Breaking news Dosare

Raport intern: Cum a extras, în mod fraudulos, istoricul Mădălin Hodor, documente din arhiva CNSAS

by Ancheteonline October 2, 2019 0 comments

Un raport intern din cadrul CNSAS, realizat de Alexandra Toader, membru al Colegiului Consiliului,  scoate la iveală modul ilegal în care cercetătorul  Mădălin Hodor a scos pe piață informații ( vezi articolele publicate în revista 22 în 2018, citește AICI),  fără să țină cont de procedurile de funcționare a acestei instituții. Mai mult, din  analiza întocmită,  rezultă că Hodor a premeditat întreaga acțiune de a extrage pasaje din documente, special pentru a face dezvăluiri senzaționale referitoare la  o presupusă colaborarea cu Securitatea a președintelui Academiei Române, dar și a unor jurnaliști, precum Ion Cristoiu și Cornel Nistorescu. Precizăm că articolele de presă scrise de Hodor au avut drept țintă aceste personalități, în condițiile în care el a extras din documentele prezentate, alte nume sonore, posibil colaboratoarea ale vechii Securități,  cum am fi Lucian Boia (citește AICI).

”Aceste informații sunt cu atât mai relevante cu cât CNSAS este chemat să răspundă, în instanță la ce țin de calitatea domnului Hodor de funcționar public. Imi manifest speranța că membrii Colegiului vor analiza în mod obiectiv documentele pe care le prezint/analizez. Unele dintre acestea nu au fost semnalate până în prezent, altele au fost prezentate eronat, altele au fost scoase din contextul în care domnul Hodor a avut acces la dosare, de contextul în care a primit fotocopii după materiale și apoi au fost date publicității. De aceea, rog membrii Colegiului CNSAS să evalueze această situație raportându-se la cadrul juridic în baza căruia funcționează instituția, precum și a regulamentelor interne ce se impun a fi respectate de către toți angajații CNSAS, precum și de toți cercetătorii cărora Colegiul le-a aprobat acreditare pentru o anumită temă”, se arată în raport.

Cu alte cuvinte, Alexandra Toader, membru al Colegiului CNSAS pune în discuție modalitatea în care Hodor a avut acces la documente considerate a fi supuse legii de funcționare a acestei instituții , constatând încălcarea normelor interne ale Consiliului.

În primul rând, raportul pune sub semnul întrebării nota CSC  nr. 321/03.05.2018 adresată de către domnul Mădălin Hodor membrilor Colegiului,  în care încearcă să demonstreze faptul că a publicat primul material din revista 22 în calitate de cercetător acreditat. ” Cu acest prilej este prezetată o scurtă cronologie, din momentul în care a depus cererea de acreditare cu tema -Istoria spionajului românesc de la al doilea război mondial până la Revoluție din 1989-, până la publicarea pe siteul revistei 22, a articolului ”Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu și Dorel Abraham,  pe lista colaboratorilor Securității, din 12 aprilie 2018”.

Raportul atrage atenția asupra diferenței majore dintre tema supusă cercetării lui Hodor  , potrivit acreditării primite din partea Colegiului CNSAS și documentele la care a avut acces, în afara cadrului legal, făcute publice în Revista 22.

”Vă aduc în atenție însemnătatea momentului 13 martie 2018 la care domul Hodor nu a făcut referire în Nota adresată membrilor Colegiului CNSAS. Concret, pe data de 13 martie domnul Mădălin Hodor a primit înștiințarea oficială că acreditarea sa pe tema istoriei spionajului românesc de la al doilea război mondial până la Revoluția de la 1989 a fost aprobată de membrii Colegiului CNSAS, document semnat de președintele Dragoș Petrescu. Mai mult, pentru programarea sa la sala de studiu, i se recomanda contactarea doamnei A.I.  și, în lipsa acesteia, a domnului S.M.  Așadar, domnul Mădălin Hodor a luat la cunoștință faptul că a fost acreditat pe data de 13 martie , dovadă înscrisul de pe acest document: ”Am primit un exemplar, 13.03.2018, Mădălin Hodor”, se mai arată în raport.

