Institutul Geologic critica in termeni duri proiectul Rosia Montana

Institutul Geologic critica in termeni duri proiectul Rosia Montana

by October 2, 2013 0 comments

imagesCAS3JVVSReprezentanții Institutului au confirmat pentru Europa FM că, în comunicarea trimisă Comisiei speciale din Parlament, arată că sunt ignorate metalele rare și că proiectul propus de RMGC ar putea genera costuri imense după încheierea exploatării. Reprezentanții Institutului au cerut amânarea audierilor în Parlament, întrucât participă la o întrunire internațională în care vor vorbi chiar despre exploatarea aurului și a gazelor de șist.

În schimb însă, Institutul Geologic al României a transmis deja un punct de vedere Comisiei Speciale din Parlament.

Care sunt informațiile care au ajuns pe masa Comisiei pentru Legea Roșia Montană

În primul rând trebuie spus că Institutul Geologic nu se referă la zăcământul de la Roșia Montană ca fiind unul auro-argintifer, ci îl prezintă ca un zacamânt de AUR, ARGINT, TELUR, STIBIU, BISMUT, ARSENIU, TANTAL și GERMANIU.

Institutul Geologic susține că studiile RMGC asupra versanților Pârâului Corna – în punctul în care se prevede a fi amplasat iazul de decantare – sunt bazate pe prezumții care nu țin cont de contextul geologic real.

Bazinul Văii Corna nu se pretează depozitării unei cantități atât de mari de șlam cianurat din cauza gradului intens de fisurare, a permeabilității mari a versantului stâng, care conține gresii și nu formațiuni argiloase după cum susține proiectul, dar și a caracterului parțial submers al viitorului bazin de decantare – 45 de hectare vor fi sub apă.

Actualele probleme de mediu de la Roșia Montană, legate exclusiv de poluare cu metale grele, nu se pot compara cu cele induse potenţial de o asemenea cantitate de pulberi cianurate, consideră Institutul Geologic al României.

Geologii atrag atenția că biodegradabilitatea șlamului de cianurare este estimată la 120 de ani în condițiile de climă ale zonei, față de doar 6 luni în cazul șlamurilor de flotație.

Potrivit Institutului, RMGC neagă prezența în minereu a unor cantități notabile de plumb, zinc și cupru care ar scădea recuperabilitatea aurului și argintului, ar provoca o creștere a consumului de cianură și induce producerea de șlamuri bogate în sulfocianuri.

In baza analizelor comunicate de RMGC, Institutului Geologic a constatat că au fost ignorate ca rezerve potențiale 161 de tone de Telur, 49 de tone de Germaniu, 172 de tone de Seleniu, 116 tone de Tantal, 777 tone de Titan, 1220 tone de Stibiu, aproape 30 de mii de tone de Zinc și până la 129 milioane de tone de feldspat potasic.

Cianurarea integrală a minereului, propusă de actualul proiect RMGC, este deci din start exclusă ca soluție tehnică din moment ce ar conduce la pierderea cuprului, dar şi a unor importante cantităţi de stibiu, germaniu, tantal (materii prime critice, conform definiției europene), telur, zinc (materii prime foarte importante din punct de vedere economic conform normelor europene) şi uriaşe cantităţi de feldspat potasic (adular) considerat a fi economic important de Uniunea Europeană.

Institutul Geologic al României susține că selectarea de către RMGC a tehnologiei care prevede doar recuperarea aurului și argintului se poate extinde și la alte proiecte miniere similare fapt care ar priva ţara noastră de avantajul de a fi primul producător potenţial de stibiu, teluriu şi germaniu din Europa.

Pe de altă parte, odată aprobat acest proiect, alți dezvoltatori vor putea cere, în mod firesc, să li se admită aceleaşi standarde de mediu. In aceste condiții s-ar putea ajunge la aproape trei mii de hectare de bazine de decantare a şlamurilor cianurate doar pentru zăcămintele cunoscute din Patrulaterul Aurifer din Munţii Apuseni.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.