizarii. (isop.ro: Coruptia si crima organizata)
Putem concluziona ca in era globalizarii organizatiile criminale nu mai au nevoie de o baza teritoriala de unde sa-si coordoneze actiunile, pentru ca progresul tehnologic a creat posibilitatea sa-si conduca afacerile indiferent de locul unde se afla, datorita multiplelor retele de calculatoare si telecomunicatii. (teza, p. 20) In era globalizarii, organizatiile situate in afara legii nu mai au nevoie de o baza teritoriala de unde sa-si coordoneze actiunile. Revolutia tehnologica a creat posibilitatea sefilor de retele sa-si conduca afacerile, indiferent de locul unde se afla. Multe dintre actiunile lor pot fi duse la indeplinire prin intermediul retelei de calculatoare si telecomunicatii. (scritube.com: Amenintari la adresa securitatii si apararii nationale si colective)
Fata nevazuta a profiturilor ilicite, realizate prin spalarea banilor cunoaste mijloace din ce in ce mai sofisticate, iar sumele uriase obtinute sunt valorificate de cartelurile criminale pentru a tine sub control importante institutii financiar-bancare, sau institutii economico-sociale, creandu-se de multe ori adevarate monopoluri prin inlaturarea concurentei. Prin coruptie, arma cea mai uzitata, crima organizata urca spre varfurile societatii, cuprinzand institutii vitale ale statului, punand in pericol siguranta nationala. (teza, p. 24) Fata vazuta a profiturilor ilicite, realizata prin spalarea banilor, cunoaste mijloace din ce in ce mai sofisticate, iar sumele uriase obtinute sunt valorificate de cartelurile criminale pentru a tine sub control importante institutii financiar bancare ori institutii economico-sociale, creandu-se de multe ori adevarate monopoluri prin inlaturarea concurentei. Prin coruptie, arma cea mai teribila si perfida, crima organizata urca spre varfurile societatii, cuprinzand institutii vitale ale statului, sugrumand libertatea si independenta acestuia, punand in pericol siguranta sa. (Miclea Damian, Criminalitatea organizata si coruptia, p. 12 )
Criminalitatea reprezinta acel segment infractional care integreaza activitati ilegale, comise de persoane in mod individual sau care se asociaza in mod intamplator, folosind diverse metode si mijloace si urmarind scopuri variate. (teza, p. 2425) Criminalitatea reprezinta acel segment infractional care integreaza activitati ilegale, comise de indivizi in mod individual, sau care se asociaza relativ intamplator, prin diverse metode si mijloace, urmarind scopuri variate (Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” Master: Studii de securitate si aparare. Tema referat: Aspecte generale ale crimei organizate, p. 11)
Conceptul de infractiune internationala este de data relativ recenta, desi unele legislatii nationale contin de mult timp prevederi juridice referitoare la reprimarea faptelor de acest gen. Astfel, Constitutia SUA din anul 1787 si cea a Confederatiei Helvetice cuprind dispozitii in temeiul carora organele interne sunt competente sa reprime infractiunile internationale. 25: Geamanu Grigore, Dreptul international penal si infractiunile internationale, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1997, p.127). (teza, p. 25) 

Amploarea pe care o cunoaste criminalitatea internationala si faptul ca aceasta afecteaza toate statele lumii constituie un flagel care se manifesta in forme variate: de la terorism, trafic de droguri, trafic de fiinte umane, crima organizata, spalarea banilor, traficul cu armament si explozivi, si pana la reglari de conturi intre structurile criminale, sau executii de tip mafiot, creeaza o psihoza generala de insecuritate civica si de teroare 59(Serb, Stancu, Draghici, C-tin, Iacob, A., Ignat, A., Drept politienesc, Editura Tritonic, Bucuresti, 2003, p.192). Potrivit doctrinei dreptului international penal au existat multiple incercari de definire a infractiunii internationale, incercari care au avut drept scop conturarea cat mai precisa a elementelor constitutive ale acesteia, in vederea delimitarii ei de infractiunea cu caracter national. Una dintre aceste definitii apartine juristului roman Vespasian Pella, care considera infractiunea internationala „o actiune sau inactiune sanctionata de o pedeapsa pronuntata si executata in numele comunitatii statelor” 60(Pella, V.V., La criminalite collective des etats, Bucuresti, 1927, p.175.). (…) In opinia noastra, cea mai completa definitie data acestor infractiuni apartine profesorului Grigore Geamanu care afirma ca „infractiunea internationala este un act constand dintr-o actiune sau omisiune, contrara dreptului international, iar elementul esential al infractiunii internationale este periculozitatea manifestata pentru pacea si securitatea internationala ceea ce atrage in mod obligatoriu sanctiunea penala” 62(Geamanu, Grigore, Dreptul international penal si infractiunile internationale”, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1977, p.131.). (teza, p. 26)