Dar ce s-a întâmplat: ” În schimb, domnul Hodor depuse deja prima cerere foto pe data de 7 martie 2018, document în care solicită eliberarea de fotocopii necesare documentării temei istoriei spionajului românesc. Așadar, cererea a fost depusă cu o săptămână înainte de a fi înștiițat cu privire la situația acreditării sale pe această temă. Potrivit articolului 5 din Regulamentul  privind consultarea documentelor din arhiva CNSAS, cercetătorii acreditați programați la sala de studiu primesc din partea Serviciului Cercetare- Editare o înștiițare scrisă privitoare la dosarele care pot fi cercetate, ca urmare a aprobării venite din partea Colegiului CNSAS. Înștiințarea va cuprinde în mod obligatoriu cota de arhivare a a dosarelor din arhiva CNSAS, numărul volumelor la care au acces și va fi trimisă de consilierii abilitați prin email sau personal în prima zi a programării la sala de studiu”.

Drept urmare ” domnul Hodor nu așteptat să intre în posesia înștiințării, așa cum nu a așteptat nici înștiințarea oficială că a fost acreditat, fără de care niciun cercetător nu poate depune cerere de fotocopiere. Mai mult decât atât, nu s-a programat la sală, așa cum i se recomandase, în înștiințarea din 13 martie.

În raport se precizează că ”cercetătorilor acreditați nu li se permite accesul la inventarul Fodului SIE, în afara unor dosare problemă”, dar, Hodor solicită în cererea de fotocopiere ”copii, cu exactitate, numărul de pagini din fiecare dosar, cotele dosarelor SIE, fără ca Direcția de Cercetare-Editare să-l fi îndrumat în privința dosarelor pe care să le studieze în vederea întregirii documentației pe tema spionajului românesc”.

”Acest aspect ridică o întrebare justificare: cum poate să intre un cercetător acreditat în posesia cotelor unor dosare SIE și mai mult să cunoască numărul filelor respectivelor dosare atâta timp, cât, în calitate de cercetător acreditat, nu le-a văzut niciodată și în plus, Direcția Cercetare nu i-a comunicat niciodată aceste date”, se întreabă autorul raportului. Răspunsul vine rapid, tot din raport: ”Verificând lista de consultare a tuturor celor patru dosare solicitate, observăm că  în noiembrie 2015, funcționarul Hodor s-s-a ocupat de inventarierea acestor dosare, în calitate de angajat a Direcției de Investigare din cadrul CNSAS”.

Drept consecință, ”el cunoștea aceste cote, precum și conținutul dosarelor , în calitatea sa de angajat al Direcției de Investigare”.

”Rezumând, domnul Hodor a solicitat fotocopii înainte de a fi programat la sala de studii, respectiv înainte de a i se aduce la cunoștință că a fost acreditat. Așadar a solicitat fotocopii în calitate de angajat , a se citi în afara normelor legale. Cum cererea este alcătuită de Hodor angajatul, documentele au fost fotografiate de același Hodor angajatul, semnatarul cererii.  Cum i-au parvenit, atunci,  copii după acele documente, cercetătorului Hodor?  Bunăoară s-ar putea justifica, in extremis, conținutul articolului publicat în revista 22, prin calitatea lui de cercetător. Publicarea facsimilului, nicidecum! În primul rând pentru că cercetătorul Hodor a primit documentul de la angajatul Hodor, care, la rândul său îl obținuse nerespectând formele legale”, se mai spune în raport.

Astfel, se relatează faptul că ”că funcționarul Fodor, a obținut și de asemenea  a scos din instituție, în mod problematic, copiile, iar la rândul lui, cercetătorul Hodor, a intrat în posesia lui și le-a publicat, plasându-se, în acest context, în afara cadrului juridic”.

În același timp, raportul sugerează că întreaga acțiune de a scoate și de a publica, fraudulos, aceste documente, ar fi fost premeditată: ”Un alt aspect asupra căruia membrii Colegiului trebuie edificați este măsura în care s-au făcut presiuni , la nivelul Direcției Arhivă Centrală, în vederea eliberării copiilor”.

De aceea, ” în cazul nerespectării articolului 3 din OUG 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin legea 293/2008,în temeiul articolului 39, alin. 7 din Hotărârea nr. 2/2008, privind Regulamentul  de organizare și funcționare a CNSAS, precum și în cazul încălcării prezentului Regulament ( Regulamentul privind consultarea documentelor din Arhiva CNSAS, Colegiul CNSAS procedează conform legii”.

Dar Colegiul s-a arătat foarte blând cu Mădălin Hodor, fiind sancționat, în urma acestui raport, doar cu avertisment și diminuarea salariului pe o perioadă de 3 luni.