Breaking news Dosare

Vieți centenare, la București. Generația celor peste 100 de ani de trăire românească

by Ancheteonline July 3, 2019 0 comments

Continuăm să sărbătorim Centenarul. Oameni și faptele lor. Celebrăm acele vremuri de răstriște, dar și marile personalități ale istoriei noastre. Acum aducem acele timpuri în zilele noastre. Vrem să omagiem seniorii de astăzi  care s-au născut de-un secol și  care au fost martorii celor două lumi, despărțite de 100 de ani. Centrul pentru Seniori ai Municipiului București, din cadrul Primăriei Capitalei,  a reușit să-i descopere și să-i adune laolaltă,  pe centenariștii Capitalei, care s-au născut odată cu Marea Unire de la 1918.  O mare performanță a Centrului este identificarea celui mai longeviv centenarist din București și din țară, care a ajuns la onorabila vârstă de 110 ani, un record care se apropie de Guinness Book.

Proiectul ”Vieți Centenare”, organizat de Centrul pentru Seniori a Municipiului București, și-a derulat a doua ediție, vineri, 28 iunie, la Teatrul Elisabeta. Maestrul de ceremonii al acestui eveniment a fost aceeași Alexandra Dobre, director general, reprezentantă a tinereții și a entuziasmului , care a reușit să construiască o punte între două generații: lumea de la 1918 și cea din zilele noastre, în 2019.

Adevărate povești de viață

Centrul a adunat, cu migală și profesionalism,  58 de dosare a centenariștilor bucureșteni, oameni care au trăit deja un secol de viață. Primăria Capitalei i-a recompensat pe onorabilii seniori cu suma de 5000 de lei, dar și o plachetă omagială și un buchet de flori tricolore. Seniorii bucureșteni au fost sărbătoriți, la restaurantul Teatrului Elisabeta, într-o gala festivă, unde s-au depănat  amintiri  despre un secol de existență.

”Sunt adevărate povești de viață, modele de urmat, în care existența a învins timpul. Așa, avându-vă printre noi, putem privi istoria în ochi. Dumneavoastră sunteți eroii noștri, fără vârstă. Sunteți o mare victorie pentru generațiile noastre, un imbold, o speranță că totuși , se poate”, a declarat Alexandra Dobre, în fața unei săli pline de personaje de poveste, care, împreună, adunau aproape un mileniu de existență. Toți au venit la acest eveniment, alături de urmașii lor, de bucuriile lor – copii, nepoți și strănepoți. O dovadă a rolului lor esential în clădirea României prezente.

O vârstă de Guinness Book

Alexandra, ca un adevărat reporter, a reușit să adune impresii și fapte de viață și de ”arme” de la centenariștii bucureșteni,  o parte din ei prezenți la această sărbătoare a senectuții.

Cel mai vârnic dintre centenariști  este, potrivit datelor obținute de la Evidența Populației din cadrul MAI, Dumitru Comănescu, născut pe 8 noiembrie 1908 ( avea 10 ani când s-a realizat România Mare), care face parte dintr-o familie longevivă: părinții lui au trăit până la 92 de ani, frații, până la 96 și 98 de ani. Seniorul Comănescu susține că a trăit din plin momentul realizării Marii Uniri, pe atunci fiind elev la școala gimnazială. A făcut cariera ca inginer agronom, cunoscut ca unul dintre cei mai valoroși specialiști  în fitopatologie, unul dintre discipolii fondatorului de Cercetări Agronomice, Gheorghe Ionescu Sisești, dar și elevul marelui matematician, Gheorghe Țițeica. Filonul biologic românesc l-a ținut în activitate până în zilele noastre, el participând,  la vârsta de 86 de ani, la un concurs pentru experții agricoli și ocupând locul 5 pe țară.

Zâna cea bună

Maria Neamțu, de 104 ani, s-a născut pe 28 iunie 1915 în comuna Forăți, raionul Fălticeni, județul Baia (Suceava de astăzi), într-o familie numeroasă, formată din 10 frați și surori. A absolvit cursurile Școlii normale de fete din Bacău și s-a angajat ca maestru de lucru în comuna Lespezi, din județul Iași. După ce s-a căsătoriu, S-a așezat la casa ei, în orașul Pașcani, dedicându-se total casei și familiei. În cele din urmă, a plecat din Pașcani și a venit la București, ca să fie alături de fiica sa și cele două nepoate. S-a luptat ani de zile cu bolile, pe care le-a răpus. A contrazis toate diagnosticele date de medici, care i-au spus că nu va mai putea merge niciodată. Dar a venit pe picioarele ei la gala centenariștilor. Un exemplu de viață trăită în modestie și dragoste de Dumnezeu.