 

Doctrina OIPC – INTERPOL considera infractiune internationala „orice activitate criminala care intereseaza mai multe tari, fie datorita naturii faptei savarsite, fie personalitatii sau conduitei autorului ori complicilor sai”. Aceeasi doctrina arata ca: „O infractiune este socotita ca fiind internationala daca sunt implicate cel putin doua state in ceea ce priveste locul comiterii ei, cetatenia autorului (autorilor), locul depozitarii sau traficarii obiectelor corp delict” 63(Pele, Gh., Hurdubaie, Ioan, Interpolul si criminalitatea internationala, Editura Ministerului de Interne, Biroul National Interpol, Bucuresti, 1983, p.4.).

O infractiune internationala va avea astfel, repercusiuni internationale in functie de circumstantele sale (fapte comise in mai multe tari sau fuga infractorului in strainatate) sau de consecintele actului sau delictuos (trafic de droguri, trafic cu fiinte umane, cu masini furate, terorism etc.).

O deosebita importanta pentru determinarea caracterului international al unei infractiuni o are personalitatea infractorului. Din acest punct de vedere, un individ care a comis fapte ilicite cu caracter local (furturi din magazine, din locuinte, talharii, trafic de droguri etc.), dar succesiv in mai multe tari este un infractor international. Tot astfel, un infractor care a comis infractiuni pe teritoriul unui stat si care se refugiaza pe teritoriul altui stat este un infractor international 64(Serb, Stancu, Draghici, C-tin, Iacob, A., Ignat, A., Drept politienesc, Editura Tritonic, Bucuresti, 2003, p.193.).

Pe de alta parte, sunt unele infractiuni care prezinta un grad de periculozitate deosebit si chiar daca ele se comit pe teritoriul statului al carui cetatean este autorul, intereseaza si celelalte state in vederea cooperarii tinand seama de o posibila „expansiune internationala”. Astfel de situatii sunt determinate de infractiuni cum sunt: terorismul, traficul de droguri, traficul de persoane, falsul si traficul cu moneda falsa, traficul cu masini furate, cu armament etc., infractiuni care sunt incriminate in legislatiile tuturor tarilor si care necesita prevenirea si combaterea lor, concentrarea eforturilor mai multor tari dintr-o anumita regiune geografica, sau din zone diferite determinate conjunctural 65(Suceava, Ion, Coman, Florian, Criminalitatea si organizatiile internationale, Editura Romcartexim, Bucuresti, 1997, p.13.). (teza, p. 27 si 28)

