Breaking news Dosare

Jaful din munții Buzăului, sub directă coordonare a Holzindustrie Schweighofer

by Ancheteonline March 29, 2017 0 comments

O investigație realizată a­nul trecut de către Environmental Investigation Agency US, o organizație non-guverna­mentală din SUA care ini­țiază investigații în probleme de mediu, arată că cel mai mare procesator de lemn din România, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, a continuat, în pofida numeroa­selor investigații, să cumpere lemn tăiat ilegal, scrie ziarul Opinia de Buzău( citește Aici).   Mai citești și AICI

Potrivit coor­donatelor GPS ale locului de încărcare a lemnului în camioa­ne, investigatorii ONG-ului au descoperit că încărcătura ar fi provenit dintr-un lan de porumb sau dintr-un cimitir, zone în care nu existau nicidecum păduri de rășinoase.

Conform EIA, aproape ju­mă­tate din punctele de încăr­­care declarate oficial și vizitate de investigatorii EIA în septembrie 2016 par să fie false, fiind situate la mare depărtare de orice zonă în care ar putea fi încărcați bușteni. Specialiști în sectorul forestier din România au explicat că utilizarea coordonatelor GPS false în documentele oficiale care însoțesc transporturile este o metodă obișnuită de „spălare“ a lemnului obținut ilegal, prin ascunderea originii acestuia.

Această investigația EIA vine după ce, în 2015, Alexander von Bismarck, directorul exe­cutiv al Agenției pentru Inves­tigații de Mediu (EIA), a pre­zen­tat Raportul „Jefuirea ul­ti­mei păduri: Cea mai mare companie de procesare a lemnului din Austria, drepturi funciare și corupția din România“. Documentul a arătat că austrie­cii de la Holzindustrie Schwei­ghofer acceptă cu bună știință și încurajează furniza­rea lemnului ilegal, speculând proasta administrare a pădu­rilor. În perioada 2000-2011, sus­țin cei de la EIA, care corelează datele dintr-o hartă întocmită de Greenpeace, o su­pra­față de 280.000 de hectare de păduri a fost pierdută sau degradată, într-un ritm de 3 hectare/oră. În același timp, dintr-o actualizare realizată în 2015 reiese că pierderea pă­durii a avut loc în același ritm, în intervalul 2012-2014.

Raportul ONG-ului Environ­mental Investigation Agen­cy (EIA) este rezultatul unei investigații asupra fenomenului tăierilor ilegale de arbori din România derulată pe parcursul a doi ani. Rezultatele arată că, timp de zece ani, Schweighofer a reprezentat cel mai important factor declanșator din țară pentru exploatarea ilegală a lemnului. Schweighofer este cel mai ma­re cumpărător de masă lem­noasă de esență moale din Ro­mânia și, după cum demon­strează acest raport, îi lipsesc măsurile eficiente de evitare a preluării materialului lemnos tăiat ilegal. O investigație făcută sub acoperire a arătat că unul dintre oficialii austrieci ai companiei Schweighofer, care a avut rolul cel mai important în deschiderea fabricilor din Ro­mânia, a acceptat în mod des­chis să preia material lemnos tăiat ilegal, în plus fiind dispus să ofere bonusuri furnizorilor de material lemnos tăiat ilegal. În majoritatea cazurilor de tăieri ilegale descoperite de EIA pe teren, firmele de exploatare au vândut masa lemnoasă către fabricile Schwei­ghofer. Prin intermediul unor studii de caz din ultimii zece ani, acest raport documentea­ză exemple concrete despre mo­dul în care Schweighofer a achi­ziționat material lemnos tăiat ilegal și arată consecin­țele asupra pădurilor, parcu­rilor naționale și comunităților din România.

Buzăul este unul dintre ca­zurile exemplificate de investigatorii organizației de mediu cu birouri în Washington DC și Londra, potrivit cărora tăierile de lemn care depășesc limitele aprobate printr-o autorizație specială (APV) reprezintă una dintre cele mai obișnuite încăl­cări ale legii în sectorul silvic din România. În pădurile din zona Gura Teghii, echipa de investigație a EIA a găsit exemple de bușteni nemarcați tăiați împreună cu bușteni marcați.

