Opinia Transilvană: Roșia Montana, patrimoniu UNESCO – o afacere cu multe semne de întrebare

Opinia Transilvană: Roșia Montana, patrimoniu UNESCO – o afacere cu multe semne de întrebare

Opinia Transilvană: Roșia Montana, patrimoniu UNESCO – o afacere cu multe semne de întrebare

by Iulie 31, 2017 0 comments
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestEmail this to someonePrint this page

Presa locală dezvăluie încrengăturile unei afaceri controversate țesute în jurul dosarului transformării patrimoniului Roșiei Montana în patrimoniu UNESCO. Este vorba despre interese de grup create în cadrul unor ONG-uri, care au controlat Ministerul Culturii în perioada guvernării tehnocrate conduse de Dacian Cioloș. Acum, o parte din ei sunt parlamentari USR și, în continuare,  activează ca o mișcare ongistă,  finanțată din surse dubioase.

Opinia Transilvană susține că ”de mai bine de zece ani, oficiali ai statului român, o parte chiar funcționari ai Ministerului Culturii, duc o luptă acerbă de manipulare și chiar de subminare a economiei naționale, fără a fi deranjați de vreun organ de cercetare”

În continuare, ziarul online din Alba Iulia face o prezentare a acestui caz:

”Conexiuni ascunse sub artificiul” Culturii” scot la iveală adevărate cercuri de interese care, finanțate cu foarte mulți bani din exterior, urmăresc să căpușeze istoria poporului român.
O schemă simplă dar bine organizată cu oameni puși în puncte cheie” sug” milioane de lei de la Statul Român pentru a-și atinge obiectivele.

Între experţii care identifică valoarea de patrimoniu, naţional sau internaţional, a unor proprietăţi, cei care hotărăsc introducerea acestora sub protecţia Legilor naţionale specifice şi cei care implementează, de cele mai multe ori cu fonduri de stat sau nerambursabile, planurile de restaurare şi punere în valoare există legături atât de strânse, încât unele dintre aceste persoane devin… aceleaşi în toate cele trei etape ale procesului.

Astfel, în prima etapă acţionează o reţea de ONG-uri de patrimoniu, care duc campanii agresive, inclusiv prin litigii, pentru a „salva” respectiva proprietate de la orice alt proiect investiţional, urmează analiza organismelor tehnice ale Ministerelor de profil Mediu sau Cultură, care avizează „planurile de salvare” şi proiectele diverselor firme de casă specializate în restaurare ale aceloraşi experţi – activişti sau colegi ai acestora, pentru ca în final umbrela să fie pusă de USR.

Principalul artizan al aceste mișcări este nimeni altul decât șeful INP Ștefan Bâlici.

Numirea lui Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului dictată de interese de grup

Numirea lui Ştefan Bâlici la Conducerea INP a avut loc la data de 14 Ianuarie 2016 şi a fost făcută de către ministrul tehnocrat Vlad Alexandrescu, care l-a demis pe Radu Petre Năstase, care fusese numit anterior de către Guvernul Ponta.

Vlad Alexandrescu, în momentul de fata deputat al Uniunii Salvați România, este un lider de opinie afiliat Rețelei Soros din România (soția sa fiind beneficiara finanţării mai multor burse de studiu în străinătate) şi a fost puternic implicat în acţiunile de sabotare a Proiectului Roşia Montana, acesta fiind autorul controversatei clasări a localității Roșia Montană ca sit categoria A în decembrie 2015, prin publicarea unei hărţi scrise de mâna pe pagina sa personală de Facebook.

Clasarea a fost făcută ilegal fără îndeplinirea procedurii de clasare prealabilă, instituind o zonă de protecţie care se suprapune inclusiv peste perimentrul minier al companiei de stat Cuprumin SA.

