Falimentul primariilor create artificial. Nu-si acopera niciun sfert din cheltuielile de functionare

Falimentul primariilor create artificial. Nu-si acopera niciun sfert din cheltuielile de functionare

by June 6, 2013 0 comments

daniel-chitoiu-liviu-chirica[1]Cel putin 90 de municipii, orase si comune din Romania, peste jumatate aflate in regiunea de Nord – Est a tarii (mai ales in judetele Vaslui, Botosani, Bacau, Iasi si Neamt), nu isi acopera nici macar 25% din cheltuielile administrative, dar asta nu le impiedica sa faca cheltuieli care depasesc de sute de ori veniturile pe care sunt capabile sa le colecteze, preferand sa exercite incontinuu presiune pe Consiliile Judetene si pe Guvern, pentru a obtine bani prin diferite alte canale, sustine Institutul pentru Politici Publice (IPP). Doar in ultimul an, Guvernul a transferat acestor localitati sarace peste 65 milioane euro din Bugetul de Stat. IPP mai arata ca doar 10% din cele 3.200 de localitati din Romania “isi acopera integral din venituri proprii cheltuielile de functionare.

“Doar 50 de lei reprezinta valoarea medie a veniturilor proprii (provenind din taxe si impozite locale) pe cap de locuitor in unele dintre aceste comune (ex: Holboca – judetul Iasi, Vidra – jud. Vrancea), in timp ce altele colecteaza si de 200 de ori mai mult  (Sistarovat, jud. Arad – 11.728 lei/locuitor, Secas, jud. Timis – 8351 lei/locuitor)”, se arata intr-un raport al IPP.

Desi abia au bani sa-si acopere un sfert din bugetul local, “asta nu impiedica insa comunele sarace sa faca cheltuieli care depasesc de sute de ori veniturile pe care sunt capabile sa le colecteze, preferand sa exercite incontinuu presiune pe Consiliile Judetene si pe Guvern, pentru a obtine bani prin diferite alte canale (ex: fondul de rezerva, fonduri speciale ale ministerelor). In ultimii 10 ani, au aparut peste 22 de asemenea localitati noi din ambitia politica a unor parlamentari inconstienti, unele dintre ele neavand, in mod evident, capacitate sa reziste economic nici macar la limita de jos”, sustine raportul.

Intre cele 90 de localitati indicate de IPP majoritatea sunt comune, insa exista si orase si chiar un Municipiu (Odorheiu Secuiesc) ce nu-si pot asigura nici 1/4 din buget.

Institutul considera ca “politica paguboasa practicata de toate Guvernele Romaniei de pana acum – de a trimite bani unor localitati incapabile sa incaseze contributiile de la propriii locuitori – este profund incorecta fata de toti cetatenii acestei tari care fac eforturi sa isi plateasca taxele si impozitele locale” si solicita Guvernului sa opreasca finantarea acestor localitati din Bugetul de Stat.

Raportul aminteste ca Romania are astazi aproape 3.200 de localitati (mai multe decat Polonia – 2.800, la o populatie pe jumatate fata de aceasta tara) si ca doar 10% din acestea “isi permit astazi sa acopere integral din venituri proprii (impozite si taxe locale) cheltuielile de functionare (care se ridica in medie la aprox. 1 milion lei/an la o comuna)”.

O cauza a acestei probleme o reprezinta nivelul foarte mic al colectarii taxelor si impozitelor, chiar si in cazul unora dintre municipiile mari.

“In resedintele de judet se colecteaza, in medie, aproape 70% taxe si impozite, cu un nivel mediu de 200 lei pe cap de locuitor (cea mai slaba rata de colectare fiind – din cifrele oficiale colectate de IPP – la Drobeta Turnu Severin, Slobozia si Timisoara), 53% – la orase si numai 30% – la comune. Primariile si institutiile cu atributii in domeniu, Directiile de taxe si impozite, nu isi asuma obligatia de a forma o cultura a respectarii disciplinei fiscale, rezumandu-se la a aplica sanctiuni.

Doar cateva judete/localitati din Romania sunt astazi peste media nationala (67%) in ceea ce priveste ponderea veniturilor provenind din taxe si impozite in totalul veniturilor localitatii: municipiile din judetele Timis, Sibiu si Prahova, respectiv orasele din judetele Arges, Ilfov si Constanta”,  se arata in raport.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) critica faptul ca in sistemul politic si administrativ din Romania se cultiva o dependenta financiara a localitatilor fata de aparatul si resursele centrale.

“Responsabilitatea fata de situatia de fata apartine administratiei centrale. Niciun Guvern nu a fost dispus sa isi asume o decizie de eficientizare a costurilor publice renuntand la transferurile, pe diferite canale netransparente, de bani publici pentru localitati care dovedesc o incapacitate incontestabila de auto-sustinere a cheltuielilor minime de functionare” se arata in raport.

Masuri in cazul localitatilor cu datorii: OUG privind insolventa primariilor

Guvernul a aprobat pe 21 mai o Ordonanta de urgenta privind “insolventa unitatilor administrativ-teritoriale”, adica insolventa oraselor, comunelor si judetelor, insa nu se stie cate localitati sunt in situatia de a intra in faliment la intreg nivelul tarii.

In noua lege se spune ca localitatile intra in insolventa daca au datorii mai vechi de 120 de zile reprezentand peste 50% din bugetul general sau nu s-au achitat obligatiile salariale.

Primarii din tara sustin ca, in cazul oraselor mari, nu se pune problema intrarii in insolventa, insa ca aceasta lege ii va mai tempera pe edilii cei care demareaza proiecte mari fara sa aiba bani prevazuti in buget si raman la sfarsitul anului cu datorii foarte mari.

In cazul comunelor cu venituri foarte mici, procedura de insolventa se poate declansa foarte usor in cazul in care nu se primesc la timp banii de la Guvern, adica acolo unde localitatile nu-si pot acoperi singure bugetul local, sume ce pot reprezenta pana la 80% din bugetul general.

In acest caz, potrivit edililor consultati de HotNews.ro, o solutie ar fi comasarea primariilor mici pentru

reducerea cheltuielilor de personal.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

<