Curtea de Conturi: Mari nereguli in gestionarea banilor la CSM, Inalta Curte, DNA, DIICOT si Ministerul Justitiei

Curtea de Conturi: Mari nereguli in gestionarea banilor la CSM, Inalta Curte, DNA, DIICOT si Ministerul Justitiei

by February 3, 2014 0 comments

PARLAMENT - SUSPENDARE - BASESCUCurtea de Conturi a găsit grave nereguli financiare la instituţiile din justiţie, auditate în anul 2012, după cum reiese din raportul intrat în posesia Sursa Zilei. Consiliul Superior al Magistraturii a alocat ilegal sporuri salariale angajaților care gestionau fonduri europene. Înalta Curte nu a plătit contribuţiile obligatorii pentru salariile câştigate de judecători în instanţe, în timp ce Curtea Constituţională are severe probleme cu achiziţiile. DNA este, din punct de vedere al ordonatorului de credite, cea mai independentă structură din sistem, în timp ce Ministerul Justiţiei se luptă în instanţă cu Curtea de Conturi pentru “viziunea diferită” asupra legii prin care le-a oferit sporuri de risc suplimentar funcţionarilor din instituţie.

CSM, sporuri ilegale în 2012 şi 2013

Alina Ghica şi Oana Schmidt Hăineală conduceau din poziţia de preşedinte, respectiv vicepreşedinte, Consiliul Superior al Magistraturii atunci când au fost alocate, conform Curţii de Conturi, sporuri salariale ilegale angajaţilor care gestionau fonduri europene. Asta în condiţiile în care CSM a utilizat, în 2012, doar 15,2% din fondurile externe nerambursabile. Sporul presupunea o majorare salarială de 75% şi a fost eliminat abia la mijlocul lunii septembrie 2013, când a fost descoperit de Curtea de Conturi.

În plus, inspectorii susţin că CSM nu a făcut niciun demers pentru recuperarea a trei milioane de lei, plătiţi angajaţilor sub forma unui spor “pentru muncă sistematică peste programul normal de lucru”, a cărui acordare a fost considerată nelegală de magistraţii Curţii Supreme.

DNA şi DIICOT, inegale la “gestionarea” banilor

Curtea de Conturi a găsit la Ministerul Public abateri generate nu doar de legile diferite de funcţionare ale DIICOT şi DNA, faţă de alte unităţi de Parchet, dar mai ales de “slăbiciunea controlului managerial” care face ca şefii de Parchete şi procurorii din două structuri în oglindă să aibă situaţii total diferite.

Raportul dă exemplul procurorilor militari. O secţie care lucrează la Parchetul General este plătită şi administrată de Ministerul Apărării, dar subordonată procurorului general, în timp ce secţia anticorupţie pentru militari din DNA este susţinută din banii alocaţi Direcţiei şi nu are nicio subordonare, nici măcar logistică, Ministerului Apărării.

Prin urmare, raportul Curţii de Conturi recomandă integrarea Secţiei Militare în Parchetul General şi din punct de vedere financiar.

Echipa de audit atrage atenţia şi asupra slăbiciunilor sistemului de management, controlului managerial, precum şi asupra activităţii de audit public intern din Ministerul Public.

Legile de funcţionare contradictorii, ba chiar opuse legii finanţelor publice, fac din procurorul şef al DNA ordonator principal de credite, în condiţiile în care serviciile şi birourile teritoriale din subordinea DNA nu au personalitate juridică, iar procurorii şefi serviciu/birou ai acestora nu au calitatea de ordonatori terţiari de credite. Acelaşi paradox se întâlneşte şi la DIICOT – structură care este însă ordonator secundar de credite.

Ministerul lui Predoiu: “slăbiciunea controlului intern” şi majorări salariale nelegale

Din 2011, Cătălin Predoiu a găsit o soluţie să-şi protejeze angajaţii de efectele tăierilor salariale masive din mandatul fostului premier Emil Boc. Ministerul Justiţiei a acordat spor de confidenţialitate (deşi, spun inspectorii Curţii de Conturi, acesta era cuprins în salariul de bază) şi o compensaţie de risc/pericol deosebit majorată la 30% prin ordin de ministru – “suplimente” care au majorat cu mai mult de 15% salariile din Justiţie peste nivelul celorlalţi angajaţi la stat.

Raportul Curţii de Conturi a fost contestat de Ministerul Justiţiei la Curtea de Apel Bucureşti.

Instanţa supremă nu a plătit contribuţiile sociale pentru judecători

Instanţa supremă a cheltuit, în 2012, 99,6% din cei aproape 60.000.0000 de lei alocaţi. Raportul Curţii de Conturi menţionează “nerespectarea condiţiilor de întocmire a documentelor justificative” şi “nevirarea pe destinaţiile legale a unor obligaţii faţă de bugetele publice”. Inspectorii au tranşat astfel definitiv scandalul legat de restanţele salariale câştigate de judecători în instanţă şi care au fost achitate fără să fi fost plătite însă către stat şi contribuţiile sociale care datează din anii 2000.

CCR are un contabil prost şi nu respectă regulile privind achiziţiile publice

Nici Curtea Constituţională a României (CCR) nu stă prea bine în raportul Curţii de Conturi, deşi a cheltuit 97,43 % din bugetul final alocat (13.188.000 lei).

Inspectorii Curţii de Conturi susţin că CCR nu a înregistrat în inventar bunurile care-i aparţin, nici imobilele şi terenurile achiziţionate şi care trebuiau să se regăsească în inventariul domeniului public al statului. În plus, are mari probleme şi cu deconturile.

Avocatul Poporului, majorări nejustificate de salarii şi avansări ciudate

Raportul Curţii de Conturi critică dur şi instituţia Avocatului Poporului care se remarcă prin nerespectarea regulilor execuţiei bugetare şi prin aplicarea contradictorie a aceleiaşi legi privind salarizarea.

Potrivit inspectorilor, Avocatul Poporului a acordat un spor- pentru activitatea de control financiar preventive – în baza unor prevederi legale abrogate şi a aplicat, în 2011 şi 2012, în mod diferit, aceleaşi prevederi legale la avansarea personalului după vechime.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.