Aparent, demiterea de către Vlad Alexandrescu a fostului șef al INP, Radu-Petre Năstase (RPN) a fost determinată de un scandal cu privire la monumentele de patrimoniu din Roșia Montană. În realitate, motivul destituirii are legătură cu demersurile lui George Soros de sabotare a Proiectului Minier şi cu planurile fundațiilor şi a ONG-urilor din Reţeaua Soros din domeniul patrimoniului de a şifona viitoarelor finanțări destinate reabilitării patrimoniului din Roşia Montana în cazul introducerii localităţii Roșia Montană în UNESCO.

Ştefan Bâlici este elementul critic în întregul demers al listării Roşiei Montane în UNESCO, slujind atât intereselor de afaceri ale lui George Soros cât şi propriilor sale interese economice şi ale ONG-urilor şi fundaţiilor de patrimoniu afiliate Reţelei Soros prin adjudecarea unor viitoare contracte de proiectare şi execuţie a lucrărilor de restaurare, conservare și protecție din Roșia Montană în condiţiile în care demersul de listare UNESCO ar fi finalizat.

Din acest motiv era nevoie de o persoană de încredere la conducerea INP, iar alegerea lui Ștefan Bâlici la conducerea INP a fost făcută şi din perspectiva afilierii acestuia la ICOMOS, Balici fiind membru ICOMOS, organism consultativ care analizează dosarele de înscriere şi face propunerile de listare în lista patrimoniului mondial UNESCO.
În fapt, demersurile de listare UNESCO coordonate de către Ştefan Bâlici (întărite şi de poziţia lui în cadrul ICOMOS) aduc atingere interesului naţional. O eventuală includere a Roşiei Montane în UNESCO ar bloca accesul Statului la valorificarea celei mai mari resurse de aur din Uniunea Europeană.

Ulterior demiterii lui Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al culturii din 26 Aprilie 2016, Ștefan Bâlici și-a continuat demersul de listare UNESCO început cu Vlad Alexandrescu, fiind sprijinit puternic de către Corina Șuteu, noul ministru al Culturii, membră şi ea a Rețelei Soros. Corina Şuteu a încălcat legea forțând trimiterea Dosarului Roşia Montana la UNESCO Paris, în nume propriu, în data de 4 ianuarie 2017, dată la care noul Guvern (Grindeanu) fusese deja validat. Documentaţia trimisă la Paris de Corina Şuteu fusese elaborata încă din perioada 2009 – 2010 de către Ştefan Balici prin Asociaţia ARA (aparţinând lui Ștefan Balici).

Acest lucru este deosebit de grav ținând cont de faptul că Guvernul Cioloș, în ultima să ședință de guvern din 29 decembrie 2016, anunțase public faptul că „(…) premierul Cioloș ar putea semna un act pentru depunerea dosarului UNESCO doar după o procedură formală, prin decizia întregului Guvern. Din păcate, un Guvern la final de mandat nu mai are autoritatea să facă acest lucru”.

Intenţia de depunere a dosarului UNESCO a fost criticată anterior şi de către Ministrul Justiţiei Raluca Pruna, care în data de 26 Decembrie 2016 atrăgea public atenţia riscului afectării intereselor statului în cazul depunerii dosarului UNESCO postând pe pagina de facebook a Corinei Şuteu următorul mesaj: „Înţelept ar fi să nu se ia nicio decizie. Depunerea dosarului de către statul român e o poziţionare care vine mănuşă în procedura arbitrală. Pentru investitorul cu pricina şi în dauna statului”.

Postarea Ministrului Justiţiei Raluca Pruna a fost vizibilă doar două ore, fiind ştearsă de către Corina Şuteu. Legătura dintre Ștefan Balici şi Corina Șuteu a fost asigurată prin intermediul Secretarului de Stat Oana Bogdan, numită la ministerul culturii de către același grup de interese, aceasta fiind un arhitect tânăr şi obscur care locuieşte în afara ţării şi care aparent activează în cadrul unei societăți de arhitectură din Bruxelles. Oana Bogdan este un arhitect fără experientă în patrimoniu cultural, cunoscută însa ca apropiată a ONG-urilor din Reţeaua Soros şi opozantă a proiectelor industriale din Transilvania (Dracula Park din Sighișoara, Roșia Montană etc.). Interesul exclusiv al fostului Secretar de Stat Oana Bogdan pentru depunerea dosarului UNESCO este identic cu cel al lui Ştefan Balici, respectiv adjudecarea unor potenţiale viitoare lucrări de restaurare din Roșia Montană.

