Dosare Slider

Cum pierde statul roman castelul de la Arcus (Covasna). A functionat fabrica de produs mostenitori unguri din familia criminalilor de razboi

by Ancheteonline April 30, 2015 4 comments

Statul roman pierde o noua batalie cu samsarii imobiliari din Transilvania. O frumusete de castel, parte din patrimoniul cultural al Romaniei ajunge pe mana unui grof ungur, descendent al colaboratorilor cu regimul criminal hortyst. Este vorba despre imobilul in care functioneaza Centrul Cultural Arcus din judetul Covasna, dar si de 9 ha de teren, care au fost retrocedate, in urma unei decizii judecatoresti controversate. Totul s-a facut pe baza unor falsuri grosolane, cu complicitate unor lideri UDMR locali. Totul s-a intamplat dupa ce doua certificate de mostenitor au fost anulate, iar judecatorii si procurorii au inchis ochii la niste falsuri grosolane. Acum, sediul Centrului este in curs de evacuare si nu se stie ce se va intampla cu activitatea acestei importante institutii multiculturale din zona Covasnei.

Cum s-a ajuns aici?

Intr-o plangere penala inaintata Parchetului General in 2013, Centrul Cultural Arcus a solicitat investigarea unor presupuse infractiuni precum fals intelectual, fals in declaratii, uz de fals si inselaciune cu consecinte deosebit de grave, prejudiciul ridicandu-se la 10 milioane de euro. “Plangerea penala vizeaza persoanele care in calitate de pretinsi mostenitori, notari publici si avocati au declansat si au fost angrenati in procedura de restituire ilegala a Centrului Cultural Arcus, imobil situat in comuna Arcus, str. Benedek Elek, nr.493, judetul Covasna, constand din cladire, anexe si teren in suprafata de 9 ha, inscris in CF nr.2467”, se arata in documentul mentionat.

Castelul din Arcus, ( construit din piatra si caramida), o capela si un grajd, precum si terenul aferent, in suprafata totala de aproape 90 ha “a facut obiectul unei restituiri frauduloase prin invocarea prevederilor Legii nr.10/2001”. Cererea de restituire a fost formulata de petitionarul Jankovich Besan Endre-Andras, pretend mostenitor al numitului Szentekresszti Bela, “care a fost proprietar inainte de anul 1944 si care a decedat in imprejurari neelucidate la data de 28 iulie 1944”.

Potrivit documentatiei prezentate de Centrul Cultural Arcus, proprietarul de drept al castelului a fost Szentkereszti Bela, care a decedat la 28 iulie 1944, in Arcus. Mostenitorul acestuia a fost sora sa, Szentkereszti Erzsebet( Elisabeta) “care nu s-a inscris in Cartea Funciara”.

“In cauza, a formulat cerere de atribuire a imobilului, numitul Jankovich Besan Endre-Andras, cetatean strain, care s-a declarat ca fiind urmas al fostului proprietar tabular pana la deces in 28 iulie 1944”, se arata in plangere.

Initial, notificarea a fost respinsa prin decizia nr.5 din 27 martie 2002, emisa de Centrul de Cultura Arcus, “tinand cont de prevederile art.16 din Legea nr.10/2001 si HG nr.28/2001, privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor”. Dar, pretinsul mostenitor a atacat in instanta decizia Centrului, ajungand in cele din urma sa aiba castig de cauza, in februarie 2015.

Falsul succesor, mort inainte de proprietarul de drept

Faptele, in detaliu, sunt prezentate in plangerea penala. “Numitul Szentkereszti Bela, decedat la 28 iulie 1944, a fost proprietarul imobilelor in litigiu, care in perioada litigiului au apartinut statului roman, ca bunuri publice, respectiv Centrul de Cultura Arcus, care face parte din structura Ministerului Culturii. Proprietarul de drept a decedat fara sa aiba descendenti. In dosarele din litigiu s-a depus un arbore genealogic, rezultand ca a avut 3 surori, colaterali de gradul 2: Janka, Marieta Paulina si Erzsebet. Janka era predecedata, cu 11 ani inainte, la 13.10.1933, in Ungaria, fiind cetatean maghiar. Ea putea sa fie mostenitoare dupa legislatia Statului ungar al carui cetatean era, tot acolo la ultimul sau domiciliu ar fi urmat sa fie dezbatuta mostenirea, notarul competent sa efectueze procedura succesorala in Ungaria cu competenta teritoriala din circumscriptia locului decesului. Nu exista la dosare si nu s-au depus inscrisuri privind procedura succesorala in Ungaria dupa Janka in timpul respectiv, din care ar fi putut sa rezulte ca Jankovich Besan Endre-Andras, ar fi in linie directa sau colaterala succesorului acestuia dupa cum pretinde. Cert este ca succesiunea dupa Janka trebuia clarificata dupa documente eliberate de autoritati din Ungaria si nu de catre autoritatile romanesti”, se spune in document.