Notiunea de infractiune internationala este de data relativ recenta, desi unele legislatii nationale contin de mult prevederi juridice referitoare la reprimarea faptelor de aceasta natura. Astfel, Constitutia SUA din 1787 si cea a Confederatiei Helvetice includ dispozitii in temeiul carora organele interne sunt competente sa reprime infractiunile internationale. [1- Grigore Geamanu – Dreptul international penal si infractiunile internationale, Ed. Academiei Bucuresti, 1977, pag. 127.] (Consideratii generale privind conceptul si obiectul cooperarii politienesti internationale)Amploarea pe care o cunoaste criminalitatea internationala si faptul ca aceasta afecteaza toate statele lumii, le-a determinat pe acestea sa dezvolte cooperarea politieneasca internationala in vederea prevenirii si combaterii acestui fenomen care, in prezent, constituie un flagel ce se manifesta in forme foarte variate de la terorism, trafic de droguri, trafic de persoane, crima organizata, spalarea banilor murdari si pana la reglari de conturi intre structurile criminale sau executiile de tip mafiot, flagel ce creeaza o psihoza generala de insecuritate civica si de teroare. Criminalitatea internationala se manifesta prin savarsirea de infractiuni internationale. In doctrina dreptului international au existat multiple incercari de definire a infractiunii internationale, incercari care au avut drept scop conturarea cat mai precisa a elementelor constitutive ale acesteia, tocmai pentru a o delimita de infractiunea cu caracter national. Una din aceste definitii apartine juristului roman Vespasian Pella, care considera infractiunea internationala “o actiune sau inactiune sanctionata de o pedeapsa pronuntata si executata in numele comunitatii statelor”. [3- Vespasian V. Pella – La criminalite colective des Etats et le droit penal de l’avenir, Bucuresti, 1926, pag. 15.] Cea mai completa definitie a acestui gen de infractiune este cea a reputatului specialist roman in dreptul international, profesorul Grigore Geamanu care afirma ca: “infractiunea internationala este un act constand dintr-o actiune sau omisiune contrara dreptului international, iar elementul esential al acesteia este periculozitatea manifestata pentru pacea si securitatea internationala ceea ce atrage in mod obligatoriu sanctiunea penala. [5- Grigore Geamanu – Dreptul international penal si infractiunile internationale, Ed. Academiei, Bucuresti, 1977, pag. 127.] In doctrina

OIPC – INTERPOL este considerata infractiune internationala orice activitate criminala care intereseaza mai multe tari, fie datorita naturii faptelor savarsite, fie personalitatii sau conduitei autorului ori complicilor sai. [4- Gh.Pele, Ioan Hurdubaie – Interpolul si criminalitatea internationala, Ed. Ministerului de Interne, Biroul National Interpol, Bucuresti, 1983, pag.4] Tot in doctrina Interpolului se arata ca „o infractiune este socotita ca fiind internationala daca sunt implicate cel putin doua state in ceea ce priveste locul comiterii ei, cetatenia autorului (autorilor), locul depozitarii sau traficarii obiectelor corp delict”.

O infractiune va avea astfel, repercusiuni internationale in functie de circumstantele sale (fapte comise in mai multe tari sau fuga infractorului in strainatate) sau de consecintele actului sau delictuos (trafic de stupefiante, trafic de moneda falsa, terorism etc.). O importanta esentiala pentru determinarea caracterului international al unei fapte penale o are personalitatea infractorului. Din acest punct de vedere, un individ care a comis acte ilicite cu caracter local (furturi din magazine, din locuinte etc.) dar succesiv in mai multe tari, este un infractor itinerant. Tot la fel un infractor care a comis fapte penale pe teritoriul unui stat, si care se refugiaza pe teritoriul altui stat este un infractor international. [6- Stancu Serb, C-tin Draghici si colab. – Drept politienesc si contraventional, Editura Tritonic, Bucuresti, 2003, pag. 221]

Pe de alta parte sunt unele infractiuni care prezinta un grad de periculozitate deosebit si chiar daca ele se comit in cadrul dreptului penal intern (deci persoana comite o infractiune de acest gen pe teritoriul statului al carui cetatean este) totusi avand in vedere posibila “expansiune internationala” a cazului respectiv, statele sunt interesate de o cooperare in vederea reprimarii. Astfel de situatii sunt determinate de infractiunile privind terorismul, traficul de droguri, falsul de moneda etc., infractiuni care sunt incriminate in legislatiile tuturor tarilor si care necesita pentru prevenirea si combaterea lor, concentrarea eforturilor mai multor state dintr-o anumita regiune geografica sau din zone diferite, determinate conjuctural. [7- Ion Suceava si Florian Coman – Criminalitatea si organizatiile internationale, Ed. Romcartexim, Bucuresti, 1997, pag. 13] (Consideratii generale privind conceptul si obiectul cooperarii politienesti internationale)

