Raportul MCV al CE, extrem de dur la adresa Romaniei: parlamentarii privilegiati, magistratii intimidati si hartuiti, presa a intrecut masura

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a prezentat, miercuri, concluziile raportului despre evoluţia Justiţiei din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Concluziile şi tonul acestui document urmează să aibă un impact extrem de puternic asupra procesului de aderare a ţării noastre la Spaţiul Schengen. Mark Gray, a explicat, miercuri, la Bruxelles, că raportul MCV pentru România este văzut de Comisie ca ”pe un semnal de încurajare ca să nu mai existe haosul politic din ultimul an”, iar acesta poate fi folosit de statul român pentru a vedea ce mai trebuie făcut, scrie NewsIn.

Gray: Raportul MCV e un semnal de încurajare pentru România să nu mai vedem haosul politic din 2012

”A fost un an dificil, a fost un an greu, Comisa vede acest raport ca pe un semnal de încurajare ca să nu mai vedem haosul politic din ultimul an, aveți un nou Guvern, există un Parlament nou, cu un mandat foarte clar și ambele instituții, mai ales Guvernul, și-au luat angajamentul clar, în public, de a combate coruptia, de a asigura statul de drept, respectarea statului de drept și independența sistemului judecătoresc”, a explicat Mark Gray, întrebat fiind dacă raportul MCV are totuși un ton pozitiv față de comentariile din ultima perioadă despre România.

Parlamentarii incompatibili trebuie sa demisioneze

Comisia Europeană solicită, în raportul MCV privind România, ca parlamentarii incompatibili să demisioneze, iar celor care sunt anchetaţi penal să le fie ridicată imunitatea, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Gray.

El a apreciat, răspunzând unei întrebări, că s-au făcut “ceva progrese” în acest domeniu, dar că apar şi câteva probleme. Gray a explicat că, pe de o parte, există un Statut al parlamentarilor, care trebuie adus “pe calea corectă”, însă în acelaşi timp se discută şi despre un cod de conduită al parlamentarilor.

“În raport se precizează ca este nevoie de reglementări clare. (…) Avem încă nişte semne de întrebare. Aceste prime măsuri fac parte dintr-un pachet şi există îndoieli semnificative în legătură cu acest proces şi noi vom monitoriza cu multă atenţie”, a mai spus Mark Gray.

Romania indeplineste criteriile pentru aderarea la Spatiul Schengen

Pe de altă parte, România îndeplineşte condiţiile specifice pentru intratea în Schengen, a declarat Mark Gray, după prezentarea principalelor puncte din raportul MCV.

“Da, Comisia crede că România îndeplineşte condiţiile specifice de intrare în Schengen. Ar trebui să fim corecţi să spunem că totul a fot tratat ca un soi de exerciţiu. Acesta nu este un raport pe Schenghen, ci dor unul dintre obiectivele pe care România trebuie să le îndeplinească”, a precizat Mark Gray, întrebat dacă România îndeplineşte condiţiile de intrare în spaţiul Schengen.

Presa a depasit  masura, in multe cazuri

“Am avut numeroşi jurnalişti care şi-au exprimat îngrijorări faţă de situaţia din România. Sunt numeroase cazuri acolo unde judecători au fost supuşi unor atacuri, hărţuieli, intimidări de către presă. Nu e o noutate. Preşedintele Băsescu a ridicat şi el această problemă. Comisia de la Veneţia şi Consiliul Europei au ridicat şi ele aceste probleme. Noi am primit reclamaţii de la Curtea Constiuţională, Înalta Curte, printre altele. De aceea am ridicat această problemă, cred că există câteva cazuri în care s-a depăşit limita”, a spus Gray.

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a prezentat principalele concluzii ale raportului:

Este nevoie pentru stabilirea unor timpi reali de implementare a acestor reguli. Instituţiile cheie, ca ANI, au continuat să se dezvolte. Avem însă o îngrijorare: în cazul DNA, acesta a continuat să rezolve cazuri de corupţie. În legătură cu spălarea de bani, au fost făcute progrese, dar este şi o îngrijorare aici în legătură cu lipsa unor statistici.

Noul Guvern a avut o oportunitate excelentă să consolideze toate aceste lucruri. Comisia va monitoriza progresul şi va elabora un alt raport până la sfârşitul anului.

Comisia crede că România îndeplineşte condiţiile specifice pentru aderarea la Schengen. Totul a fost tratat ca un soi de exerciţiu. Nu este un raport pe Schengen, ci doar câteva dintre obiectivele pe care România trebuie să le îndeplinească.

România este într-o situaţie aparte. Şi-a luat nişte angajamente în momentul aderării. Avem un mecanism special care se aplică României şi Bulgariei. Comisia va coopera în continuare pentru a se esigura că angajamentele sunt respectate.

Există un sentiment de încredere şi, faptul că Ponta se întâlneşte cu Barroso, luni, e un exemplu bun al dialogului cu autorităţile române.

E importat să transmitem mesajul că există un acord intern între preşedintele Băsescu şi Ponta, care va spori, sperăm noi, sentimentul de stabilitate în sistemul politic din România.

Am avut foarte multe întâlniri cu miniştrii-cheie din România în ultimele luni şi asta arată că avem încredere în România.

Consiliul a adoptat concluzii, spunând că, din punct de vedere tehnic, România şi Bulgaria sunt gata să intre în spaţiul Schengen. Nu ştiu ce o să se întâmple în viitor.

O mass-media liberă şi pluralistă este extrem de importantă. Mulţi jurnalişti şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la mass-media din România. Am avut multe cazuri în care reprezentaţi de înalt nivel, ca judecătorii, au fost supuşi presiunii unor atacuri, hărţuiri, prin intermediul presei. 

Reclamaţiile au fost primite din partea unor organisme ca CCR, CSM, ÎCCJ. Trebuie analizată această problemă. Cred că se face şi o campanie politică, dar în mai multe cazuri, s-a întrecut limita.

În ceea ce priveşte independenţa justiţiei, era de sperat ca până acum să fie un procuror general şi un şef al DNA în funcţie, iar asta nu s-a întâmplat.

S-au înregistrat progrese, dar mai sunt multe de făcut.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare – pe scurt MCV – a fost instituit odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Ţara noastră nu reuşise ca, până la momentul 1 ianuarie 2007, să rezolve toate probemele din sistemul judiciar. Nici până în ziua de astăzi nu au fost îndeplinite toate obiectivele.

Anual, sau chiar de două ori pe an, experţii europeni vin în România pentru a culege date cu privire la respectarea statului de drept, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

Din 2007 şi până acum, România a înregistrat progrese. Printre cele mai lăudate instituţii au fost Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate şi Parchetul General. Anul trecut, însă, situaţia a fost diferită. În raportul publicat în vara anului 2012, imedat după declanşarea procesului de suspedare a preşedintelui Traian Băsescu, experţii Comisiei Europene au spus că Parlamentul şi Guvernul nu respectă statul de drept.

Tot atunci, premierul Victor Ponta a primit şi o listă cu 11 puncte pe care trebuia să le rezolve urgent. Printre acestea se număra garantarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar, numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor partide, dar şi abţinerea de la numirea în posturi de ministru a persoanelor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti în materie de integritate sau o procedură transparentă pentru numirea şefilor parchetelor.