Tăieri ilegale de arbori nemarcați în județul Buzău cu destinația Schweighofer

 Spre sfârșitul anului 2014, investigatorii EIA au filmat operațiuni de tăiere a arborilor în pădurile de lângă localitatea Varlaam, județul Buzău. Unul dintre lucrători a afirmat că bușteanul este destinat companiei Schweighofer. Proprietarul companiei, care locuia într-o cabană improvizată lân­gă rampă (locul amenajat special pentru încărcarea buștenilor în camioane) a confirmat că și-a vândut tot lemnul către Schweighofer. Acesta s-a refe­rit la companie ca fiind „dia­volul“, iar activitățile acesteia, „un dezastru“.

El s-a plâns investigatorilor de faptul că s-a simțit „for­țat“ să facă afaceri cu Schweighofer și că această companie deține un monopol efectiv.

Investigatorii au observat nereguli semnificative în ca­drul operațiunilor de tăiere și transport a lemnului din zonă, inclusiv bușteni nemarcați încărcați în camioane și arbori târâți prin albia unui râu. Drumul principal fusese închis din cauza unei alunecări de teren atribuite eroziunii solului din zonă ca urmare a tăierilor de copaci, ceea ce cauza neplăceri și cheltuieli considerabile localnicilor nevoiți să ocolească kilometri întregi pentru a ajunge în orașul Brașov. Șase luni mai târziu, investigatorii au revenit în zonă și au des­coperit că numai pe aproximativ 50% din cioatele rămase în locul respectiv se puteau distinge marcaje, acestea fiind necesare pentru identificarea originii buștenilor tăiați. Deoa­rece marcajele sunt aplicate cu o vopsea care să rămână vizi­bilă timp de mai mulți ani, lipsa acestora este un indicator că lemnul contractat de Schwei­ghofer ar fi putut fi tăiat ilegal și amestecat cu lemn de proveniență legală. Mai multe surse au afirmat pentru investigatorii EIA că aceasta este o practică obișnuită în România.

De altfel, în cadrul unui control al Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, efectuat în perioada mai – iunie 2015 la fabrica de cherestea din Sebeș a companiei Schweighofer, inspectorii au descoperit o sche­mă prin care Schweighofer oferea un bonus de 10 lei (2 euro) per metru cub acelor furnizori care ofereau întreaga cantitate de lemn aprobată pentru tăiere (APV) sub formă de material lemnos de calitate superioară.

Această practică îi încurajează pe furnizori să taie mai mult lemn decât cantitățile aprobate legal deoarece, potri­vit raportului, aproximativ 15% din cota aprobată re­pre­zintă lemn de foc de calitate inferioară sau crengi.

Lipsa marcajelor în timpul recoltării

Potrivit Codului Silvic al României, înainte de recoltare, personalul silvic autorizat trebuie să marcheze vizibil cu vop­sea toți copacii care ur­mează să fie recoltați, cu ajutorul unui ciocan special. În anu­mite situații, cum ar fi tăierile rase, personalul silvic trebuie să marcheze numai copacii de la marginea zonei de recoltare.

Totuși, în majoritatea cazu­rilor de tăieri principale sau de igienă, toți arborii trebuie marcați înainte de a începe recoltarea.

Experții silvici consultați de EIA au confirmat, pe baza documentelor de autorizare, că tăierile erau de fapt ilegale.

În combinație cu încălcarea pe scară largă a regle­men­tărilor privind marcarea în timpul transportului, tăierea arborilor atât marcați cât și nemarcați facilitează ascunderea provenienței ilegale a materialului lemnos.

Potrivit legislației ro­mâ­nești, toți buștenii cu un diametru mai gros de 20 cm trebuie marcați și inventariați cu un număr corespunzător într-un document însoțitor de transport (aviz).