Crima organizata reprezinta, in momentul de fata, un pericol deosebit pentru toate statele. In cazul in care institutiile abilitate nu vor reactiona prompt, atat prin demersuri legale, cat si prin masuri operationale extrem de energice, zonele locuite, indiferent unde si cum sunt ele constituite – pe principii etnice, culturale, de teritoriu ori de alta natura – vor plati, firesc, profitorilor, propria lor indolenta, neputinta ori lasitate. In acest sens, trebuie sa recunoastem ca acest flagel contemporan, cu implicatii profunde in toata lumea, necesita un antidot pe masura pe care avem obligatia sa-l descoperim si sa-l folosim atat in combatere, cat si in profilaxie. (teza, pp. 3031) Crima organizata reprezinta, in momentul de fata, un pericol deosebit pentru toate statele. In cazul in care institutiile abilitate nu vor reactiona prompt, atat prin demersuri legale, cat si prim masuri operationale extrem de energice, asezamintele lumesti, indiferent unde si cum sunt ele constituite – pe principii etnice, culturale, de teritoriu ori de alta natura – vor plati, firesc, profitorilor, propria lor indolenta, neputinta ori lasitate. In acest sens, trebuie sa recunoastem ca acest flagel contemporan, cu implicatii profunde in toata lumea, necesita un antidot pe masura, pe care avem obligatia sa-l descoperim si sa-l folosim atat in combatere, cat si in profilaxie. (General (r) dr. Petru Albu, Crima organizata in perioada de tranzitie – o amenintare majora la adresa securitatii internationale, Editura Ministerului Internelor si Reformei Administrative − 2007 −, p. 25)
Mutatiile survenite in domeniul activitatii infractionale, de la nivel national la cel transnational, au fost favorizate de o serie de factori, cum sunt: evolutia conceptului de „spatiu european comun”, cu facilitatile ce le incumba, care a deschis ferestre nesperate crimei organizate prin universalitatea retelelor comunitare; sfarsitul razboiului rece, triumful democratiei in fostele tari socialiste si mecanismele rudimentare care le reglementeaza activitatea economica; cresterea valului migrationist catre tarile dezvoltate si constituirea de retele pe criterii etnice, care reprezinta adevarate enclave ale criminalitatii, greu de penetrat datorita barierelor lingvistice, culturale si mecanismelor care le guverneaza activitatea; revolutia din domeniul comunicatiilor care a condus la cresterea gradului de flexibilitate si mobilitate a retelelor infractionale transnationale; liberalizarea deplasarii persoanelor ca urmare a acordurilor si intelegerilor bi- si multilaterale dintre state etc. Nu exista un model unic la organizatiile criminale, acestea variind ca forma, norme de conduita, experienta, specializare in activitatea infractionala, arie de operare, tactici si mecanisme de aparare, drept pentru care si lupta de prevenire si combatere a acestora presupune un grad sporit de complexitate, care reclama in mod necesar si o cooperare interstatala. (teza, p. 31) Mutatiile survenite in domeniul activitatii infractionale, de la nivel national la cel transnational, au fost favorizate de o serie de factori, cum sunt: evolutia conceptului de „spatiu european comun”, cu facilitatile ce le incumba, care a deschis ferestre nesperate crimei organizate prin universalitatea retelelor comunitare; sfarsitul razboiului rece, triumful democratiei in fostele tari socialiste si mecanismele rudimentare care le reglementeaza activitatea economica; cresterea valului migrationist catre tarile dezvoltate si constituirea de retele