Breaking news Politic

Scandalu-i cât casa! Blocaj total în activitatea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi

by Ancheteonline March 27, 2019 0 comments

Activitatea Institutului  Eudoxiu Hurmuzachi (IEH) din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este blocată de câteva luni din cauza unui conflict intern generat de directorului adjunct, Nicolae Brânzea, care luptă pentru demiterea din funcție a directorului general, Eugen Popescu. După ce a făcut a tras sforile pentru un control al premierului pe niște proiecte gestionate de directorului Popescu anul trecut, pentru a-i căuta nod în papură, adjunctul a trecut la represalii împotriva angajaților Institutului, considerați a fi oamenii directorului general. Astfel, Brânzea și-a permis, să o demită pe consiliera juridică Irina Gheorghe, o profesionistă care asigura buna  funcționare a a IEH. În acest moment, Brînzea conduce Institutul, după ce, ministrul Intertero l-a trecut, pe Popescu, pe linie moartă.

Doamna Gheorghe a trimis un memoriu premierului Viorica Dăncilă în care prezintă abuzurile directorului Brânzea din cadrul Institutului. În același timp, consilierul juridic a sesizat și organele de cerecetare penală pentru a face lumină în neregulile săvâșite la ”Eudoxiu Hurmuzachi”.

”De la intrarea în concediu medical a domnului Eugen Popescu, director general și delegarea atribuțiilor de director general, de către ministrul pentru Românii de Pretutindeni, domnului Nicolae Brânzea, situația instituțională se agravează pe zi ce trece. Imediat ce a aflat  despre puterile conferite, domnul Brânzea mi-a încetat detașarea în cadrul instituției ( în data de 13.03.2019), deși, din luna august, de la venirea mea, mi-am îndeplinit toate atribuțiile aferente postului de consilier juridic.

Întrucât am adus la cunoștința doamnei ministru Intertero faptul că prin delegarea domnului Brânzea, acesta va dobândi și calitatea de reprezentant legal al instituției, ceea ce vine în contradicție cu calitatea de parte în multiple litigii pe care le are cu IEH, doamna ministru nu a luat nicio măsură de a pune capăt acestei situații. Astfel, i-am adus la cunoștință doamnei ministru faptul că există 4 litigii pe rolul instanțelor de judecată, în care domnul Brânzea este parte și încă 5 litigii cu persoane foarte apropiate domnului Brânzea, având, evident, interese contrare față de cele ale instituțiie, aflându-se în conflict de interese, acționând cu dispreț față de banul public.

Există riscul major ca acesta să nu apere interesele legale ale IEH, câtă vreme intră în contradicție cu interesele sale personale: constatare drepturi salariale pe care Brânzea și le-a acordat ilegal, peste orice plafoane menționate de legiuitor. În acest litigiu există, deja, o hotărâre, în primă instanță, prin care s-a constatat  că Brânzea și-a acordat singur, pentru sine, drepturi salariale nelegale.

Neregulile constatate în activitatea domnului Brânzea au fost aduse, permanent, la cunoștința: ministrului pentru Românii de Pretutindeni, membrilor corpului de control al premierului, membrilor misiunii de audit financiar din partea Curții de Conturi.

De la conferirea atribuțiilor de director general, domnului Brânzea, acesta a amenințat permanent salariații detașați, i-a prezumat ca infractori, solicitându-le ”rapoarete de activitate” în care să răspundă la întrebări tendențioase, de tipul: ați copiat documente ale IEH, aveți cunoștință despre documente scoase din instituție, aveți cunoștință despre sustragere de documente ale IEH, pentru ca în final să menționeze: Confirm realitatea celor declarate, cunoscând consecințele falsului în declarații.

De asemenea, a pătruns, fără drept, în biroul directorului general care este încuiat, în lipsa acestuia, fără acordul său.

Mai jos, vă prezint neregulile constatate, aduse la cunoștința ministrului Intertero, Curții de Conturi și Corpului de Control, aferente perioadei în care directorul general adjunct, Nicolae Brânzea a îndeplinit, în perioada iunie 2016-2018, atribuțiile de director general al Institutului.