In acest context, “este de retinut ca petitionarul se naste in anul 1934, dupa decesul lui Janka si nu poate sa fie fiul acesteia. Este o inadvertenta care nu a fost clarificata”.

“De asemenea, el ar fi avut 11 ani cand a decedat pretinsul sau unchi la 28 iulie 1944, fara sa existe o dezbatere succesorala in care sa figureze ca mostenitor colateral dupa Janka ( sora defunctului) ca fiu sau nepot al acestuia ( nepot de sora sau stranepot) ce a ramas neclarificat de-a lungul procedurilor care au durat peste 10 ani ( din 2002)”.
Reprezentantii Centrului de cultura Arcus sustin, in plangerea penala ca “ pentru a obtine imobilul- castelul, constructii si teren, pretinsul mostenitor, impreuna cu mandatarii sai au pus la cale un minutios program infractional prin care s-au construit probe din care sa rezulte calitatea de mosatenitor dupa Szentkereszti Bela pe de o parte si ca decedatul ar fi fost ultimul proprietar inainte de preluare de catre statul socialist, in mod abuziv, ca atare, singur indreptatit la restituire, pe de alta parte”.

Certificat de mostenitor, fabricat la notariat

“In context, sunt dubii serioase privind calitatea de mostenitor a sus-numitului si s-au obtinut certificate de mostenitor in mod fals si prin incalcarea flagranta a procedurii notariale reglementata de legea nr.36/1995”.
Astfel, primul certificate de mostenitor, nr.55 din 18.09.2002, a fost eliberat de BNP Tornai Eniko din Miercurea Ciuc, judetul Harghita. “In dosarul succesoral nu sunt depuse certificate de stare civila care sa reflecte constatarea celor stabilite prin conferirea calitatii. Desigur acestea se depun in original sau legalizate si nu in copii”.
“Conditia esentiala este ca persoana care are vocatie succesorala trebuie sa existe, sa fie in viata la data deschiderii succsorale, calitate pe care nu poate sa o aiba Janka ( mama asa zisului mostenitor de drept), sora defunctului, decedata cu 11 ani inainte. Nu este clarificat nici ca asa zisul mostenitor este nepot de sora, (adica Janka sora defunctului Bela). A fi nepot dupa sora defunctului ar insemna in mod logic sa fie copilul lui Janka, care nu mai era in viata cand sarmanul fiu “Endre-Andras” s-a nascut ( in 1934).

In certificatul de mostenitor nu exista, in afara numelui, nicio mentiune cu privire la celelalte date de stare civila ( data si locul nasterii, cetatenie, parinti), nici de identitate, nici domiciliu.

Un alt aspect important: cerficatul de mostenitor ( nr.55/2002) s-a eliberat la un birou notarial din Miercurea ciuc. Or, potrivit legii, notarii publici au competenta teritoriala exclusive a Judecatoriei in circumscriptia careia a avut defunctul ultimul domiciliu. “Prin abuz in serviciu si in complicitate cu mandatarul “mostenitorului”, notarul public nu numai ca nu are sediul in circumscriptia Judecatoriei Sfantul Gheorghe, unde este situata localitatea Arcus, unde a avut Szentkereszti, ultimul domiciliu, dar este si din alt judet, judetul Harghita, abatere foarte grava, care constituie infractiune”, se mai spune in plangerea penala.

Ca urmare, prin sentinta civila nr.1634 din 11 septembrie 2008, Judecatoria Sfantul Gheorghe a dispus nulitatea certificatului de calitate de mostenitor nr.55/2002. Dar, acest certificat anulat, “a fost folosit la instantele de judecata pentru a justifica calitatea de mostenitor. Acest demers nelegal a fosut pus la cale cu buna stiinta de pretinsul mostenitor, mandatarul acestuia si notarul public, cei doi din urma fiind cei care au construit dosarul”.

Nou dosar succesoral

Dupa ce au fost prinsi cu multe ilegalitati, cei implicati in aceasta retrocedare au fabricat un nou dosar succesoral, la un alt notar public, respectiv la Biroul Notarial Public Szen Maria, cu sediul in Municipiul Sfantul Gheorghe. “Persistand in aceleasi erori si in complicitate cu notarul public, elibereaza un nou certificat fals de mostenitor, cu nr.232/3 decembrie 2007. La randul sau, acest certificate nu cuprinde elementele si mentiunile obligatorii prevazute de legea nr.36/1995. Astfel ca este mentionat ca mostenitor unic Jankovich Bersan Endre fara date de stare civila ( nastere, parinti, domiciliu, cetatenie) si fara datele utilizate de notar pentru identificare ( CI, pasaport, CNP, serie si numar), tocmai pentru a induce in eroare autoritatile cum s-a intamplat in procedurile judiciare”.

