Justiție Slider

Cum a scapat omul de afaceri, Ilie Carabulea, de prelungirea arestului preventiv

by Ancheteonline April 7, 2016 0 comments

Omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul sau Oprea si alti trei inculpati arestati luna trecuta in dosarul Carpatica Asig au fost pusi in libertate dupa ce Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a constatat ca in dispozitivul incheierii Tribunalului Sibiu nu s-a mentionat perioada pentru care s-a dispus aceasta masura preventiva, precum si data pana la care arestarea preventiva a fost dispusa, scrie Agerpres.

Potrivit motivarii instantei, CA Alba Iulia nu a mai analizat pe fond contestatiile formulate de inculpati, procedandu-se la analizarea aspectului de nelegalitate a incheierii penale atacate, aspect care a fost invocat de catre avocatul lui Oprea Carabulea si la care au achiesat in concluziile lor si aparatorii celorlalti inculpati.

‘Analizand incheierea penala atacata se constata ca in dispozitivul acesteia nu s-a mentionat in ce-i priveste pe inculpatii contestatori (…) si fata de care s-a dispus arestarea preventiva perioada pentru care s-a dispus aceasta masura preventiva, precum si data pana la care arestarea preventiva a fost dispusa’, se mentioneaza in extrasul incheierii penale a CA Alba Iulia.

Sursa citata precizeaza ca arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa pentru cel mult 30 de zile.

‘Conform art. 230 al. 1 C.p.p., mandatul de arestare preventiva se emite de indata de judecatorul de drepturi si libertati in baza incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva si acesta trebuie sa cuprinda, conform al. 2 lit. 3 al aceluiasi articol, durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, cu mentionarea datei la care inceteaza. Coroborand aceste dispozitii legale, rezulta cu evidenta ca mandatul de arestare preventiva se emite in baza incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva a unui inculpat, incheiere care trebuie sa contina obligatoriu durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, cu mentionarea datei la care inceteaza’, se arata in motivare.

Judecatorul a apreciat astfel ca lipsa din dispozitivul incheierii penale atacate a dispozitiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor, precum si a datei la care aceasta masura preventiva inceteaza este in masura sa duca la nelegalitatea incheierii, nelegalitate a carei consecinta este si nelegalitatea masurii preventive.

‘Conform art. 282 C.p.p., incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor, care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea actului. Nulitatea relativa poate fi invocata de catre procuror, suspect sau inculpat atunci cand exista un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legale invocate’, precizeaza sursa citata.