1. Majorarea, în două tranșe, a salariului său de bază, prima dată fără nicio bază legală, iar a doua oară cu încălcarea vădită a prevederilor legale. Astfel, începând cu data de 01.07.2017, salariul directorului general adjunct, Nicolae Brânzea s-a majorat, printr-o succesiune bizară de acte ( act adițional nr.2/28.07.2017 și decizia 100/04.09.2017, ambele cu aplicabilitate de la 01.07.2017), de la 7.418 lei la 12.974 lei, în condițiile în care legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu prevedea nicio majorare a salariului începând cu data de 01.07.2017.

Cea ce-a doua majorare a salarizării sale s-a realizat începând cu data de 01.01.2018, prin aplicarea coeficientului de 25% prevăzut la art.38, lin. 1, lit a, din legea cadru, cu ignorarea vădută a limitărilor prevăzute la același articol din această lege, la alineatul 6, care stabilește clar că nivelul maxim al salarizării este cel prevăzut pentru anul 2022. Având în vedere că funcția deținută de Nicolae Brânzea este de director general adjunct, iar prin statul de funcții s-a stabilit nivelul de salarizare la gradul l, în conformitate cu anexa lV din legea cadru, salariul de bază este de 10.880.  Cu ingnorarea flagrantă a acestei limite impuse de legiuitor, Nicolae Brânzea și-a stabilit singur un salariu de 17.124 lei.

2. Acceptarea exercitării controlului financiar preventiv propriu în instituție, fără acordul legal obligatoriu al ordonatorului principal de credite.

3. Angajarea, prin încheierea unui contract de muncă, însă fără concurs a unei persoane (Andreescu Floarea), pe funcția de consilier juridic cu jumătate de normă, prin cumul de funcții în cadrul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, în condițiile în care aceasta deținea și funcția de consilier relații I cu atribuții în domeniul resurselor umane.

De menționat fapul că, exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu alte profesii autorizate sau salarizate.

4. Încheierea unui contract de asistență juridică fără aprobarea ordonatorului principal de credite, cu încălcarea dispozițiilor legale menționate în art.1 și 2 din OUG nr.26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative.

Având deplina reprezentare a faptului că acest contract nu a  fost încheiat în condiții legale de validitate, a acceptat facturile emise în baza acestuia, care au fost certificate pentru conformitate și pe care s-a dat ”bun de plată”, fiind și plătite prestațiile aferente lunilor ianuarie și februarie 2018. Pentru următoarele luni, respectiv martie-mai 2018, a dispus ca acestea să nu fie plătite. În mod încă neelucidat ( singura explicație plauzibilă fiind aceea că persoane din interior, acționând împotriva Institutului, au pus la dispoziția avocatului, facturile avizate și certificate în vederea efectuării plății), aceste facturi, cu toate certificările și avizele interne, au ajuns în posesia avocatului cu care se încheie nelegal acest contract, iar acesta le-a utilizat pentru a deschide o procedură de executare silită a Institutului, în cadrul căreia au fost blocate conturile instituției și au fost sechestrate autoturismele funcționale.

5. Nereguli în gestionarea serviciilor de telefonie mobilă prin acordarea accesului la telefoane și la efectuarea de convorbiri telefonice, către persoane care nu aveau sau nu mai aveau raporturi de serviciu cu Institutul.

6. Nereguli în planificarea și evidența concediilor de odihnă și a recuperărilor

7. Nerespectarea prevederilor legii arhivelor naționale

8. Superficialitate în gestionarea dosarelor profesionale ale angajaților

9. Nereguli în managementul documentelor – existența unui singur registru general, care însă nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege pentru anumite categorii de documente și în care, în mod defectuos, erau înregistrate toate documentele

10. Lipsa de acțiune în recuperarea sumelor plătite, încă din anul 2015, de către angajatorul Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, aferente concediilor medicale, care se decontează din Fondul Unațional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în condițiile în care Institutul a avut, concomitent și consilier juridic și servicii de asistență juridică externalizate către un cabinet de avocatură, fiind expuși riscului prescripției creanțelor respective.

11. Utilizarea activităților/proiectelor instituției, ca instrumente de recompensare a unor salariați. Astfel, spre exemplu, persoane din direcția administrativă, respectiv directorul acesteia, expertul de resurse umane și casierul au fost trimise în delegație, în străinătate, în cadrul proiectelor Institutului și nu angajați din cadrul direcției programe și proiecte.

12. Nereguli la încheierea protocoalelor de colaborare cu instituții guvernamentale din țară și din străinătate, în vederea sprijnirii pesoanelor aparținând comunităților românești”.