Premierul Victor Ponta a solicitat Comisiei de la Venetia un punct de vedere asupra functionarii statului de drept in Romania

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, şi premierul Victor Ponta au cerut Comisiei de la Veneţia opinii asupra funcţionării statului de drept în România. Informaţia este cuprinsă într-un comunicat al senatorului Viorel-Riceard Badea, membru al Delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care a participat marţi, la Paris, la reuniunea Comisiei pentru îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către statele membre ale Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia este un organism în cadrul Consiliului Europei, n.r.).“Parlamentarul român a luat cuvântul, ca reprezentant al opoziţiei de la Bucureşti, în cadrul schimbului de vederi dedicat situaţiei din România, reprezentantul puterii fiind deputatul Tudor Panţîru. Dezbaterea a avut loc în contextul unei eventuale declanşări a procedurii de monitorizare faţă de România, APCE făcând apel în ultima perioadă către autorităţile de la Bucureşti să respecte pe deplin principiile democratice la care ţara noastră a achiesat cu două decenii în urmă.  (…) Senatorul Badea a declarat de asemenea că partea română aşteaptă în perioada următoare opinia Comisiei de la Veneţia asupra funcţionării statului de drept în România, opinie solicitată de Secretarul general al Consiliului Europei şi de către Premierul român, subliniind disponibilitatea forţelor politice de la Bucureşti de a remedia în cât mai scurt timp orice deficienţe constatate”, se arată într-un comunicat al parlamentarului PDL.

Contactat de NewsIn, Badea a confirmat că partea română, prin Guvern, a sesizat Comisia de la Veneţia, însă a punctat că un punct de vedere al acesteia va veni de abia în octombrie, când are loc sesiunea plenară a Comisiei de la Veneţia.

Comisia de la Veneţia oferă asistenţă juridică, la cerere, statelor, cu privire la legi importante pentru funcţionarea democratică a instituţiilor. Comisia este un for consulativ în cadrul Consiliului Europei şi oferă de asemenea expertiză în probleme constituţionale.

În timpul crizei politice, CCR, prin preşedintele Augustin Zegrean, a adresat două scrisori Comisiei, reclamând presiuni la adresa sa şi tentative de a-i diminua prerogativele. Pe 7 august, președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, a răspuns public celei de a doua sesizări ai lui Zegrean declarându-se “șocat” de faptul că a primit de la CCR noi “informații” privind amenințări la adresa judecătorilor și a cerut autorităților publice și partidelor din România “să respecte în totalitate” independența Curții.

Ulterior, mai mulţi judecători ai CCR au susţinut că ei nu au ştiut decât din presă de scrisoarea trimisă de Zegrean.

Medierea Comisiei de la Veneţia a fost invocată şi de adjunctul lui Hillary Clinton. „Câteodată ajută să aduci un validator extern. Am discutat (n.r. cu liderii români) despre rolul pe care l-ar putea juca Comisia de la Veneţia,“ a spus Philip Gordon, în timpul vizitei sale în România de la începutul acestei săptămâni, potrivit transcriptului de pe site-ul Departamentului de Stat al SUA al discuţiilor pe care Philip Gordon le-a avut cu jurnaliştii români.