pe criterii etnice, care reprezinta adevarate enclave ale criminalitatii, greu de penetrat datorita barierelor lingvistice, culturale si mecanismelor care le guverneaza activitatea; revolutia din domeniul comunicatiilor ce a condus la cresterea gradului de flexibilitate si mobilitate a retelelor infractionale transnationale; liberalizarea deplasarii persoanelor ca urmare a acordurilor si intelegerilor bi si multilaterale dintre state etc. Nu exista un model unic la organizatiile criminale, acestea variind ca forma, norme de conduita, experienta, specializare in activitatea infractionala, arie de operare, tactici si mecanisme de aparare, drept pentru care si lupta de prevenire si combatere a acestora presupune un grad sporit de complexitate, care reclama in mod necesar si o cooperare interstatala.(General (r) dr. Petru Albu, Crima organizata in perioada de tranzitie – o amenintare majora la adresa securitatii internationale, Editura Ministerului Internelor si Reformei Administrative, 2007, p.27)
Privita drept totalitatea infractiunilor savarsite pe teritoriile mai multor state, intr-o anumita perioada de timp, ca rezultat al actiunilor planificate ale unui ansamblu de persoane reunite in mod stabil, ce-si repartizeaza si coordoneaza insarcinarile, pe baza preocuparii comune de a obtine profit, crima organizata transfrontaliera constituie in ultima instanta un fenomen rezidual al procesului de globalizare, strans legat de acesta datorita unor similitudini, dar si individualizat ferm si plasat in extrema ilegalitatii prin scopurile actiunilor, mijloacelor si metodelor sale specifice. (teza, p. 31)Legatura dintre crima organizata transfrontaliera si procesul globalizarii rezulta din dualismul globalizarii in sensul in care intr-o situatie ceea ce este pozitiv in actiune si efect pentru unul este in acelasi timp negativ pentru altul. Dualitatea, alaturi de mobilitate si glocalizare sunt trei dintre trasaturile definitorii ale globalizarii. Glocalizarea exprima unitatea indestructibila dintre tensiunile globalizante si cele localizante, dintre existenta libera si viata ingradita, dintre acolo si aici, intrucat ceea ce pentru unii reprezinta optiune libera, pentru altii inseamna destinul nefast al vietii. Crima organizata transfrontaliera este unul dintre fenomenele ce exprima noul concept al glocalizarii in sensul in care aparent crima organizata transfrontaliera este un furnizor de servicii pentru indeplinirea dorintelor interzise, mai ales ale celor localizati – fixati de barierele, constrangerile, regulile morale, sociale, religioase, economice – dar, in fapt, este capcana ce poate spulbera protectia drepturilor fundamentale ale individului. Incepand cu anii ’90, in contextul unor evolutii majore geopolitice si geostrategice, cele doua fenomene – globalizarea si crima organizata transfrontaliera – lipsite de coordonarea unui centru de comanda unic, au fost influentate de actiunile unui nou tip de actori ai scenei internationale, comparabil cu un conglomerat sau mozaic caracterizat de consistente, culori si nuante diferite – retelele. Retelele imbraca doua forme, si anume:- legale – aliante de state, organizatii internationale, companii din cadrul trusturilor multinationale sau ale organizatiilor neguvernamentale grupate in diverse curente si tendinte sociale, ecologice, de aparare a drepturilor fundamentale ale cetatenilor ori umanitare;- ilegale – cele ale crimei organizate transfrontaliere, ale organizatiilor teroriste si ale gruparilor extremiste. (teza, p. 32)

