Cezar Ioan Coraci (UGIR-1903): Exodul imigrantilor poate avea consecinte grave asupra economiei romanesti

Cezar Ioan Coraci (UGIR-1903): Exodul imigrantilor poate avea consecinte grave asupra economiei romanesti

Cezar Ioan Coraci (UGIR-1903): Exodul imigrantilor poate avea consecinte grave asupra economiei romanesti

by September 17, 2015 1 comment

Președintele UGIR-1903, Cezar Ioan Corâci, una dintre vocile reprezentative ale mișcării patronale din România, avertizează, într-un amplu interviu acordat cotidianului online „Cronica Română”, pe marginea consecințelor majore asupra economiei europene și implicit a celei românești generate de criza refugiaților. Cu argumente pertinente, pliate de realitatea acestei uriașe provocări pentru Europa, președintele UGIR-1903 vorbește, printre altele, de impactul crizei imigranților asupra mediului de afaceri, de consecințele majore, în special pentru economie, ce vor decurge în urma acestui uriaș exod, de poziția „suspect de îngăduitoare” a liderilor UE, dar și de incapacitatea statului român de a integra miile de refugiați sirieni.

Domnule Cezar Ioan Corâci, criza imigranților pare să depășească, prim amploarea sa, previziunile inițiale ale liderilor Uniunii Europene. Mai mult, acest uriaș exod trece într-un plan secundar criza din Ucraina și alte probleme delicate ale politicii europene și internaționale. Vă întreb, ca și președinte al UGIR-1903, cât de grave pot fi consecințele economice asupra Europei și în special a României?

Mediul de afaceri din România și cred că și cetățenii României sunt în ultima perioadă interesați, ca să folosesc un cuvânt mai blând, pentru că, din punctul meu de vedere cuvântul mai potrivit ar fi preocupați, de ceea ce se întâmplă în spațiul din jurul României, de ceea ce se întâmplă cu economia mondială și europeană în mod special. Dintre provocările importante pe care le va traversa și România în perioada următoare sunt poate nu atât războiul din Ucraina care, așa cum se observă, nu a afectat în mod major economia sau încrederea în economia românească, ci această criză a imigranților care începe să devină o problemă. Din punctul meu de vedere, și las la o parte problemele la care nu mă pricep și de care nu o să mă ocup legate de posibile acte teroriste, am uriașe îndoieli privind capacitatea de a integra aceste mii de oameni care vor fi o problemă reală, problemă care va genera inclusiv probleme economice.

Eu, însă, văd aici și alte probleme foarte importante pe care cred că toată lumea le sesizează. Am luat act de ușurința cu care țările europene au deschis ( desigur nu vorbim aici de drama acestor oameni, de familii, de copii, de victime, de lucruri care nu ar fi trebuit să se întâmple dacă mecanismele de securitate existente la nivel mondial ar fi funcționat la parametrii normali ) granițele și mă uit la soluțiile de avarie găsite de multe țări europene. Pentru că, lăsând la o parte actele umanitare – care nici nu trebuie puse în discuție în privința importanței- a primi, în orice țară europeană, mii, zeci, poate sute de mii de oameni, fără niciun document, pune în discuție toate mecanismele de funcționare ale Uniuni Europene. Și o să vă enumăr aspectele economice care ne interesează direct.

Îmi aduc aminte de perioada dintre 1996 și 2000 când stăteam zile și nopți la cozi uriașe pentru a obține vize în statele europene și nu numai. Eram turiști est-europeni care nu făceam altceva decât să cheltuim bani într-un concediu într-o țară vest-europeană și eram primiți în acest mod care era, până la urmă, jignitor.

Mai mult, discutăm astăzi de o țară precum România care așteaptă de ani de zile să fie primită în Spațiul Schengen. Să fim foarte clari: România îndeplinește toate condițiile impuse de spațiul Schengen. România are un control al teritoriului și al granițelor mult mai eficient decât al multor țări care se află în Schengen. Câți imigranți au trecut prin România în drumul spre Occident? Unii ar putea spune că România nu este în calea acestor imigranți. O mare eroare! Câți imigranți au trecut prin țări care sunt în spațiul Schengen? Să luăm cazul vecinei noastre Ungaria și am clarificat problema…

România a îndeplinit toate condițiile și totuși nu se află în Spațiul Schengen. Ce reprezintă acest lucru? Practic, libera circulație a forței de muncă nu există. Este adevărat că poți circula cu pașaportul european dar există anumite restricții și timp pierdut la vamă, la intrarea în Spațiul Schengen, situație ce implică niște costuri pentru economia românească. Pun și eu o întrebare retorică: Ce vor face pe viitor acele state europene care azi primesc cetățeni sirieni fără documente dacă, spre exemplu, mâine vor dori să facă un demers similar cetățeni români din aceleași considerente? Nu cred că vor mai putea fi opriți!