Eugenia Miclea s-a născut exact acum 100 de ani, pe 16 mai 1919, în comuna Telega, județul Prahova. A absolvit liceul de fete ”Iulia Hașdeu” din Câmpina. Apoi a urmat cursurile Facultății de Farmacie din București, chiar în timpul celui de-al doilea război mondial, ca apoi să se angajeze ca farmacist la Spitalul Colentina, unde a lucrat până a ieșit la pensie. În timpul marelui război a funcționat ca farmacistă la Spitalul Militar. Nepoții au numit-o mereu ”Zâna bună”. La 95 de ani a zburat pentru prima data pentru a se duce la Frankfurt (Germania), unde sunt stabiliți nepoții din a treia generație. ”Dăm în mintea copiilor, ne jucam cu nepoții, stropindu-ne cu apă… Vă mulțumesc pentru această seară minunată, dedicata nouă, în mod special!“

Un general cu strănepotul său

Generalul (r) Policarp Dovăncescu, veteran de război, s-a născut în anul în care România a intrat în primul război mondial, 1916,  pe 15 iunie, în comuna Valea Lungă din județul Dâmbovița. Viața lui este un adevărat roman foileton, cu multe pagini de război. A luptat pe front ca transmisionist, în perioada 1941-1945, participând la campaniile din Rusia, Ucraina, Ungaria și Cehoslovacia, fiind grav rănit după ce a călcat pe o mină de infanterie. După război și-a continuat cariera militară, până a ieșit la pensie, în 1977. A ocupat diverse funcții de conducere în Armată, cum ar fi cea de comandant al Clubului sportiv Steaua,  lector universitar la Academia Militară și șef secție învățământ militar în MApN. De-a lungul vieții a învățat 5 limbi străine. La Gala Centenară a fost prezent cu familia sa, inclusiv cu un strănepot de 4 ani. Împreună cu micuțul, domn general a cântat ”Iubesc femeia”. ”Cea mai importantă lecție de viață este să te bucuri de viață și să apreciezi tot ce îți dăruiește aceasta”.

Și-a jucat rolul propriei vieți

Viața seniorului Pompiliu Sterian, născut pe mai mai, în 1919, este una fascinantă, care poate, oricând, să facă obiectul unui scenariu de film. El este cel mai în vârstă blogger din România( are 250 000 de fani din toată lumea),  susține cursuri de yoga, scrie piese de teatru, în care joacă personajul  propriilor sale scrieri. De exemplu, a interpretat magistral rolul vieții sale, în piesa autobiografică ”Domiciul instabil”, la Teatrul Evreiesc.  Domnul Sterian trăiește la Centrul Rezidențial pentru persoane vârsnice ”Amalia și Șef Rabin Dr. Moses Rosen”. A dat zeci de interviuri, cel mai important fiind cel pentru BBC Londra. „Sunt la a opta piesă de teatru și consider că cel mai important în viață este să fim optimiști și să avem încredere în noi, să avem grijă de sănătate, să ducem o viață echilibrată!”

O viață dedicată țării și familiei, așa poate fi caracterizată trăirea seniorului Aurel Sbârnea, născut pe 28 ianuarie1919, care este veteran de război, luptând 400 de zile pe fronturile celui de-al doilea război mondial, din Rusia până în Cehoslovacia. A fost profesor de contabilitate la Liceul Economic din Rânmicu Vâlcea. În 1965 s-a mutat la București, lucrând ca și contabil șef la diverse instituții și fabrici. Se bucură de cei doi copii și cei 7 nepoți.

În concluzie, putem spune că Centrul pentru Seniori a Municipiului București, prin lucrarea Alexandrei Dobre, tânara directoare a acestei instituții, a reușit să ne aducă istoria în fața ochilor, să trăim Centenarul în direct, în contact cu dovada vie a acelor vremuri.