 

Chiar daca, pentru unii, termenul de retea are o conotatie negativa, notiunea de actor tip retea este acceptata pe plan international, deoarece acopera multitudinea si complexitatea legaturilor de interese ce exista si se multiplica in toate sferele vietii globale. Cele doua tipuri de retele provoaca, in domeniile in care se manifesta, efecte contradictorii prin valorificarea in actiunile lor a caracteristicilor elementelor definitorii ale procesului de globalizare, si anume: informatia, bazele de date, decizia, libertatea de actiune, capitalul liber, proprietatea, profitul, polarizarea, puterea, revolutia tehnologica, spatiul etc. Tendinta actorilor retelelor legale este de a-si proiecta o structura stabila de aliante pentru o perioada indelungata care sa corespunda intereselor proprii si celor comune determinate de un sistem de valori convergente. Cu cat aceste valori sunt mai profunde, se respecta si sunt aparate pe arii mai intinse, cu atat mai mult se manifesta procesul de accelerare al globalizarii in acel spatiu comun. La nivelul actorilor statali, diferentele dintre sistemele de valori generate de concurenta pentru resurse determina crearea de grupari si aliante diverse, de natura politica, economica sau militara. Legaturile si efectele lor, plecand de la indivizi si ajungand la state, sunt profunde si transformatoare, in etapa actuala de dezvoltare a societatii umane, influentand modul de a trai, precum si modul in care dorim sa fim guvernati. Raspunzatoare de gradul enorm de integrare al societatii omenesti este revolutia tehnologica ce a influentat mijloacele, metodele, posibilitatile de exprimare si actiune din toate domeniile de manifestare a celor doua forme – legala sau ilegala. Revolutia tehnologica a promovat inventiile si inovatiile ce au dus la digitalizarea datelor si valorilor, miniaturizarea, informatizarea, comunicatiile si transporturile, ca factor de accelerare a gradului de integrare la nivel global. Cele mai profunde si numeroase transformari s-au produs si se vor mai produce la nivelul statelor nationale ca urmare a procesului deosebit de dinamic al cresterii interdependentei dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor transnationale in toate sferele vietii economice, politice, sociale si culturale, avand drept implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale decat nationale, ceea ce implica nemijlocit o solutionare globala decat nationala. (teza, pagina 33)

Crima organizata transfrontaliera – privita drept totalitatea infractiunilor savarsite pe teritoriile mai multor state, intr-o anumita perioada de timp, ca rezultat al actiunilor planificate ale unui ansamblu de persoane reunite in mod stabil, ce isi repartizeaza si coordoneaza insarcinarile, pe baza preocuparii comune de a obtine profit – este un fenomen rezidual al procesului de globalizare, cuplat cu acesta, datorita unor similitudini, dar individualizat ferm si plasat in extrema ilegalitatii prin scopurile actiunilor, mijloacelor si metodelor sale specifice.Legatura dintre crima organizata transfrontaliera si procesul globalizarii rezulta din dualismul globalizarii – intr-o situatie, ceea ce este pozitiv in actiune si efect pentru unul, este in acelasi timp negativ pentru altul. Dualitatea, alaturi de mobilitate si glocalizare sunt trei dintre principalele trasaturi ale globalizarii. Glocalizarea exprima unitatea indestructibila dintre tensiunile globalizante si cele localizante, dintre existenta libera si viata ingradita, dintre acolo si aici, intrucat ceea ce pentru unii reprezinta optiune libera, pentru altii inseamna destinul nefast al vietii. Crima organizata transfrontaliera este unul din fenomenele ce exprima noul concept al glocalizarii. Aparent, crima organizata transfrontaliera este un furnizor de servicii pentru indeplinirea dorintelor interzise, mai ales ale celor localizati – fixati de barierele, constrangerile, involutiile, regulile morale, sociale, religioase, economice –, dar, in fapt, este capcana ce poate spulbera protectia drepturilor fundamentale ale individului. In ultimul deceniu si jumatate, in contextul unor evolutii majore geopolitice si geostrategice, cele doua fenomene – globalizarea si crima organizata transfrontaliera -, lipsite de coordonarea unui centru de comanda unic, au fost influentate de actiunile unui nou tip de actori ai scenei internationale, comparabili cu un conglomerat sau mozaic caracterizat de consistente, culori si nuante diferite – retelele:• legale – cele ale aliantelor de state, ale organizatiilor internationale, ale companiilor din cadrul trusturilor multinationale sau ale organizatiilor neguvernamentale grupate in diverse curente si tendinte sociale, ecologice, de aparare a drepturilor fundamentale ale cetateanului ori umanitare;• ilegale – cele ale crimei organizate transfrontaliere, ale organizatiilor teroriste si ale gruparilor extremiste.