Credeți că se creează un precedent periculos cu consecințe greu cuantificabile în acest moment?

Se creează un precedent extrem de periculos care aruncă în aer atât ideea de Schengen, cât și ideea unor reglementări care au stat la baza funcționării Uniunii Europene. Vreau să fiu foarte bine înțeles: eu cred în caracterul umanitar, dar nu cred într-o Europă lipsită de orice fel de reguli. Pentru că o Europa, lipsită de reguli clare și aplicabile pentru toată lumea, nu se mai poate numi Uniunea Europeană. Cred că renunțarea completă, chiar și pe termen limitat, la niște reguli clare privind libera circulație a persoanelor este un lucru cel puțin ciudat cu consecințe imprezibile în viitor.

Revenind la posibilele efecte ale economiei românești, eu nu cred că acest exod nu va avea repercursiuni majore asupra economiei europene. Iar economia românească va simți efectele indirecte ale acestei migrații masive. Să luăm în calcul faptul că vom rămâne la fel de dependenți de ceea ce se întâmplă în spațiul european. Să ne aducem aminte că devastatoare criză economică a fost importată, după aproape un an, în România din spațiul european, pentru că aproape 80% din schimburile comerciale ale României erau cu țări europene. Și, în consecință, scăzând consumul în statele UE, nouă ne-a scăzut piața, iar consecințele au fost inevitabile.

Reintrarea Europei în criză este iminentă și va fi cauzată de o capacitate limitată de absorbție a unui exod masiv pentru că discutăm de sute de mii de persoane și de costuri sociale uriașe. Poate că Germania este pregătită să facă față acestor costuri, dar alte țări sunt? Eu nu cred că oameni care vin dintr-o altă cultură, religie, care au un cu totul alt nivel de pregătire, fără cunoștințe elementare de limbă a țării în care vor veni, vor putea depăși ușor statutul de asistați sociali!

Putem, de asemenea, să vorbim chiar de comportamente imprevizibile în anumite situații, generate până la urmă de faptul că aceste persoane vor rămâne niște cetățeni de mâna a doua. Fenomenul de marginalizare poate avea efect de bumerang. Și, totuși, ce este de făcut în această situație?

Această ideea de marginalizare va genera frustrări iminente. Nici nu trebuie să fii un mare sociolog sau politician pentru a anticipa aceste situații. Închiderea acestor persoane, pentru o perioadă de timp nedeterminată, în niște spații închise, spun asta pentru a nu folosi cuvântul lagăre, poate duce la situații imprevizibile. Am auzit luări de poziție oficiale, în special ale liderilor germani, care vorbesc de integrarea acestora. Poate există aceste soluții, poate că Germania are mecanismele necesare pentru a -i integra pe acești imigranți, însă, după informațiile pe care le dețin eu, nu cred că România este pregătită pentru această situație. Mai mult, am aflat din presă care erau rațiile de hrană pentru acești imigranți, iar majorarea acestora de la cinci la zece lei pe zi nu cred poate fi o soluție sustenabilă pe termen mediu și lung. Pentru că nici imigranții nu vor putea trăi cu zece lei pe zi, dar nici noi nu ne vom permite să cheltuim sume foarte mari din buget pentru sprijinirea/integrarea acestora .

Știți că într-un oraș mediu nu există 6.000 de persoane cu ajutor social? Mă refer la Giurgiu, Târgoviște, Călărași etc. La o analiză superficială. 6.000 de imigranți la 17, 18 milioane de cetățeni reprezintă puțin. Dar aceștia nu vor putea fi repartizați pe întregul teritoriu al României, ei vor dori să se ducă într-un loc pentru că au familii, rude, prieteni, și vor dori să locuiască împreună…

Iar comunitățile în care se vor duce aceștia vor avea mari probleme. Atât cu cheltuielile sociale, dar mai ales cu integrarea efectivă în societate a acestor persoane. Dacă nu le vei oferi acestora un loc de muncă, o posibilitate de a învăța rapid limba, ce se va întâmpla pe termen mediu și lung? Îngrijorările noastre sunt legate de fenomenul în sine și de cifrele pe care le avansează politicienii europeni și care arată un adevărat exod. Nu țin minte să se mai fi întâmplat în Europa, nici după primul , nici după cel de-al doilea război mondial migrații atât de masive.