 În acest aviz sunt înregistrate informații specifice transportului respectiv, cum ar fi locul de recoltare și numărul parcelei, numărul de înregistrare al vehiculului și numele șoferului, compania de destinație, precum și dimensiunile tuturor buștenilor. Înain­te de transport, avizul trebuie înregistrat în baza de date electronică națională SUMAL (Sistem informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase).

În lipsa marcajelor de transport este imposibil pentru poliție sau pentru firma destinatară să confirme ori­gi­nea legală a unei anumite în­cărcături de material lemnos pe durata transportului. Deși experții din industria lemnului admit că încălcarea reglementărilor privind marcarea pe perioada transportului este un lucru obișnuit, aceste încălcări facilitează totuși ascunderea provenienței ilegale a materialului lemnos. De pildă, camioanele încărcate cu lemn pot face mai multe transporturi folosind același aviz, astfel fiind introdusă în circuit de două sau de trei ori cantitatea permisă legal. La două depozite Schweighofer din nordul județului Maramureș și la unul din centrul județului Buzău, investigatorii EIA au descoperit că majoritatea buș­te­nilor erau nemarcați.

Asociația pentru Certificare Forestieră (Forest Stewardship Council) a decis, la începutul acestui an, să retragă definitv certificarea pentru lemnul procesat de compania austriacă Holzindustrie Schwei­ghofer și s-a disociat de aceasta. În urma acestei decizii, Schweighofer nu va mai putea vinde pe piețele internaționale.

Între timp, mai multe ma­ga­zine de bricolaj au anunțat că renunță la colaborarea cu compania austriacă.

Despre Holzindustrie Schwei­ghofer și încrengăturile dubioase cu societăți ajunse pes­te noapte proprietare peste pădurile din Munții Buzăului ori beneficiare de contracte la fel de suspecte cu ocoale silvice din nordul județului, cotidianul OPINIA a relatat de nenumărate ori.

Holzindustrie Schwei­gho­fer în România nu este deloc străină în județul Buzău, unde are la Nehoiu un depozit intermediar de material lemnos.

Recent, polițiști din cadrul Biroului de Combatere a delictelor Silvice din cadrul Serviciului de Ordine Publică al IPJ Buzău, au finalizat cercetările și au trimis la Parchet două dosare în care sunt despletite ițele unor afaceri de miliarde cu lemn tăiat ilegal din zona Siriu.

 Într-unul dintre dosare, șeful Ocolului Silvic Siriu a fost reținut și a stat câteva zile în arest preventiv, fiind acuzat de abuz în serviciu, parti­cipație improprie la tăiere fără drept de arbori și participație improprie la furt de arbori. Aurelian Toader a ajuns în arest în urma unei descinderi a oamenilor legii. Odată cu el a fost trimis după gratii și un bucureștean, Ion Musceleanu, care, prin utilizarea fără drept a unor documente și fără acordul proprietarilor, a solicitat și obținut marcarea și exploa­tarea unui volum de 832 m.c. material lemnos de pe o supra­față de aproximativ 17 hectare, având concursul șefului Ocolului Silvic Siriu. Faptele datea­ză din 2011.

Celălalt dosar, însă, face concret legătura cu Holzindustrie Schweighofer. Potrivit anchetatorilor, tot cu sprijinul unor reprezentanți ai Ocolului Silvic Siriu, o societate din Maramureș care desfășura activitate de exploatare în zonă a tăiat ilegal aproape 1.800 mc de lemn, masă lemnoasă care a ajuns, potrivit unor surse bine documentate, chiar în depozitul companiei austriece. Dacă într-un vagon de tren intră circa 45 de metri cubi de lemn, asta înseamnă că zeci de vagoane doar cu lemn tăiat ilegal din pădurile din nordul județului au luat drumul Holzindustrie Schweighofer.

Iar acesta este doar un exem­plu de încrengătură care a dus la dezgolirea munților Buzăului.

 Tăieri ilegale de păduri de pe zona Siriu – Gura Teghii – Nehoiu sunt instrumentate în alte 11 dosare penale, fiind vor­ba despre furturi ce depă­șesc în fiecare caz 5 mc de lemn.

