Judecatorii CCR au declarat neconstitutionale imunitatile parlamentarilor incluse in modificarile aduse Codului penal

Judecatorii CCR au declarat neconstitutionale imunitatile parlamentarilor incluse in modificarile aduse Codului penal

by January 15, 2014 0 comments

curtea-constitutional1-20120307111653[1]Judecatorii Curtii Constitutionale au decis, miercuri, in unanimitate, ca modificarile aduse Codului penal in asa-numita “martea neagra” din decembrie 2013 sunt neconstitutionale. Inalta Curte de Casatie si Justitie si Partidul Democrat Liberal au depus, in luna decembrie, la CCR, sesizari referitoare la conflictul de interese, definitia functionarului public si prejudiciul cauzat prin comiterea de infractiuni.

Curtea Constitutionala a dezbatut, miercuri, cele trei sesizari formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de Partidul Democrat Liberal cu privire la modificarile aduse de Parlament Codului Penal in luna decembrie. Camera Deputatilor a aprobat pe 10 decembrie anul trecut, cu 266 de voturi “pentru”, 32 de voturi “impotriva” si 6 abtineri, un proiect de modificare a Codului penal, respins de Senat in octombrie 2012.

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, declarase miercuri, inainte de sedinta in care au fost dezbatute sesizarile privind modificarile Codului Penal, ca este “o tema grea”, deoarece sesizarea ICCJ este facuta de 96 de judecatori, iar membrii CCR vor trebui sa fie cel putin pe masura asteptarilor acestora. Augustin Zegrean a mai declarat ca situatia functionarilor publici este reglementata intr-o lege, dar Codul Penal are o alta viziune asupra acestei categorii, precizand ca: “Aici este, pana la urma, un joc de cuvinte. Ei spun ca nu sunt functionari publici, nu aceasta este tema aici in discutia asta. Problema este ca situatia functionarilor publici este reglementata intr-o lege a functionarilor publici – vorbim de 188 -, dar aici este vorba de functionari publici in general. Codul Penal are o alta viziune asupra functionarilor publici. O sa deslusim asta”, potrivit Mediafax.

PDL a formulat doua sesizari la CCR privind articolele din Codul penal referitoare la conflictul de interese, definitia functionarului public si prejudiciul cauzat prin comiterea de infractiuni.

“Prima sesizare se refera la perfidul articol 253/1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD si PNL s-au sustras conflictului de interese. A doua sesizare face referire la modificarile operate articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii USL s-au scos din sfera de definitie a functionarilor publici”, a anuntat pe 12 decembrie 2013 presedintele PDL, Vasile Blaga.

Tot la aceasi data, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la modificarile aduse Codului penal, apreciind ca se incalca mai multe dispozitii ale Legii Fundamentale, respectiv “egalitatea in drepturi”, “cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”.

Inalta Curte atragea atentia ca Romania a semnat Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, si Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, prin care statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia activa si coruptia pasiva a membrilor adunarilor publice nationale.

Conducerea ICCJ a convocat Sectiile unite ale acestei instante, din totalul de 111 judecatori in functie fiind prezenti 92.

“In urma discutiilor ce au avut loc, deliberand, Sectiile unite au hotarat sa fie sesizata Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 5 si art. II. pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si a dispozitiilor articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012), in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, precum si cu prevederile art. 11 alin. (1) si (2) din legea fundamentala”, se arata intr-un comunicat postat la acea data pe site-ul ICCJ.

Astfel, dispozitiile criticate excepteaza de la dispozitiile art. 147 din Codul penal, care definesc notiunile de “functionar public” si “functionar”, precum si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal, care definesc notiunea de “functionar public”, o serie de categorii de persoane – “Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat”.

Instanta suprema a aratat ca celelalte dispozitiile restrang sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savarsesc fapta in exercitarea atributiilor de serviciu, excluzand incidenta normei de incriminare in cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.

Potrivit ICCJ, Curtea Constitutionala a constatat in jurisprudenta sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, ca “violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite”.

“Judecatorii considera ca diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile aduse Codului penal nu are o justificare obiectiva si rezonabila, in conditiile in care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile”, a punctat ICCJ.

Instanta suprema a mai subliniat ca, avand in vedere sfera atributiilor ce intra in competenta functiilor alese sau numite, care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului, dar care, prin excelenta, au conotatii de putere publica, este justificata vocatia acestora la calitatea de subiect activ pentru infractiunea de conflict de interese.

“Din continutul dispozitiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 253(1) din Codul penal sunt deasupra legii, neputand fi cercetate si pedepsite pentru savarsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept”, a mai aratat ICCJ.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.