Slider Social

Ce trebuie sa faca parintii care pleaca la munca in strainatate si isi lasa copii singuri acasa

by Ancheteonline January 30, 2015 0 comments

O companie multinationala de implementare a fondurilor europene care functioneza in Romania a editat un ghid de “constientizare pentru promovarea sanatatii si prevenirea riscurilor de imbolnavire asupra copiilor si batranilor lasati acasa in urma emigratiei pentru munca”.
In premiera, acest studiu sociologic, elaborat cu fonduri europene, sub indrumarea managerului de proiect, Maria Mota, vine cu solutii concrete pentru prevenirea efectelor sociale negative ce decurg migratia fortei de munca. De multe ori mass-medi a atras atentia asupra consecintelor nefaste resimtite de copii lasati singuri in tara, doar in grija bunicilor sau a unor rude. Acest Ghid, intocmit sub sigla “Quando Proiect Consult SRL” vine cu o serie de propuneri, pe baza unor analize sociologice, pentru a atenua cat este posibil lipsa unui parinte sau chiar a ambilor in formarea si educarea pruncilor.

60 000 de familii au migrat la munca in strainatate

Ghidul prezinta date si situatii existente la sfarsitul anului 2013 si nu include acele familii in care parintele emigrant a revenit in tara dupa prestarea unei activitati sezoniera de 3 sau 6 luni. Astfel, potrivit documentatiei, sunt 59.985 de familii plecate la munca in strainatate. Copii ai caror parinti sunt plecati in strainatate sunt in numar de 80.036, din care ambii parinti – 22.329, un singur parinte – 47.394.

“Migratia contemporana aduce o noutate: lipsa mamelor si lipsa ambilor parinti. Daca in mod traditional tatii erau cei care lipseau din preajma copilului, acum exista din ce in ce mai multe mame care aleg sa munceasca in strainatate, dar si mai multe familii in care ambii parinti aleg sa plece in strainatate. Acest lucru duce, de cele mai multe ori, la intensificarea riscurilor ce defines sindromul parintelui lipsa”, se spune in Ghid.

Un cumul de efecte negative

In continuare se arata ca “cercetatorii fenomenului migrational, dar si cei care au studiat fenomenul parintelui lipsa, atrag atentia asupra unui cumul de efecte negative ale migratiei la munca”. Printre efectele negative ale migratiei fortei de munca se numara: scaderea performantelor scolare si absenteism scolar; depresii si stari emotionale negative determinate de deficit de afectivitate, sentimentul de abandon, scaderea increderii de sine; incidenta mai mare a consumului de alcool si tutun; manifestari agresive fata de unul sau de ambii parinti; deteriorarea relatiei dintre copil si parintele ramas acasa.

Dintre efectele pozitive ar fi: imbunatatirea resurselor financiare; inbunatatirea conditiilor de locuit; oportunitati de vizitare de noi tari; cresterea gradului de alfabetizare IT&C; oportunitati superioare de educatie; dobandirea abilitatilor de viata independenta”.

In studiu se precizeaza ca “daca relatia de cuplu este una trainica, bazata pe afectiune, respect si suport reciproc, atunci migratia naste mai putine riscuri. Daca relatia de cuplu, anterior migratiei, era afectata de tensiuni si insatisfactie a partenerilor, migratia unuia dintre membri genereaza o intensificare a problemelor”.
Astfel, “in conditiile in care migratia duce la divort, efectele negative resimtite de copil, se amplifica. De multe ori copilul devine un aliat utilizat de ambii parinti in incercarea de a-l face sa sufere pe celalalt. (…) Uneori apare ura si agresivitatea fata de parintele plecat”.

Daca pleaca tatal, e mai usor. Daca pleaca mama…

Totodata, in document se sustine ca “ mentinerea unei relatii la distanta nu este un demers usor. Dimpotriva, migratia unui singur parinte face ca relatia de cuplu sa sufere sisa fie presarata cu neincredere in partener si in viitorul comun”.

“Daca tatal este cel care pleaca, problemele sunt relative mici, mama, reusind, de cele mai multe ori, sa-I suplineasca lipsa cu succes. Apar totusi probleme de impunere a autoritatii in perioada adolescentei dar si de furnizare a unui model de autoritate parentala. Daca mama este cea care pleaca, problemele se intensifica, tatal avand dificultati in a accepta rolul dominant al mamei ca membru aducator de venit dar si in a suplini lipsa mamei in procesul de ingrijire si dezvoltare a copiilor”, se mai spune in Ghid.

In acelasi timp, “ exista perioade specifice in viata unui copil cand prezenta mamei sau a tatalui este esentiala. Toate schimbarile majore din viata copiilor ( intrarea la gradinita, primele zile de scoala, trecerea la ciclul gimnazial) sunt resimtite mai puternic de copiii care necesita prezenta parintilor si un suport emotional mai intens. Adolescenta, cand se iau majoritatea deciziilor importante din viata unui om, este o perioada ciritica cand prezenta parintilor este esentiala”.

Greselile facute de parintii care migreaza

Ghidul prezinta o serie de greseli care sunt facute de parintii care pleaca la munca in strainatate si isi lasa copiii singuri. “Anularea comunicarii cu copiii sau reducerea acesteia la cateva apeluri telefonice este cea mai mare greseala a parintilor plecati la munca in strainatate. Efectul acestui comportament este trairea unui puternic sentiment de abandon acompaniat de un sentiment de vinovatie ( copilul se simte vinovat de plecare a parintelui).

O alta greseala este exagararea efectelor benefice ale plecarii. “O sa fie bine, o sa vezi tu. Sase luni o sa treaca repede”, se spune copilului. Nu este decat altceva decat o incercare de pacalire a copilului care poate avea efecte negative puternice. In acest sens, o alta greseala este respensabilizarea copiilor pentru plecarea parintilor. “Pentru tine plec”, aceasta ar fi justificarea migratiei pe care majoritatea parintilor o repeta sistematic in discutiile cu copiii ramasi acasa. Copiii ajung sa se considere responsabili de plecare parintilor la munca in strainatate si se culpabilizeze pentru dificultatile traite de parinti in strainatate sau mai grav, de destramarea relatiilor de cuplu dintre parinti.

Banii compenseaza?

O alta greseala este compensarea absentei prin cadouri si bani. Unii parinti, sub influenta sentimentului de vinovatie pentru lipsa de langa copii, incearca sa-si rascumepre absenta prin cadouri si bani.

De asemenea, este ignorat sprijinul care poate veni din partea scolii si a comunitatii. Majoritatea parintilor nu pastreaza legatura cu scoala sau cu primaria.

In Ghid apar si recomadari pentru parinti, inainte de a pleca la munca in strainatate. “Momentul in care la nivelul familiei s-a conturat decizia de a pleca la munca in strainatate, este extrem de important in gestionarea relatiilor cu copiii. Perioada de dinainte de plecare este, poate, cea mai importanta in conturarea unei relatii la distanta cu o doza mai mare de functionalitate”.