Crin Antonescu: Proiectul privind exploatarea de la Rosia Montana nu poate fi discutat in Parlament. Nu are avizul Ministerului Justitiei

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, luni, răspunzând unei întrebări, că, dacă proiectul de lege privind Roşia Montană nu are avizul ministrului Justiţiei, el crede că acesta nu poate fi luat în discuţie în Parlament. Antonescu a fost întrebat, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj-Napoca, în legătură cu un raport al Ministerului Justiţiei, apărut în media, în care se fac o serie de observaţii legate de proiectul de lege privind Roşia Montană, el arătând că nu ştie despre acesta, jurnaliştii menţionându-i totodată că nu a fost dat un aviz.

“Ştiu, de exemplu, de la Varujan Vosganian, ministrul Economiei, că domnia sa, care nu se afla în ţară la momentul avizării, a lăsat dispoziţii clare secretarului de stat Ciocănea pentru aviz cu observaţii şi sunt o serie de observaţii acolo, şase observaţii. (…) Vom vedea acest lucru, eu repet, dacă proiectul – n-a intrat pe circuit – dar fără avizul ministrului Justiţiei, vă pot spune că dacă nu are acest aviz – ceea ce eu nu vreau să vă contrazic, pentru că păreţi mai informat strict pe speţă – dar dacă nu are avizul ministrului Justiţiei cred că nici nu putem sa îl luăm în discuţie. Vom vedea exact”, a spus Antonescu.

Într-o adresă din 13 august către ministrul delegat Dan Şova, semnată de secretarul de stat în MJ Florin Aurel Moţiu, apărută în presă, sunt menţionate o serie de observaţii privitoare la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

“Gândul” a notat că în documentul adresat ministrului Şova se arată că propunerea de a aproba un contract-acord de drept privat prin lege nu corespunde finalităţii constituţionale a acesteia de a reglementa o manieră generală.

“Din această perspectivă, aprobarea unui contract-acord prin lege nu corespunde finalităţii constituţionale a însăţi activităţii de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului-act individual vizează doar părţile şi interesele determinate ale acestora, în timp ce legea-act cu aplicabilitate eminamente generală-vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul şi în interesul societăţii”, arată raportul de la Ministerul Justiţiei.

De asemenea, notează “Gândul”, reprezentanţii Ministerului Justiţiei care au întocmit documentul arată că o mare parte din termenii cuprinşi în lege sunt definiţi imprecis şi/sau incorect, lăsând posibilitatea unor interpretări arbitrare.

“În ceea ce priveşte calificarea interesului public naţional ca fiind ‘deosebit’, apreciem că aceasta trebuie să fie reanalizată, deoarece nu face decât să genereze confuzie, respectiv, dacă pentru proiectele de interes naţional expropriator este statul, atunci pentru cele de interes ‘deosebit’ nu se mai poate determina cine este expropriatorul. Mai mult, această sintagmă nu este nici măcar consecvent utilizată în cadrul proiectului”, se arată în textul menţionat.

În privinţa formulărilor privind exproprierile de care vorbeşte legea, documentul de la Justiţie arată că legea generează o situaţie absurdă, o “dublă expropriere”, mai notează sursa citată.

În plus, documentul face referire şi la modul cum sunt implicate instituţiile publice pentru punerea în practică a proiectului. “Referirea din ipoteza textului la ‘entităţi publice’ nu este corelată cu conţinutul articolului în cadrul căruia regăsim referiri la societăţi pe acţiuni care nu au cum să fie caracterizate ca entităţi publice”, se arată în document.

De asemenea, se apreciază că ar mai fi nevoie de mai multe avize de la mai multe ministere, printre care cel de Externe, de Interne şi cel al Apărării Naţionale.

“Prin urmare, vă transmitem observaţiile noastre cu privire la proiectul de lege propus pentru a reanaliza măsurile preconizate în raport cu aceste observaţii şi ne rezervăm dreptul ca la data retransmiterii proiectului să întreprindem o nouă analiză conform procedurii”, conchid autorii documentului.

Liderii PDL au susţinut, joi, că proiectul de la Roşia Montană nu are avizul Ministerului Justiţiei şi îl acuză pe premierul Victor Ponta că nu a prezentat un punct de vedere clar despre proiect, Cătălin Predoiu spunând că acest lucru “denotă dispreţ pentru Parlament şi denotă dispreţ pentru cetăţeni”.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi, la Eforie Nord, la deschiderea Şcolii de Vară a Organizaţiei Pensionarilor şi Vârstei a treia a PDL, că prin atitudinea pe care o are vizavi de proiectul de la Roşia Montană, Victor Ponta nu va mai fi luat în serios de vreun premier al unei ţări europene.

“Roşia Montană. Mai ţineţi minte ce spunea Victor Ponta când era în opoziţie? Acum acelaşi Ponta semnează un proiect de lege fără a avea avizul de fond al Ministerului Justiţiei ca şi când ministrul Justiţiei nu ar fi membru al cabinetului şi nu i-ar fi chiar prieten, că ăştia lucrează în familie. Dar în acelaşi timp văzând presiunile opiniei publice ce zice Ponta? Eu, prim-ministru, sunt de acord, dar eu, deputat, nu votez, că nevastă-mea se pune în lanţuri, iar partidul să facă ce vrea. Ce prim-ministru dintr-o ţară europeană îl va mai lua în serios pe omul ăsta?”, a afirmat Vasile Blaga.

De asemenea, prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu a criticat “comportamentul” Guvernului privind proiectul de la Roşia Montană, susţinând că acesta denotă “iresponsabilitate” şi “frică de a lua decizii”.

“În ceea ce priveşte Roşia Montană, vedem şi aici un comportament al Guvernului care denotă iresponsabilitate, frica de a lua decizii, trimiterea în Parlament a unui proiect fără avize, atitudine echivocă faţă de proiect, îl susţin sau nu îl susţin, nu ştim acest lucru, secretomanie în ceea ce priveşte condiţiile, sunt sau nu discuţii în subteran legate de acest proiect pe care le conduce Guvernul? Spun că în orice proiect, nu numai Roşia Montană, trebuie să obţinem maximum de avantaje financiare pentru statul român şi nu avem garanţia văzând acest guvern corupt că le poate obţine. Ba chiar conduita acestui Guvern în privatizările anterioare lasă să se înţeleagă că suntem în nesiguranţă din acest punct de vedere”, a menţionat Predoiu.