Situaţia sistemului de evaluare a proiectelor europene

Situaţia sistemului de evaluare a proiectelor europene

by February 7, 2013 3 comments

Gabriel Zaharia

Sistemul de evaluare a proiectelor finanţate din fonduri europene nu a fost suficient mediatizat, motiv pentru care în opinia publică există o serie de mituri şi simboluri, care nu sunt întotdeauna conform realităţii.

Pentru început, trebuie menţionat că în evaluarea proiectelor sunt implicaţi funcţionarii publici desemnaţi de autoritatile de management şi consultanţi independenţi contractaţi de firme de consultanţă în baza procedurilor de achiziţii publice derulate conform OUG nr. 34 din 2006.

Din nefericire, evaluarea pare să fie tratată ca un proces marginal, în care toată lumea iese în pierdere, funcţionarii publici fiind supraîncărcaţi, iar evaluatorii slab motivaţi, tarifele practicate în prezent pe această piaţă fiind în fapt la nivel de dumping, cu impact asupra calităţii rezultatelor finale.

Pentru a argumenta acest punct de vedere, voi folosi ca punct de plecare articolul publicat pe site-ul www.euractiv.ro.

Articolul menţionat, deşi făcea referiri corecte la tarifele practicate de firmele de consultanţă implicate în evaluarea proiectelor, prezenta doar informaţii legate de costul total aferent evaluarii unui proiect, fără o cuantificare efectivă a muncii prestate.

În procesul de evaluare sunt analizate foarte multe documente şi sunt elaborate comentarii ample pentru justificarea punctajelor acordate. Un proiect este evaluat de cel puţin 2 evaluatori, în multe cazuri fiind implicaţi şi evaluatori tematici, pe teme orizontale sau în domenii care necesită o expertiză foarte specializată, iar în caz de mediere este necesară intervenţia celui de-al treilea evaluator.

Efortul depus de evaluatori este foarte mare cu atât mai mult cu cât în evaluare sunt solicitate o serie de clarificări către aplicanţi conform metodologiilor de evaluare, sunt analizate răspunsurile la clarificări şi sunt derulate o serie de consultări cu funcţionarii desemnaţi de autorităţile de management.

Statistic, curba lui Gauss se aplică şi în ceea ce priveste calitatea proiectelor. Proiectele foarte bune sau cele foarte proaste, pentru care decizia evaluatorului este simplă, sunt mai degrabă excepţii. Majoritarea proiectelor sunt mediocre, pentru acestea volumul de muncă la evaluare fiind imens datorită clarificărilor şi consultărilor implicate, precum şi necesităţii fundamentării deciziei luate.

Dacă adăugăm presiunile de timp, financiare şi nu numai, şi că în evaluare trebuie analizate toate aspectele legate de resurse umane, mediul organizaţiei care aplică, tehnologia şi legislaţia conexă aplicabilă în domeniul proiectului, începem să ne întrebăm de ce evaluatorii sunt plătiţi aşa cum sunt.

La aceasta se adaugă în prezent şi o serie de practici defectuoase: includerea în ofertele tehnice a unor evaluatori care ulterior şi înlocuirea acestora cu personalul propriu din firmele de consultanţă, concentrarea unor evaluatori pe numărul de proiecte evaluate în regim de viteză pentru maximizarea veniturilor în dauna calităţii, utlizarea unor metodologii de evaluare incomplete sau care sunt modificate în decursul procedurilor de evaluare.

Procesul de evaluare necesită cunoaşterea întregului ciclu de viaţă al unui proiect, dar şi obiectivitate şi imparţialitate în evaluare.

În acest context, procesul de selecţie şi motivare a evaluatorilor trebuie analizate cu atenţie având în vedere că de calitatea evaluării depinde calitatea proiectelor aprobate, o evaluare incorectă sau incompletă crescând riscurile legate de relevanţa, eficienţa, eficacitatea şi sustenabilitatea proiectelor implementate dar şi la obţinerea unei imagini neclare legate de maturitatea şi coerenţa acestora.

