BNR a mentinut nivelul dobanzii cheie, in contextul conflictului politic din Romania

BNR a mentinut nivelul dobanzii cheie, in contextul conflictului politic din Romania

by August 2, 2012 0 comments

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât sa mentina atat nivelul dobanzii cheie cat si nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arata intr-un comunicat difuzat joi de Banca Centrala. “Era de asteptat; economia reala da semne de slabiciune, situatia politica prezinta incertitudini, inflatia va creste in a dous jumatate a anului- toate aceste lucruri pledau pentru pastrarea dobanzii cheie. Nu ar fi exclus insa sa asistam in cursul anului la o usoara reducere a rezervelor minime aplicabile la lei”, a explicat pentru HotNews economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.
Leul s-a depreciat in cursul zilei de joi pana la 4,60 lel/euro, de la nivelul inregistrat miercuri, de 4,58 lei/eur.

Deciziile de politica viitoare din perioada urmatoare vor fi foarte dificile, mai spune Dumitru, care conduce si Consiliul Fiscal. “Economia reala da semne de slabiciune, preturile materiilor prime sunt in crestere, inflatia va urca in a doua jumatate a anului iar situatia politica prezinta un grad ridicat de incertitudine. Pe tot acest fond, BNR nu avea cum sa ia o alta decizie”, mai spune economistul roman. El se asteapta insa la o reducere a rezervelor minime cu 2-3 p.p., “poate chiar in cursul acestui an”.

“Decizia Bancii Centrale era asteptata, dar in privinta reducerii RMO la valuta ma asteptam la o usoara reducere- de 2 p.p. datorita deficitului de lichiditate din piata, care impinge dobanzile la un nivel nesustenabil chiar de catre BNR. Reducerea RMO ar fi singura posibilitate de relaxare a politicii monetare in acest moment”, spune si Melania Hancila, economist sef al Volksbank.

“Nu existau multe alte alternative pentru BNR, care din cauza situatiei politice are un spatiu foarte mic de manevra, ceea ce pune o presiune semnificativa pe cursul de schimb”, spune si Vlad Muscalu,economist in cadrul ING. In opinia sa, in primul trimestru din 2013 BNR ar putea chiar urca nivelul dobanzii cheie, date fiint tendinta de crestere a preturilor administrate si tinta de inflatie considerata foarte ambitioasa, mai explica Muscalu.

“BNR a optat pentru prudenta pe fondul inflamarii inflatiei, presiunilor pe leu si a situatiei politice din tara. Guvernul este ferm decis sa respecte angajamentele asumate in acordul cu FMI, dar in acelasi timp exista o evolutie dezamagitoare a absorbtiei fondurilor europene. Declinul investitiilor straine directe si reducerea expunerilurile de stat detinute de straini pune presiuni de depreciere pe leu. Rambursarile catre FMI incep in luna august, iar leul ar putea avea nevoie de un sprijin suplimentar din partea BNR in acest sens”, scriu si economistii principalei institutii de credit locala, BCR.

Banca centrală nu pare dispusă să extindă scadenţele la operaţiunile repo, dar nu exclude sa reduca RMO la momentul “propice”, a explicat la o conferinta de presa Mugur Isarescu. El a răspuns astfel mai multor comentarii care au apărut în ultima vreme pe piaţa bancară conform cărora reducerea ratei dobânzii de politică monetară a BNR s-ar putea transmite mai repede spre clienţii băncilor dacă instrumentele prin care banca centrală injectează lichiditate în piaţă ar avea scadenţe mai mari sau dacă ar fi reduse RMO.

Isărescu a explicat la inceputul anului că diminuarea RMO ar duce la creşterea excesului de lichiditate pentru întregul sistem bancar. El a dat asigurări că banca centrală ar urma să “elibereze” aceste sume în “momentul propice”, cu efecte pozitive asupra creşterii economice.

“Sunt multe bănci cu exces de lichiditate. Există şi câteva bănci cu deficit de lichiditate. Banii nu se plimbă de la cei cu excedent de lichiditate la cei cu deficit de lichiditate. De ce băncile cu excedent de lichiditate nu dau la băncile cu deficit este o problemă de încredere între bănci. Reducerea RMO nu se poate face discriminatoriu. Dacă am reduce RMO pentru întregul sistem bancar am mări exesul de lichiditate. Preferăm să fim intermediari. Dăm lichiditate prin operaţiuni săptămânale în mod permanent celor care au nevoie de lichiditate. Nu ne opunem unei reduceri a RMO. Când analiza va arăta ca este nevoie de lichiditate o să le dăm”.

Cea mai recentă ajustare a rezervele minime obligatorii, cu 5%, de la 25%, a fost operată în primăvara anului trecut, pentru pasivele în valută. Pentru pasivele cu scadenţă reziduală mai mică de doi ani la finele perioadei de observare, rata rezervelor minime obligatorii este de 15% la lei si 20% la valută.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

<