In asemenea conditii, “este atestata, fara verificare, calitatea de unic mostenitor, in calitate de stranepot de sora si mosteneste in 1/1 parte, adica intreaga parte.”.

Reprezentantii Centrului de Cultura Arcus au formulat din nou actiune in anulare impotriva celui de-al doilea certificat de mostenitor, la judecatoria Sfantul Gheorghe. Prin sentinta nr.787 din 3 aprilie 2008, este anulat al doilea certificat de mostenitor.

Al treilea certificat de mostenitor

Drept urmare, asa zisul mostenitor intocmeste un al treilea certificat, la acelasi notar din Sfantul Gheorghe. Aceeasi procedura, aceleasi ilegalitati, aceleasi omisiuni: nu cetatenie, nu date de identificare ( CI, pasaport).
In plangerea penala se arata ca numai sora Erzebet a proprietarului de drept, Bela Szentkereszti avea drept de mostenire a castelului de la Arcus. “Tocmai sora Erzsebet este singura care a acceptat, a pretins succesiune si a avut raporturi si dispute pe aceasta tema cu autoritatile de atunci (n.r. regimul comunist). Acest lucru rezulta din Memoriu Francisc Szanto custode – administrator al bunurilor ramane dupa decedatul Bela in hotarul comunei Arcus, inregistrat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor- Directiunea Proprietati si Bunurile Statului de atunci c u nr. 40693/11 august 1946; extrase din dosar nr. 243/1946 Arcus, al Comisiunii judeteen pentru aplicarea reformei, a intereselor CASBI, precum si procesul verbal nr.66/13 iunie 1946 al Comisiunii judetene de indrumare pentru aplicarea reformei agrare din judetul Trei Scaune”.

Mostenitoarea reala, colaboratoare a regimului hortyst

“Am invederat in recurs, la Inalta Curte de Casatie si Justitie ca singura mostenitoare acceptanta a fost sora defunctului, Erszbet, inrolata in armata de ocupatie a Ungariei hortyste cu care a plecat din fata fortelor aliate. Prin procesul verbal nr.66/1946, se aproba punctul de vedere al Comisiunii de plasa Sfantul Gheorghe in cauza de coproprietate a bunurilor lui Szentkeresrzty Erszbet si de aviz favorabil hotararii urmand sa fie exproprieata toata averea numitei. Aici se include si imobilul mostenit de la fratele sau”.

In plangerea penala se arata ca “persoana care a solicitat calitatea de mostenitor a fost sora lui Bela, dupa cum rezulta din procesul verbal din 13 iuni 1946, cu privire la contestatia lui Erszbet care a fost introdusa prin avocatul Zentai Ernest din Sfantul Gheorghe, contra procesului verbal din 29 august 1945 al Comisiunii de plasa din Sfantul Gheorghe prin care s-a expropriat in intregime averea mobile si imobila a numitei, pe baza art.3 lit c din legea 187/1945. Erszbet Szentkerestzi a fost cea chemata la mostenirea defunctului sau frate, Bela szentkeresty, in 1944”.

“Sora defunctului era inrolata ca sora de caritate in armata maghiara care s-a retras, ea insotind-o in continuare, catre Budapesta. Facea parte din serviciul militar, in teatrul trupelor inamice Romaniei si a aliatilor de dupa 23 august 1944. Drept urmare intra sub incidenta Conventiei de Arministiu din 12 septembrie 1944, fiind in armata inamica, s-a considerat prin legislatia anterioara anului 1945, inamic al statului si averea preluata. S-a expropiat in intregime fiind in acel moment o avere a unui absent (denumiti in epoca absenteisti)”.

Acesta a fost motivul pentru care “s-a recurs la un artificiu s-a creat prin subterfugii, o linie colaterala de succesiune dupa defunctul Bela prin sora lui, Janka”.

Dosarul penal, clasat

Cu toate ca existau destul de multe argumente pentru instrumentarea unui dosar penal pentru fals, uz de fals, inselaciune, Parchetul de pe langa Curtea de apel Brasov, a clasat acest dosar, in data de 3.04.2014, fara sa se faca nicio referire la elementele suspecte de infractiune. Procurorul de caz a invocat, in decizia de clasare a cauzei, doar motivatia judecatorilor, fara sa se precizeze daca au investigat sau nu legalitatea modului in care a fost “fabricat” dosarul de mostenire pentru bunurile de la Arcus. “Invariabil, instantele de judecata au admis calitatea de unic mostenitor al defunctului Bela Szentkerestzi, numitului Jankovich Besan Endre-Andras, fiind inlaturate, motivat toate contestatiile formulate in legatura cu aceasta calitate si I s-au restituit in natura imobilele si constructiile din CF 2467 Arcus”.