Cum își bate joc administrația Falcă de dezvoltarea județului Arad

Cum își bate joc administrația Falcă de dezvoltarea județului Arad

Cum își bate joc administrația Falcă de dezvoltarea județului Arad

by June 26, 2018 0 comments

Județele de la graniță au o mare oportunitate de a-și dezvolta infrastructura prin intermediul accesării de proiecte transfrontaliere. Aradul, un județ cu mare potențial de dezvoltare economică și interconectare europeană, a căzut victimă, în ultimii ani, unei administrații deficitare, incompetente și corupte. În timp ce Bihorul, Timișul și Satu Mare au descoperit soluții viabile pentru unele proiecte serioase, de modernizare a rețelelor de drumuri sau obiective turistice, oficialitățile liberale din orașul de pe malul Mureșul, ”păstorite” de baronul local, Gheorghe Falcă,  au găsit de cuviință să arunce banii pentru drumuri județene sau piste de biciclete care pornesc de nicăieri și duc către necunoscut.

La începutul acestui an a fost depus la Consiliul Județean un proiect transfrontalier, România –Ungaria, intitulat ”Dinamic” care prevedea restaurarea și reabilitarea a două obiective de patrimoniu, în oglindă, cetatea Ineu din România și cetatea Mezonbereny din Ungaria. Era o propunere interesantă, concepută de cele două părți, română și ungară, privind recuperarea și promovarea valorilor culturale din două orașe, aflate la graniță: Ineu și Mezobereny.

Proiectul ”Dinamic”, care trebuia să primească finanțare europeană,  își propunea ”să conserve, protejeze, să promoveze și să dezvolte patrimoniul natural și cultural prin evidențierea a două obiective de patrimoniu național in zona transfrontaliera romano-maghiara – Cetatea Ineu din România și Castelul Mezobereny din Ungaria. Restaurarea și reabilitarea celor două obiective de patrimoniu urmează, în primul rând, să aducă în atenția turiștilor monumentele istorice recuperarea și promovarea valorilor culturale ale celor două orașe implicate în proiect, Ineu din România și Mezobereny din Ungaria”.

Implementarea acestui proiect este necesară deoarece ”promovează identitatea culturală locală pentru populația orașelor implicate în proiect și comunitățile rurale vecine, care devin din ce în ce mai extinse si care sunt afectate tot mai mult de fenomenele de industrializare și urbanizare. Prin introducerea celor două obiective în circuitul turistic, autoritățile publice intenționează să găzduiască tot ceea ce este reprezentativ pentru patrimoniul local tangibil și intangibil”.

Cele două obiective vor sprijini comunitatea locală în educarea și conștientizarea apartenenței lor la un spațiu cultural comun, pe care se cristalizează aceleași valori, va avea misiunea de a promova valorile culturale ale celor două orașe, de a sprijini societatea ca o comunitate a unui spațiu cultural comun cu alte comunități.

Proiectul propune de asemenea creșterea traficului transfrontalier al turiștilor prin promovarea atracțiilor locale prin intermediul teatrului și al festivaluri de film underground, ateliere de lucru. Partenerii implicați în proiect sunt cele două orașe care dețin patrimoniul și o asociație cu experiență în organizarea de evenimente culturale, artistice etc.

”Durata proiectului este de 42 de luni, din care 6 luni sunt dedicate implementării notei conceptuale și 36 luni pentru implementarea proiectului. Valoarea totala a investitiei este de aproximativ 7.871.900 euro, aproximativ 6.320.000 de euro reprezintă costuri legate de reabilitarea infrastructurii”.

Asfel, investiția în cetatea de la Ineu ar putea genera,  din punct de vedere economic – dezvoltare pt comunitatea locală, datorită turiștilor care o vor vizita, ceea ce va aduce venituri suplimentare la bugetul local ( va crește gradul de ocupare a spațiilor de cazare existente, va crește veniturile unităților de alimentație din zonă), social – va crește numărul de locuri de muncă în sectorul turistic și de alimentație datorită afluxului de turiști, istoric – se va conserva cetatea Ineului.