Depozitul intermediar de la Nehoiu

Controalele efectuate în curtea companiei austriece pe prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer au demarat în 2015 şi s-au propagat în toată ţara, cuprinzând şi judeţul Buzău, la depozitul intermediar pe care societatea din Sebeş îl deţine în gara de la Nehoiaşu.

Scandalul în care este implicată societatea austriacă a debutat în urma unui documentar şi a unor suspiciuni conform cărora ar fi achiziţio­nat cantităţi de lemn provenit din tăieri ilegale.

Judeţul Buzău a intrat astfel în hora controalelor pe care Ministerul Mediului le-a impus faţă de concernul austriac Holzindustrie.

De altfel, legăturile Holzindustrie Schweighofer cu judeţul Buzău au mai fost prezentate în paginile cotidianului OPINIA, cu referire la unul dintre furnizorii concernului austriac – SRN SilviRom GmbH, care detine în proprietate si are drept de exploatare pe cele 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii care fac obiectul unui mega-dosar de corupţie în care sunt implicaţi doi foşti prefecţi de Buzău, funcţionari publici, oameni de afaceri locali dar şi foşti angajaţi ai Romsilva şi ITRSV Focşani, cei care ar fi trebuit să vegheze la integritatea fondului forestier al judeţului. În total este vorba despre 12 inculpaţi, fiind unul dintre cele mai stufoase dosare lucrate de DNA Ploieşti si apoi trimis Curţii de Apel din Prahova. SilviRom GmbH este al doisprezecelea furnizor de lemn pentru corporaţia Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, grup patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. Firmele unor politicieni, funcţionari şi afacerişti cu probleme penale taie pădurea şi vând buştenii direct grupului patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. Majoritatea lucrează exclusiv pentru Schweighofer, iar sumele pe care le încasează sunt ameţitoare, dezvăluind miza financiară a dezastrului din pădurile româneşti, notează Rize Project. SRN SilviRom GmbH a furnizat corporaţiei, în perioada 2013-2014, nu mai puţin de 39.333 metri cubi de lemn, pe care a încasat 11,8 milioane lei.

Mai importantă decât SRN SilviRom GmbH este Alredia SRL din Aiud, judeţul Alba, a doua ca importanţă în lista celor 12 după Regia Naţională a Pădurilor Romsilva cu direcţiile Silvice subordonate.

În urmă cu trei ani, statul a livrat către austrieci buşteni în valoare de 168 de milioane de lei. Era 2013, deci ultimul an al contractului preferenţial cu statul, în baza căruia Schweighofer s-a dezvoltat timp de un deceniu. Fără directivă de la centru, Schwei­ghofer a mai câştigat licitaţii la direcţiile silvice din Vatra Dornei, Târgu Mureş (3,7 milioane de lei), Buzău şi Baia Mare (peste 1 milion lei).

Deși mulţi buşteni provin din pădurile Buzăului, din păcate, nimeni nu poate estima cât lemn a fost tăiat ilegal. Potrivit unor documente, Alredia a primit autorizaţie de exploatare în 2013 de la Ocolul Silvic Cislău şi, de asemenea, apare în documentele Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului cu act de punere în valoare emis de Ocolul Silvic Vintilă Vodă. Maşinile societăţii au fost însă văzute şi în zona Gura Teghii, unde una dintre firmele din concernul austriac, CASCADE Empire SRL, cu sediul în Sebeş, şi care are drept obiect de activitate tranzac­ţionare terenuri cu vegetaţie forestieră administrarea fores­tieră şi comerţ cu lemn, deţine un Ocol Silvic. Întâmplare sau nu, societatea în cauză anunţa pe pagina oficială a grupului Schweighofer obţi­nerea acordului de mediu de la Agenţia de Protecţia Mediului Buzău pentru proiectul „Defrişare în vederea schimbării categoriei de folosinţă pentru construire reţea de drumuri forestiere Muşa“, propus a fi amplasat în extravilanul comunei Gura Teghii. De unde şi concluzia că acolo nu urma să se construiască vreun bulevard.