Putem vorbi de o reacție conciliantă și extrem de îngăduitoare a oficialilor europeni? Care ar fi totuși soluțiile alternativă, sustenabile la această uriașă provocare?

Nu știm care sunt rațiunile reale ale Uniunii Europene în această privință. Personal, am fost suprins de declarațiile și deciziile unilaterale comunicate de domnul Juncker privind obligativitatea unor țări de a primi un anumit număr de imigranți sau obligativitatea de a acorda compensații financiare în cazul în care nu sunt capabile să facă acest lucru. Din punctul meu de vedere, dar și al colegilor mei, nu pare că Uniunea Europeană are un răspuns și un plan coerent, cel puțin acesta nu este public, în privința gestionării acestui exod. Se vorbește chiar de un aflux uriaș de 500.000 de imigranți pe an, cifre care sunt de domeniul fantasticului iar această situație produce un fenomen de îngrijorare. Mai mult, repercursiunile economice sunt inerente. Nu știm încă amploarea acestora!

Oamenii de afaceri gândesc în toate țările la fel. În momentul în care văd că conjunctura este incertă investițiile scad! Și asta în condițiile în care motorul economiei europene părea că a repornit! În Germania în mod special. Era bine ca această creștere economică să continue. Nu vreau să spun că ar trebui să profităm de necazul altuia, dar chiar criza din China are o parte bună și una rea. Este adevărat că-i afectează pe investitorii europeni de acolo, dar lasă și oportunități majore pentru Europa. Pentru că piața nu scade imediat și se creează nișe pe care le pot ocupa, din nou, firmele europene. Nu cred că puteam vorbi de un moment economic rău pentru Europa, mai puțin această situație a imigranților, absolut nefericită! Din păcate, comunitatea internațională a privit, prea mulți ani, cu indiferență la situația din Siria. Soluția logică era ca sirienii să fie ajutați să-și reconstruiască țara!

Revenind la un alt aspect care pentru mine reprezintă un motiv de îngrijorare, pentru că el pune în discuție o arhitectură de securitate la nivel mondial. Noi, ca patronate, știți că participăm anual la Organizația Internațională a Muncii, care este „brațul înarmat” al Organizației Națiunilor Unite pe anumite probleme pentru că acest for tripartit guverne-patronate-sindicate ia decizii care sunt obligatorii sub sancțiuni ONU. Există exemple și în cazul României în care guvernul a fost criticat în privința anumitor decizii și a trebuit urgent să se conformeze pentru că risca sancțiuni majore. Bineînțeles, chiar dacă sunt discuții ample patronate-sindicate pe tema pieței muncii și a forței de muncă, Carta Drepturile Omului rămâne prioritară iar, migrația pe considerente economice nu este admisă. Este pentru prima dată când văd că devine posibilă această situație. Este adevărat că refugiații de război sunt victime, iar victimele trebuie ajutate, însă, din momentul în care accepți principiul migrației pe criterii economice lucrurile se complică. Atunci vom asista și pe viitor la mutații semnificative a populației dintr-o zonă cu probleme economice într-alta în care economia merge mult mai bine. Unde ajungem? Riscăm să avem, din nou, populații nomade iar această situație devine una apocaliptică! Cred în continuare în acel principiu pentru care țări ca România au suferit de-a lungul anilor, al neacceptării migrației pe motive economice trebuie să nu fie încălcat și mai cred că trebuie identificate urgent soluții politice, la nivel internațional, pentru sprijinirea acestor țări.

Ca simplu cetățean și chiar ca o voce a mișcării patronale din România spun că una era ca României să i se solicite contribuții financiare pentru a ajuta la reconstrucția Siriei și cu totul altceva este situația de astăzi în care i se impune altceva.

Am înțeles că există mai multe țări care au protestat față de impunerea unui număr de imigranți și vom vedea dacă Comisia Europeană va merge până la capăt în această privință. Pentru că, până la urmă, se pune în discuție principiul suveranității naționale. Din punctul meu de vedere, prin această impunere Comisia Europeană își depășește atribuțiile.

