Breaking news Dosare

In memoriam: Eroii români care au căzut în bătălia de la Țiganca

by Ancheteonline July 1, 2018 0 comments

„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”, afirma secolul trecut , savantul  Nicolae Iorga.  De aceea, este obligația noastră să ne cunoaștem eroii, să-i cinstim așa cum se cuvine. Memoria celor care s-au jertfit pentru țară trebuie să fie mereu vie, pentru că ei ne oferă modelele morale, ne trezește conștiința națională. Un asemenea eveniment a avut loc, chiar în ziua memorabilia de 22 iunie a.c.  într-un loc plin de semnificație istorică: localitatea Țiganca din Republica Moldova.

Patru asociații care promovează  unirea Basarabiei cu  Țara Mamă,  Pro Basarabia și Bucovina, Institutul ”Frații Golescu” ,  Platforma Unionistă Asociația 2012 și  Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice “Gheorghe I. Brătianu, au organizat săptâmîna trecută, în Republica Moldova,  un ceremonial religios și un parastas pentru ostașii români care au murit în bătălia de la Țiganca, cunoscută ca fiind una dintre cele mai mari confruntări ale Armatei Române cu cele sovietice, pentru eliberarea teritoriului românesc de dincolo de Prut, odată ca începerea campaniei din Est, la 22 iunie 1941. De asemenea, a fost prezent la ceremonial Costel Oprea, în calitate de  consilier Centenar al Centrului pentru Politici Locale din Alba Iulia. Printre organizatori s-a afirmat și deputatul PNL, Dan Gheorghe, care a asigurat un autocar pentru  transportul invitaților  din România.

Important este să menționăm rolul pe care l-au avut în realizarea cimitirului eroilor români de la Țiganca, Niculae Popa, președintele Consiliului Româno-American și avocatul Antonie Popescu, fost lider al Ligii Studenților din România. Domnul Popa, stabilit de mulți ani în SUA, a militat foarte mult pentru unirea Basarabiei cu România, imediat după 1990, finanțând numeroase proiecte în acest sens. De asemenea, domnul Popescu s-a remarcat prin susținerea acțiunilor de promovare a românilor din străinătate.

Slujbă de pomenire

Cu această ocazie, a fost ținută o slujbă de pomenire și un parastas organizat de Arhiepiscopia Basarabiei , în frunte cu IPS Petru.  Au ținut discursuri de pomenire a eroilor căzuți la Țiganca, avocatul Mihai Nicolae din partea Institutul ”Frații Golescu”, Marian Clenciu din partea Asociației ”Pro Basarabia și Bucovina”, George Simion, din partea Asociației 2012, istoricul Constantin Corneanu din partea Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice, ”Gheorghe I. Brătianu”,  precum și deputatul liberal, Dan Gheorghe.

Potrivit unei prezentări puse la dispoziției de asociația ”Frații Golescu”, bătălia de la Țiganca a însemnat începutul campaniei din Est a armatei  române. Lupte grele care s-u purtat aici între 22 iunie-16 iulie 1941 pentru traversarea Prutului, au adus moartea unui număr foarte mare de ostați români. Bătălia de la Țiganca a fost considerată cea mai sângeroasă luptă purtată pentru reîntregirea țării.

Peste 3000 de morți

Analele armatei au consemnat 3.382 de morți, 7.962 de răniți și 3.492 de dispăruți, între ei și colonelul Gheorghe Niculescu, comandantul Regimentului 12 Dorobanți, Bârlad. Ostașii români și comandanții lor trec eroic Prutul și începând din 19 iulie 1941, armata roșie este împinsă spre Nistru, înapoi în Est. Pierderile grele pentru atingerea aliniamentului Cania, Țiganca, Stoenești (sat de bulgari, rebotezat de sovietic Stoianovca), au determinat amenajarea a peste 25 de cimitire de campanie, între care și cele de la Cania (938 de ostași români) și Țiganca (1020 de soldați, din care doar 830 au fost identificați.

În 2014 au mai fost reînhumați 81 de eroi, căzuți la Ștefan Vodă și Rașca, în prezent odihnesc la Țiganca, 1101 militari.