Intenţia Secretarului de Stat Oana Bogdan rezulta fără echivoc din mesajul pe care aceasta la postat pe pagina sa de Facebook a doua zi după depunerea dosarului UNESCO la Paris, adresându-se „prietenilor” săi cu mesajul:

„Mă gândesc că, dacă ne grupăm toţi ca pe vremuri, reuşim să şi facem un proiect, doua, trei în zonă.”

Pentru a se asigura controlul total asupra deciziilor din zona patrimoniului naţional Ştefan Balici și Virgil Apostol sunt numiţi şi în Conducerea Comisiei Naționale pentru Monumente Istorice (CNMI).

Comisia Națională pentru Monumente Istorice (CNMI) este organism științific de specialitate, cu rol deliberativ în domeniul protejării monumentelor istorice, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii şi care avizează Lista Monumentelor Istorice întocmită de Institutul Național al Patrimoniului CNMI formulează priorități privind lucrările și măsurile necesare pentru asigurarea protejării monumentelor istorice, indiferent de situația lor juridică și de sursa de finanțare, propune monumente pentru a fi incluse în Lista patrimoniului cultural și natural mondial, precum și Lista patrimoniului cultural mondial în pericol, elaborate de UNESCO.

După numirea lui Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului, în data de 24 mai 2016, Corina Șuteu îi numește pe Ștefan Bâlici, împreuna cu Virgil Apostol (asociatul lui Balici în S.C. Atelierul de Arhitectură OPUS și fondator în Asociația ARA) și pe Monica Mărgineanu Cârstoiu (Președinta Asociației ARA) în Comisia Națională pentru Monumente Istorice.

La aceași dată, Ministrul Corina Șuteu îi numeşte pe Ștefan Bâlici președinte al Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie din CNMI, iar pe Virgil Apostol Președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr.4 (Constanța/Tulcea). Prin numirea lui Ștefan Bâlici la conducerea INP dublată de numirea acestuia la preşedinţia Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie din CNMI, împreună cu numirea asociatului sau Virgil Apostol ca membru în Comisia Națională pentru Monumente Istorice şi Președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr.4 (Constanța/Tulcea), Ştefan Bâlici a preluat controlul alocării fondurilor publice locale, guvernamentale și finanţările UE putându-le direcționa către societăți sau ONG-uri proprii sau ale interpușilor din grupul lor de interese.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din 28.03.2013 interzice membrilor CNMI, a secţiunilor de specialitate sau a comisiilor zonale să desfășoare activități profesionale care se pot constitui în conflict de interese, prevăzând în cuprinsul art.9 (5): „Pentru evitarea conflictelor de interese, pe perioada exercitării mandatului, membrii Comisiei, membrii secţiunilor de specialitate ale acesteia sau cei ai comisiilor zonale nu pot desfăşura activităţi profesionale de pregătire şi/sau elaborare a documentaţiilor supuse avizării Comisiei, secţiunilor de specialitate ale acesteia şi comisiilor zonale din care aceştia fac parte”.

Cu toate acestea, Ștefan Bâlici împreună cu asociatul său Virgil Apostol și-au însușit în folos propriu fonduri publice, prin avizarea și aprobarea unor lucrări de restaurare care au fost atribuite în mod direct societăţii SC Opus Atelier de Arhitectură SRL în care cei doi sunt asociaţi”.

Mai multe puteți citi AICI

 

Facebook Comments
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestEmail this to someonePrint this page

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.