Din acest motiv, optim ar putea fi crearea unui sistem de acreditare a evaluatorilor de către autorităţile de management şi angajarea directă a acestora de către ministere. Din păcate şi angajarea directă a evaluatorilor şi-a dovedit limitele. Când s-a procedat la contractarea directă a evaluatorilor, managementul şi comunicarea cu experţii au fost foarte complexe în cazul proiectelor transfrontaliere în timp ce nivelul tarifelor în cazul evaluărilor de proiecte depuse la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a fost foarte scăzut.

Ca şi soluţii potenţiale indicate de o serie din colegii evaluatori şi care se pot constitui în soluţii pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020 ar fi: externalizarea managementului programelor, acreditarea evaluatorilor în baza unor programe de formare foarte riguroase, elaborarea unor baze de date cu experţi în baza unor selecţii publice, crearea potenţială a unui corp al evaluatorilor care să respecte un cod de etică şi conduită, organizarea licitaţiilor între firme în baza metodologiilor prezentate cu utilizarea experţilor din bazele de date publice, uniformizarea procedurilor de evaluare, simplificarea ghidurilor şi a grilelor, crearea unor standarde de cost în domeniul evaluării şi a unui sistem decent de tarife.

Facebook Comments

3 Comments so far

Jump into a conversation
  1. Felicia Scarlat
    #1 Felicia Scarlat 8 February, 2013, 09:26

    Bun articolul “Situaţia sistemului de evaluare a proiectelor europene”!

    Reply this comment
  2. Denis Maria
    #2 Denis Maria 8 February, 2013, 12:35

    Personal sunt de acord cu majoritatea solutiilor propuse ca fiind vialbile si eficiente, cu exceptia implicarii firmelor de consultanta in procesul de evaluare. Din punctul meu de vedere (fara a vorbi in numele altor colegi evaluatori), atat timp cat evaluarea se face de 2 sau 3 (dupa caz) evaluatori independenti o solutie mult mai buna ar fi contractarea acestora direct de catre Autoritatile Contractante (AC) interesate, inclusiv contractarea unor experti independenti cu diverse roluri in managementul procesului de evaluare (raportare, monitorizare si coordonare evaluatori, dialogul cu reprezentantii AC, etc).
    In primul s-ar castiga timp pretios prin scurtarea procedurii de achizitie a expertilor evaluatori, iar proiectele depuse cu ani in urma nu ar mai astepta evaluarea pana la atribuirea contractului catre o firma intermediara care de fapt nu presteaza efectiv servicii de evaluare ci doar un fel de management de proiect (unii mai slab altii mai eficient, depinde de firma), evaluarea propriu zisa fiind prestata de expertii independenti care sunt sub-contractati de firma intermediara.
    O achizitie directa dureaza cateva saptamani, pe cand o licitatie publica depaseste deseori un an, timp in care proiectele stau ne- evaluate !
    Transmit pe aceasta cale felicitari MDRAP (fost MDRT) care a reusit sa achizitioneze evaluatori independenti fara a mai implica firme intermediare (care la randul lor ar fi sub-contractat aceeasi evaluatori) intr-un timp record! In schimb licitatia demarata anul trecut in luna mai, tot de MDRAP pentru achizitionarea serviciilor de evaluare dar prin selectia unor firme, la 9 luni de la lansarea anuntului de participare este anulata a doua oara si nu se stie cat va mai trece pana cand va incepe evaluarea !

    Reply this comment
  3. Internaut
    #3 Internaut 15 August, 2013, 10:30

    Articol bun, insa din pacate linkul la care faceti trimitere e dezactivat. Apropo, cautam experti evaluatori pentru proiecte europene pe Axa 4 POP si ne-ar interesa ce tarife practicati (atat pt expertiza tehnica, cat si pt cea economico-financiara). Daca va hotarati sa ne spuneti, va voi da o adresa de contact.

    Reply this comment

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.