Mitul calului, de la Est la Vest!

Costel Oprea

S-a dus cal in Vest  si s-a intors magar in Est! A fost mai intai carne de sarmale, care apoi s-a  facut mici, iar  in cele din urma, a prins culoare italiana de lasagna, servita pe mesele lorzilor englezi.  Drumurile carutelor romanesti au fost tare serpuite, mai ceva ca-n pelerinajele lui Marco Polo spre Tara Matasii. Intai pe o reteta italiana, conservata  in gerurile de prin tarile nordului ( a se citi Suedia), cu mici ingredinte mafiote poloneze , servite in boluri obscene frantuzesti. La masa englezoi! Dar insularii nu au inghitit prea bine aranjamentele  multinationale cu miros imbietor de pajiste romaneasca. Asa ca, elanul cabalin de sub canalele Manecii a behait ca se se auda  pana in Romania, iar functionarii cu masti la gura au incalecat pe magarii suprasolicitati numeric in toata Dobrogea.  Frantujii lui Napoleon de prin grajdurile Parlamentului European nu s-au lasat mai prejos si au strigat: A la arme, les enfants! Asa ca au inceput sa marsaluiaesca in carutele tiganilor de prin Est, pentru a-i descoperi pe vinovatii caderii celei de-intai Republici franceze. Dar, in drumul lor, triumfatori prin cirezile Estului, au descoperit ca pe meleagurile valahe, muscaciosii veniti de prin India si-au abandonat iepele si armasarii pe marginea drumului, iar samsarii targurilor dambovitene au pus-o de o afacere, chiar cu banii contribuabilului european: au adunat de prin santuri bietele fapturi si le-au transat fara mila. Etichetele le-au lasat pentru mafiotii cu sange albastru de dincolo de Napoli, cu ceva cunostinte prin Polonia. Curat, murdara afacere! Dar sa castigam si noi ceva!