În memoria lor, în toamna anului 1941, pe dealul Epureni se înalță o troiță, din fondurile ofițerilor Regimentului 12 Dorobanți. Terenul pe care s-a construit cimitirul de campanie a fost oferit cu titlu gratuit de localnicii Mihalcea Tiron și Stefan Comarzan ( 3150 mp), în scopul ”ridicării de către comandantul regimentului a locului de odihnă veșnică, în amintirea colonelului Niculescu, a ofițerilor și trupei căzuți în lupta pentru eliberarea Basarabiei”.

Pângărirea mormintelor românești

Așezământul național ”Regina Maria” pentru Cultul Eroilor a preluat îngrijirea și întreținerea cimitirului, montând cruci de beton, în locul celor inițiale, din lemn de brad. Cele 120 de cruci au fost scoase de sovietici și folosite la fundația unui sovhoz.

În vara anului 1944, deplasarea frontului spre vest a avut drept consecințe distrugerea cimitirului și a însemnelor comemorative. La Țiganca s-au folosit buldozere pentru împrăștierea osemnintelor militarilor români, iar ulterior s-a folosit un tractor pentru a netezi terenul pentru o fermă de porci, ale cărei gunoaie au pângărit perimetrul fostului cimitir. După o vreme a funcționat și o stână. În plus, din cauza caracteristilor solului, rămășițele pământești ale eroilor au fost scoase la suprafață, de-a valma cu resturi de uniformă.

Profanarea memoriei celor căzuți în lupte a continuat nestingherită. Există mărturii despre câinii fără stăpân care scormoneau pământul după oasele celor care au murit. Rudele celor morți, puținii supraviețuitori și chiar localnicii au cerut cu smerenie creștină curmarea acestei situații.

Proiectul cimitirului a fost inițiat din 1990

Încă din 1990, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a inițiat proiectul de reconstrucție care s-a lovit de multe piedici. Abia în 1999, la inițiativa preotului Vasile Burduja, parohul bisericii Cania, consiliul sătesc din Țiganca a aprobat repartizarea a 2,15 ha de pământ pentru amenajarea ”cimitirului ostășesc”.

În 2001, Asociația Oamenilor de Știință, Cultură și Artă din Republica Moldova a luat sub patronajul său cimitirul, dar lipsa mijloacelor financiare a împiedicat demararea unui proiect de refacere.

Asociația culturală ”România din inima mea” din Bistrița Năsăud, reprezentată de ziaristul Florin Săsărman, ridică o troiță pe vechiu amplasament al cimitirului.

Pe data de 4 iulie 2004 sunt readuse de la București osemintele eroilor și reînhumate. După decenii de uitare și dureroasă pângărire a memoriei, eroii noștri au avut parte, în sfârșit, de o pomenire creștinească și de slujbă religioasă îndătinată. Totodată, pe terenul obținut de Parohia Cania se reușește punerea pietrei de temelie a mănăstirii cu hramul ”Învierea și Înalțarea Domnului”.

Primii viețuitori ai Mănăstirii ”Eroii Neamului” au fost părinții Nichifor Ilie și Casian, veniți de la Mănăstirea Neamț la îndemnul preotului Vasile Burduja. Cei patru monahi care, în prezent, formează obștea mănăstirii, stareț, ieromonahul Daniel Andrian.

Înființarea în anul 2004 a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) a însemnat pasul hotărâtor pentru ”reînvierea” proiectului memorialului eroilor români.

Proiectul este început pe data de 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor ( de Înălțarea Domnului sau Ispas, după calendarul popular), lucrările demarând la 25 octombrie 2005, de ziua Armatei Române.  Proiectul tehnic de construcție a fost elaborat de o echipă de specialiști condusă de arhitectul Constantin Costache. Execuția lucrărilor a fost încredințată, prin licitație, firmei conduse de inginerul Ion Hanganu(Chișinău). O poartă tradițională românească a fost instalată la intrarea în cimitir, fiind sculptată în lemn de meșterul popular Ilie Benta din Bîrsana, Maramureș.

De Ziua Eroilor, la 1 iunie 2006, la 65 de ani de la începutul Campaniei din Est al Armatei Române,  avut loc ceremonia de inaugurare, serviciul divin fiind oficiat de IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, îmreună cu PS Cassian, episcopul Dunării de Jos. A fost prezent Regele Mihai l, fiul colonelului Niculescu, veterani, între care și un supraviețuitor al Bătăliei de la Țiganca, sublocotenentul Tudor Halic.