”Există mențiuni ale unei cetăți, atestate documentar în jurul anului 1295. Mai târziu, această fortificație a făcut parte din lanțul de cetăți de apărare ale lui Iancu de Hunedoara. A fost ocupată de turci de mai multe ori și a devenit sediul unui sangeac. Mihai Viteazul a cucerit această cetate în jurul anului 1599.Cetatea actuală a fost ridicată între anii 1645-1652 pe vremea principilor Rakoczi și Rakoczi al II-lea, după planurile arhitectului austriac Gabriel Haller. Fortul a fost ocupat din nou de turci în anul 1658, fapt menționat de către Miron Costin în cronica sa. Turcii au stăpânit cetatea până în secolul al XVII-lea, moment în care armatele habsburgice au cucerit-o. A devenit centru de regiment grăniceresc, iar din 1745 a fost părăsită. A ajuns în paragină, iar pe la 1870 a fost refăcută cetatea interioară. Ultima restaurare a avut loc după 100 de ani, în 1975-1976, dar acum, Cetatea Ineului este iarăși în paragină și are nevoie din nou de lucrări de reabilitare”.

Consiliul Județean Arad (condus de Iustin Cionca,  omul ”de paie” a lui Falcă),  în calitate de manager al proiectelor transfrontaliere, din această zonă,  de la granița cu Ungaria,  s-a dovedit total incapabil să pună în aplicare un proiect viabil în acest sens. A refuzat să promoveze proiectul ”Dinamic” care însemna dezvoltarea regională și întărirea legăturilor cu zonele de peste granițe ( un aflux de turiști de o parte și de alta a graniței), apoi a venit cu unele propuneri, total indacvate.

Mai întâi  a susținut modernizarea unor tronsoane de drum de frontieră, cum ar fi Pecica-Turnu, Curtici-Macea-Sânmartin, Sânmartin-Socodor și Socodor-Nădab. Adică, drumuri județene, cu impact doar local, fără importanță economică, punând în valoare doar comunitățile rurale. CJ putea foarte bine să ofere finanțare din bugetul local, nu din bani europeni. Pentru promovarea acestui proiect, în valoare de 13 milioane de euro, Consiliul Județean a renunțat la construirea unui spital oncologic, care putea deservi pacienții pe toată regiunea Aradului. Asta se întâmpla în 2017.

În 2018 aflăm de la aceeași instituție, Consiliul Judeţean Arad,  că au fost depuse pentru finanţare prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Interreg V-A România – Ungaria, alte proiecte care, împreună, însumeaza 25 milioane de euro.

Dintre proiectele depuse de judeţul Arad, cele mai importante, din punct de vedere valoric, sunt: ”Îmbunătăţirea managementului râurilor transfrontaliere Criş, Mureş şi Tisa”, în valoare de pe 4 milioane euro şi respectiv ”Extinderea pistelor de biciclete pe malul râului Mureş, în judeţele Arad şi Bekes”, în valoare de aproape 3 milioane euro.

Pista de biciclete va fi amenajată de CJ Arad, între Arad şi Pecica. Dupa ce pistele din municipiul Arad s-au dovedit un adevarat fiasco, dupa ce s-a renuntat la spitalul de oncologie iar mai tarziu la drumuri,  sunt si bune pistele de biciclete.

Conducerea CJ Arad se dovedește a fi total inconsecventă , azi susținând unele proiecte, mâine, altele,   în funcție de interesul de moment, fără un studiu de oportunitate asupra importanței și impactului lor.

Reabilitarea și modernizarea cetății de la Ineu ar putea pune județul Arad pe harta turismului cultural, județ care, în prezent, este evitat din cauza lipsei unor asemenea monumente.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.