Personal, cred că, la mijloc, sunt și alte rațiuni, în afara celor umanitare. Despre ce fel de rațiuni ar putea fi vorba?

În mod cert sunt și alte rațiuni. Nu înțeleg deocamdată care ar putea fi aceste rațiuni nevăzute ale tipului de reacție european. Este interesant, însă, faptul că liderii reali ai Europei au un punct de vedere comun, nu am văzut nici măcar diferențe la nivel de nuanță în declarațiile acestora. Probabil că rațiuni de care vorbeați și pe care și eu le văd posibile există. Am auzit o singură rațiune, cel puțin ciudată, prezentată de Juncker în care se vorbea de scăderea demografică a Europei și de necesitatea reînnoirii populației.

Să discutăm puțin și despre Siria. Având șansa de a circula în calități mai mult sau mai puțin oficiale, fie ca antreprenor, fie ca reprezentant al uniunii patronale, în numeroase țări, unde am cunoscut diferite culturi, am văzut și o parte a acestei țări. Am, de altfel, foarte mulți prieteni sirieni. Unul dintre membrii marcanți ai UGIR-1903 este domnul Nawab Salameh, patronul Alexandrion Group, venit în România în anii 80, dintr-o famile de creștini, cel care anul trecut a sponsorizat tipărirea pentru prima dată în România a bibliei lui Cantacuzino. De la dânsul, ca și de alți oameni de afaceri sirieni, am aflat foarte multe lucruri despre această țară. Nu trebuie uitat faptul că patriarhul din Antiohia există de sute de ani, că acolo există mai multe tipuri de grupuri etnice și religioase: sunnitii și șiiții care produc mișcări în întreaga zonă, chiar dacă discutăm de Turcia, Irak etc, dar există și o comunitate creștină foarte importantă, cu tradiții foarte vechi, care are un cult special pentru Constantin Brâncoveanu. Această comunitate creștină este formată din oameni educați, cu studii superioare, mulți dintre ei antreprenori și nu cred că trebuie să fim atât de recenți la cuvântul sirian. Să nu uităm că în orice popor există oameni și oameni. Există oameni cu o pregătire deosebită care vorbesc multe limbi străine, au capital și au ajutat foarte mult economia românească.

Haideți să vă pun o întrebare pe care eu, personal, mi-am pus-o de mult: am făcut ca țară, ceva ca acest tip de oameni să vină în România? Eu aș vrea să văd de la MAE sau de la Departamentul pentru Românii din Pretutindeni o listă a celor care știu limba română pentru că au făcut studii în România. A făcut România, prin ambasadele sale, vreun demers prin care să oferim anumitor categorii de sirieni vreo facilitate? Haideți să ne raportăm la un scenariu. Dacă în România ar fi fost 6500 de sirieni care ar fi venit cu vize voluntare date de statul român, selectați după criteriile de limbă, cultură, posibilitatea de a lucra, ce ar mai fi putut să zică Uniunea Europeană?

Lipsa de acțiune a statului român în această criză există. Sigur că am fost, din nou, luați pe nepregătite. Nu cred că cineva și-a putut imagina cât de mult se vor amplifica presiunile asupra Uniunii Europene. Sigur că toate întrebările din presă legate de ce știa Ungaria și nu știa România sunt pertinente. Este evident că guvernul Orban avea informații pe care guvernul Ponta nu le deținea.

De ce nu întindem măcar acum o mână unei anumite categorii de sirieni. România a avut tradițional relații foarte bune cu Siria, Iordania, cu alte țări din zonă. Nu trebuie să ne mărginim doar la discuții privind terorismul. Haideți să ne uităm la sirienii care au adus capital statului român. Pentru că în caz contrar nu se știe ce categorii de persoane vor veni în România. Iar riscurile pot fi uriașe…

Facebook Comments

1 Comment so far

Jump into a conversation
  1. Aliexpress Romania
    #1 Aliexpress Romania 28 February, 2016, 23:27

    Ciao. Am ajuns pe pagina ta si am observat ca e foarte
    ingrijita si prezinta lucruri utile. Da-mi voie sa prezint si eu despre un magazin pe internet cu produse foarte ieftine:
    Aliexpress Romania. Cred ca aiaflat deja de el.
    Bafta.

    Reply this comment

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.