Chiar daca, pentru unii, termenul de retea are o conotatie negativa, in contextul tematicii abordate, notiunea de actor tip retea este acceptata pe plan international, deoarece acopera multitudinea si complexitatea legaturilor de interese ce exista si se multiplica in toate sferele vietii globale. Cele doua categorii incluse in tipologia retelelor provoaca, in diverse domenii de manifestare, efecte contradictorii, prin valorificarea in actiunile lor a caracteristicilor elementelor definitorii ale procesului de globalizare: bazele de date, capitalul liber, decizia, informatia, libertatea, polarizarea, profitul, proprietatea, puterea, revolutia tehnologica, spatiul, viteza. Tendinta actorilor din prima categorie – retelele legale – este de a-si proiecta o structura stabila de aliante pentru o perioada cat mai lunga, care sa corespunda intereselor proprii si celor comune determinate de un sistem de valori convergente. Cu cat aceste valori sunt mai profunde, se respecta si sunt aparate pe arii mai intinse, cu atat mai mult se manifesta procesul de accelerare a globalizarii in acel spatiu comun. La nivelul actorilor statali, diferentele intre sistemele de valori – iar in fundal, concurenta pentru resurse, informatii si apa – determina crearea de grupari si aliante diverse, de natura politica, economica sau militara. In opinia unora, globalizarea nu reprezinta nimic nou, intrucat intotdeauna tarile si culturile s-au influentat reciproc si nu doar prin comert ori invazie, insa in prezent procesul este diferit, prin valul puternic al integrarii internationale si al interdependentei. Legaturile si efectele lor, dintre persoane sau state, nu sunt doar mai numeroase si mai profunde, ci si mai transformatoare. Ele schimba modul nostru de a trai, modul de a dori cum sa fim guvernati, toate in forme pe care inca nu le-am inteles intrutotul. Revolutia tehnologica, ca unul din principalii factori ai globalizarii, reprezinta una din cauzele determinante ale acestor evolutii, care a influentat mijloacele, metodele, posibilitatile de exprimare si actiune din toate domeniile de manifestare legala sau ilegala, mai ales incepand din deceniul al noualea al secolului trecut. De atunci, revolutia tehnologica a promovat o serie de inventii si inovatii care au influentat mai ales digitalizarea datelor si valorilor, miniaturizarea, informatizarea, comunicatiile si transporturile. Cele mai profunde si numeroase transformari s-au produs si se vor mai produce la nivelul statelor nationale. In fapt, globalizarea este procesul deosebit de dinamic al cresterii interdependentei dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si mai variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale, avand drept implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale, decat nationale, solicitand la randul lor o solutionare mai curand globala decat nationala. (Colonel lector univ. drd. Emil Hedesiu (Serviciul Roman de Informatii) Crima organizata transfrontaliera – sursa de risc cu implicatii asupra securitatii nationale a Romaniei, in Surse de instabilitate la nivel global si regional, coord. dr. Constantin Mostoflei. A IV-a Sesiune anuala de comunicari stiintifice, Bucuresti, 25 noiembrie 2004, Editura Universitatii Nationale de Aparare, Bucuresti, 2004, p. 120-123).

Recrutorul, prima veriga a retelei criminale care ia legatura cu victima, poate fi atat barbat, cat si femeie. Exista cazuri in care, pentru credibilitate in cazul recrutarii actioneaza un cuplu, sot si sotie. Traficantul nu poate fi recunoscut dupa anumite caracteristici fizice, precum sex, aspect corporal, tinuta, posesia unei masini sau a unui telefon mobil. Traficantul poate fi intuit dupa comportamentul sau prietenos in prima instanta si aparent dezinteresat si identificat doar ulterior, cand devine violent, agresiv, pentru a pune victima in situatia de exploatare. (teza, p. 35) Recrutorul, prima veriga a retelei criminale care ia legatura cu victima, poate fi atat barbat, cat si femeie. Exista cazuri in care un cuplu, „sot si sotie”, actioneaza impreuna pentru a castiga credibilitate. Traficantul nu poate fi recunoscut dupa anumite caracteristici fizice, precum sex, aspect corporal, tinuta. Traficantul poate fi intuit dupa comportamentul sau prietenos in prima instanta si aparent dezinteresat si poate fi identificat doar ulterior, cand devine violent, agresiv pentru a pune victima in situatia de exploatare. (Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Cum promovam egalitatea de sanse la nivel local, Ghid practic, p. 46)
Facebook Comments Box

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.