Breaking news Dosare

Comunitatea românească, intimidată. Cum a boicotat Budapesta un eveniment Centenar desfășurat la Jula (Gyula)

by Costel Oprea November 19, 2018 0 comments

Ungaria trăiește în vremuri de mult apuse. Budapesta calcă în picioare drepturile omului,  fără nicio reținere. Politica maghiară  instaurată după tratatul de la Trianon (1920), prin care s-a propovăduit ideea unui stat pur etnic, se concretizează în zilele noastre.

Democrația și regimul instaurat de Viktor Orban sunt două linii paralele care nu se vor întâni niciodată. Puțini cunosc că există minorități naționale în țara vecină, în număr de 12,  care nu au îndrăznit,  niciodată,  să-și ceară drepturile, mai mult decât le poate oferi statul maghiar.  Puterea  ungară le-a distrus, din fașă,  orice rezistență în fața deznaționalizării. Așa cum se exprima un profesor universitar din România, nu se poate vorbi despre minorități etnice în Ungaria, ci doar despre comunități folclorice.

Autoguvernările, forme fără fond

Pentru a le închide gura minoritarilor și de ochii Uniunii Europene, regimul maghiar, după 1990,  le-a oferit comunităților etnice,  așa zise autoguvernări, care sunt finanțate de la stat. Nici vorbă de reprezentare în Parlamentul de la Budapesta, așa cum se întâmplă în Legislativul românesc, unde, minoritarii au deputați de drept. În schimbul banilor oferiți, ungurii le-au compărat tăcerea. Le-au ridicat școli, le-au înființat cămine culturale, dar unde totul se desfășoară în limba maghiară. Așa este și cazul comunității românești din Ungaria, peste 30 000, la număr.

Numai în Budapesta trăisc peste 10 000 de români.  Sunt câteva școli în limba română, la Budapesta, Jula (Gyula) , Battonya, Mehkerek, Aletea,  Kétegyháza și un singur liceu, la Jula. Dar unde limba română este predată ca limbă străină. La noi, în România, comunitățile minorităților pot  învăța în limba maternă, până la nivel universitar, fără nicio opreliște.  Asta este situația  într-o țară UE și NATO.

O tristă experiență

Toate aceste lucruri am dorit să le precizez, pentru a înțelege experiența tristă pe care am trăit-o în Ungaria, la Jula, unde, în acest weekend,  am fost co-organizator al conferinței  cu tema ”Contribuția românilor din Ungaria la realizarea Marii Uniri. Rolul Armatei Române în eliberarea Budapestei de bolșevism”.

În calitate de director executiv al Centrului pentru Politici Locale, în colaborare cu Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi”, din cadrul Ministrului Românilor de Pretutindeni,  dar și în parteneriat cu Primăria municipiului Alba Iulia, am gândit un eveniment dedicat  românilor din Ungaria, în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri. La această conferință au ținut prelegeri  profesori universitari, precum Alexandru Ghișa, Gabriel Moisa, Cornel Sigmirean, Mirela Andrei . Cu această ocazie,  au ținut mici discursuri președintele PMP, Eugen Tomac, viceprimarul  de la Alba Iulia, Gabriel Pleșa și fostul secretar de stat în Ministerul Culturii, Paul Cotîrleț.

Inițial, conferința trebuia ținută la Budapesta, la Centrul Gojdu, cu intenția clară de a evoca personalitatea marelui român care a trăit în capitala Ungariei, Emanuel Gojdu. De asemenea,  întregul eveniment trebuia desfășurat sub patronajul  Ambasadei  României la Budapesta și al Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria. Din păcate, am primit mesajul de la reprezentanții bisericii ortodoxe, că se nu se agrează titlul  manifestării, legându-se de ideea eliberării Ungariei de bolșevism,  de către Armata Română. Totodată,  conferințele care urmau să fie ținute, trebuiau  să treacă prin filtrul unei analize temeinice și să ia o formă agreată de oficialitățile ungare.

Conferința, inoportună

Apoi, am primit semnale dinspre ambasada României la Budapesta că o asemenea conferință nu este oportună pe teritoriul Ungariei.  Motiv pentru care am decis –  Centrul pentru Politici Locale, împreună cu Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi”, să mutăm conferința la Jula (Gyula), un oraș unguresc plin de conaționali ai noștri, unde există orașul vechi, numit românesc.  De asemenea, aici  funcționează singurul liceu românesc din Ungaria, liceul ”Nicolae Bălcescu”.

În înțelegere cu jurnalista și inimoasa Eva Iova Șimon, redactor șef al revistei ”Foaia Românească”din Jula , ne-am propus această manifestare în acest frumos oraș de la granița cu România. Conferința era  dedicată rolului românilor din Ungaria la realizarea Marii Uniri, ținând cont și de faptul că orașul  Jula a avut delegați la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. În acest context, urmau să fie premiați de Institut, directorii școlilor românești din Ungaria și să primească un pachet de cărți și albume de lux despre Centenarul Marii Uniri: Petru Selejan, de la școala generală din Aletea, Iulia Olteanu de la școala generală din Battonya, Erica Borbely de la școala generală din Ketegyhaza, Maria Gurzău de la școala generală  din Jula (Gyula), Ana Ruja de la școala generală din Mehkerek, Elena Silaghi de la școala generală din Korosszakal și Maria Gurzău Czegledi de la Liceul ”Nicolae Bălcescu” de la Jula (Gyula).

