Sondaj: Romanii au devenit eurosceptici din cauza crizei financiare

Majoritatea romanilor asociaza Uniunea Europeana cu valorile pragmatice pe care aceasta a fost construita libera circulaţie, democraţia şi drepturile omului, pacea între ţările europene, insa 57%  nu ar fi de acord cu renunţarea la “leu” şi adoptarea monedei “euro” acum, arata un barometru “Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România”, realizat de Inscop la comanda Adevarul si publicat de Ziua Europei.
Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Din concluziile sondajului:

• Ţinând cont însă de situaţia socio-economică reală din ţară, faptul că peste o treime dintre români consideră că apartenenţa la UE este avantajoasă şi numai în jur de 20% o văd ca aducând mai degrabă dezavantaje nu ne situează printre cele mai eurosceptice ţări. Practic, volumul celor care văd în UE un avantaj este aproape dublu faţă de volumul de populaţie care asociază Uniunea Europeană cu dezavantaje. În acest context, nu trebuie să nu uităm că multe dintre ţările est-europene s-au salvat economic în anii 2000 tocmai prin migraţia pentru muncă în Occident şi, în consecinţă, au suferit un veritabil şoc când criza de după 2008 a afectat economia Uniunii.
• 57% dintre români nu ar fi de acord cu renunţarea la „leu” şi adoptarea monedei „euro” acum. Doar 35,4% ar fi de acord. În condiţiile în care moneda euro este totuşi uzuală pentru români, nu putem bănui existenţa unei probleme legate de perceperea euro ca monedă străină. Criza economică din ultimii cinci ani a fost evenimentul cel mai important al perioadei care a livrat publicului un set larg de frici colective legate inclusiv de stabilitatea monetară. Tema „trecerea la euro în criză este periculoasă” a avut ecou la public, fiind susţinută de analişti, dar şi de diverşi oficiali. În plus, teama de o eventuală schimbare pare justificată: trecerea la leul greu a fost totuşi un succes după ce în anii `90 economia de piaţă debutase cu valuri de inflaţie şi devalorizări ale monedei şi ale  puterii de cumpărare care au creat veritabile traume colective. Populaţia nu este pregătită să rişte o schimbare  a monedei în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a fost capabilă să convingă de faptul că a reuşit să evite criza. La aceste suspiciuni contribuie şi impactul psiho-social profund negativ al crizei din Grecia, unul dintre subiectele cele mai dezbătute fiind „ieşirea Greciei din zona euro”.
• Ca o concluzie parţială, majoritatea românilor asociază UE cu valorile pragmatice pe care aceasta a fost construită: libera circulaţie, democraţia şi drepturile omului, pacea între ţările europene. Un procent mare o asociază cu dezvoltarea economică şi cu ideea de locuri de muncă.
• Pe de altă parte, un număr semnificativ de respondenți acordă Uniunii atribute negative: intervenţia în politica internă, subordonarea României, răspândirea crizei, pierderea de către stat a controlului asupra economiei naţionale, exploatarea resurselor noastre naturale. Toate aceste atribute mai degrabă negative sunt evident legate de nemulţumirile faţă de situaţia socio-economică. Într-o anumită măsură, şi evenimentele politicii interne din 2012 au atras, corelat cu criza, etichete critice Comunităţii Europene: intervenţia în politica internă, subordonarea faţă de vest, pierderea controlului asupra economiei, exploatarea resurselor naturale.
• Între etichetele negative, pierderea identităţii naţionale, respectiv a identităţii religioase, sunt pe ultimele locuri. Acestea sunt teme tradiţionale ale dezbaterii autohtonişti vs. europenişti. Totuşi, ele sunt depăşite de nemulţumiri conjuncturale, majoritatea legate de modul în care UE trece prin criză. În concluzie, euroscepticismul este invers proporţional cu performanţa socială şi economică a Uniunii.