Toți directorii de la aceste școli și-au anunțat prezența la manifestarea noastră, unde urmau să-și ridice premiile, în cinstea Centenarului.

Din păcate, niciunul  dintre acești directori nu ne-a onorat cu prezența, chiar Eva Iova Șimon, care era co-organizator al conferinței  nu a venit. Scaunele unde se aflau diplomele de premiere au rămas goale, până la finalul manifestării. Nu am fost nici măcar contactați pentru a declina invitația. Mai mult, au refuzat să răspundă la telefoanele noastre  pentru a explica motivele pentru care nu au venit. Doar Eva Iova Șomon ne-a transmis că este foarte răcită.

Puteau fi dați afară

O situație care părea inexplicabilă, atâta timp cât toți ne confirmaseră, cu puțin timp înainte, prezența.  Însă, în timpul conferinței am primit un răspuns, binențeles, pe surse: directorii de școlo românești ar fi primit indicații prețioase din partea oficialităților ungurești că nu este potrivit să participe la această manifestare. Mai mult, un cunoscut jurnalist  român din Ungaria ( căruia îî păstrez anonimatul), ne-a transmis, pe canale indirecte, că nu poate participa la manifestare pentru că riscă să fie dat afară.

Oricum, ni s-a părut foarte ciudat faptul că nu am fost invitați să organizăm manifestarea  Centenarului la liceul românesc ”Nicolae Bălcescu”, unde, cu numai o lună în urmă, a avut loc un eveniment folcloric, cu participarea unor ansambluri culturale din România.  Vedem că manifestările folclorice nu deranjează pe nimeni!

În cele din urmă, am ținut seria de prelegeri  într-o sală de conferințe la Hotelul  Hunguest Erkel: Alexandru Ghișa, prof. univ. dr. al Universității ,,Babeș Bolyai” din Cluj – ,,Instaurarea regimului Bela Kun la Budapesta și raporturile cu România”, Gabriel Moisa, muzeograf, prof. univ. dr. al Universității din Oradea,  ,,La frontiera  dintre democrație și bolșevism. Structuri militare române versus bolșevismul ungar în cursul anului 1919”, Mirela Andrei, cercetător științific al Institutului ,,George Barițiu” din Cluj Napoca, ,,Elita ecleziastică greco-catolică orădeană și Marea Unire”, Cornel Sigmirean, prof. univ. dr. al Universității de Medicină, Farmacie și Științe Tehnologice din Târgul Mureș – ,,Elite și națiune 1918”, Paul Cotîrleț, prof. lect. univ. al Universității ,, Vasile Alecsandri” din Bacău – ”Centenarul Marii Uniri. Între ce s-a vrut și ce s-a realizat”, dr. Alexandru Cristian, ”Generalul Nicolae Șova”.

Au ținut cuvântări deputatul Eugen Tomac, viceprimarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, Iulia Moga, consilier Institutul  ”Eudoxiu Hurmuzachi”, Costel Oprea, director executiv Centrul  pentru Politici Locale. Totodată, Muzeul Astra din Sibiu ne-a prezentat un filmuleț despre un episod fericit al organizării Centenarului în România.

Revolta lui Eugen Tomac

Deputatul Eugen Tomac și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care oficialitățile maghiare au boicotat această manifestare dedicată Centenarului:  “Vin direct din Ungaria si sunt de-a dreptul socat de un lucru care s-a intamplat sambata in Ungaria. Am fost impreuna cu viceprimarul municipiului Alba Iulia Gabriel Plesa la o reuniune aniversara cu prilejul Centenarului organizata de comunitatea romaneasca din Ungaria de la Jula. (…) Am avut prilejul sa simt pe propria piele ce inseamna sa duci o politica primitiva antiromaneasca in statul vecin. (…). Voi face o nota scrisa prin care voi cere ministrului de externe sa reactioneze de urgenta fata de acest atac brutal al Guvernului de la Budapesta fata de comunitatea romaneasca. La actiunea de ieri li s-a interzis tuturor profesorilor romani de la scolile cu predare in limba romana din Ungaria sa participe la acest eveniment”, a declarat, intr-o conferinta de presa, liderul PMP.

Tomac a adaugat ca a primit aceasta informatie de la mai multi dascali care “si-au anulat prezenta la reuniunea de la Jula pentru ca au fost avertizati ca daca vor participa la o actiune de aniversare a celor 100 de ani de la faurirea Romaniei Mari vor fi sanctionati”.

Astfel, s-a ajuns la o situatie absolut jenanta, a sustinut Tomac, cand profesorii care “urmau sa fie premiati pentru modul exemplar cum militeaza pentru pastrarea limbii romane in Ungaria” nu au mai venit sa-si ridice diplomele.

“Voi cere maine ministrului de externe o pozitie oficiala a statului roman fata de acest gest brutal, condamnabil. Nu se poate asa ceva. E de necrezut. Imaginati-va cum ar fi daca profesorilor maghiari din Romania li s-ar interzice sa participe la evenimente ce sunt organizate de comunitatea maghiara din Romania. A cere respect inseamna sa ii respecti si pe ceilalti”, a conchis presedintele PMP.