De ziua internațională a presei. Libertatea de exprimare, pusă sub semnul întrebării

Ziua Internațională a Libertății Presei ne găsește, în acest an,  în plină cenzură și  îngrădire a libertății de exprimare. Folosindu-se de starea de urgență, actulul Guvern, numit liberal, își plătește polițele, folosindu-se de instrumentele puterii. Lupta cu pandemia devine războiul împotriva celor incomozi. Mai mult, pentru docilizarea presei, Guvernul Orban pune la bătaie 40 de milioane de lei, bani publici, pentru o campanie de informare în masă. Asta, în timp ce legea privind acordarea unor facilități acordate mass-media, care a primit votul aleșilor,  a fost întoarsă de Președinție, în Parlament. Aceste manevre ale puterii de la București, și-au găsit modalități de manifestare și  în alte țări din UE.

Astfel, Uniunea Europeana și-a exprimat sâmbătă îngrijorarea în ceea ce privește restrictiile la adresa libertății presei impuse de unele țări în timpul pandemiei de coronavirus și a dat asigurări că această boală a evidențiat importanța muncii mass media.

“Este ingrijorator că pandemia de COVID-19 este folosita de unele tări ca pretext pentru a impune restricții nejustificate asupra libertății presei”, a declarant înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, în ajunul Zilei Internationale a Libertatii Presei.

În numele întregului bloc comunitar, Borrell a subliniat că, “în prea multe țări”, ziariștii “trebuie să se confrunte cu o legislație restrictivă, atribuită uneori urgenței COVID-19, care pune frână libertății de expresie și a presei”.

În acest sens, Borrell a menționat că tăierea conexiunii la internet și inchiderea paginilor web proliferează și a criticat totodată campaniile de discreditare, presiunile financiare și atacurile din partea mijloacelor de comunicare guvernamentale sau de partid care “prea des” îi obliga pe jurnaliști la autocenzură.

“Prea multi sunt hărțuiți, reținuti arbitrar și închiși. Prea mulți și-au pierdut viața pentru că și-au făcut meseria”, a subliniat Borrell.

Cu prilejiul zilei presei,  jurnalistul Ion Cristoiu afirmă că România ar trebui să ocupe un loc fruntaş la cenzurarea presei din cauza legislaţiei restrictive a stării de urgenţă.

Jurnalistul spune că sarcina de a stabili ce e ştire falsă şi ce nu îi revine Grupului de Comunicare Strategică (GCS), în opinia sa, un grup de cetăţeni în frunte cu Andi Manciu, „un fost ziarist mediocru, care şi-a găsit în funcţia de măcelar al presei independente formula de a se răzbuna pe foştii colegi”. Publicistul critică, totodată, lipsa de solidaritate a altor site-uri, de ziare, de televiziune de ştiri, care aparţin „Presei Miluite” de a semnala aceste abuzuri.

Un exemplu în acest sens este închiderea site-ului ”justițiarul.ro”, pe motiv de dezinformare în privința coronavirusului. Dar, o mare parte dintre formatorii de opinie susțin că Guvernul s-a folosit de starea de urgență pentru a pune pumul în gură ziaristului Marius Marinescu, cel care de 20 de ani face dezvăluiri despre implicarea lui Iohannis în multiple cazuri de corupție.

Un alt caz de cenzură a presei este executarea a altor doi ziariști incomozi actualei puteri. Televiziunea B1 TV le-a reziliat contractele jurnaliştilor Sorina Matei şi Andrei Bădin fără discuţii prealabile, anunţă Sorina Matei pe Facebook. Jurnalista dezvăluie că acest lucru s-a întâmplat la câteva ore după ce televiziunea a aplicat pentru ajutorul Guvernului în programul IMM Invest.

“De Ziua Mondială a Libertăţii Presei cu care se împăunează fals Guvernul Orban, vă anunţ eu, că ei se feresc:

Televiziunea B1 tv a reziliat marţi contactul meu şi al lui Andrei Bădin, fără nicio notificare şi/sau discuţie prealabile.

2. Tot marţi, cu câteva ore înainte de reziliere, televiziunea B1 tv, pe profit- 2,3 milioane de euro în 2019, a aplicat la fonduri garantate de stat/Guvern prin IMM Invest.
3. Luni, înainte de aplicare, emisiunile noastre existau, marţi – după aplicare n-au mai existat.
4. Totul a fost comunicat marţi seară, după aplicare la IMM invest, şi miercuri, prin email/trimis document şi printr-un cerber al patronatului, fără ca patronatul să-şi asume sau să comunice transparent decizia, în cazul subsemnatei. De altfel, şi decizia este semnată prin împuternicit.
5. Joi, Guvernul a dat 40 de milioane de euro la presă, sub masca unei „campanii de informare”, cică să „sprijine jurnaliştii” care în mintea lor trebuie să se transforme în oficine de partid şi ale Guvernului, fix ce nu are voie să facă presa.
6. Dealurile Guvernului Orban sunt cu patronatele lacome, nicidecum pentru „sprijinirea jurnalismului”. Jurnalismul, vocile critice, supravegherea puterii, oricărei puteri, în capul lor trebuie să dispară. Să fie linişte, să nu mai deranjeze nimeni, să nu mai afle publicul nimic.

Cam atât despre libertate de exprimare, puterea adevărului, presa – câine de pază al democraţiei, watchdogul puterii, following the money, focusing on abuse of power, great business stories, watchdog in the corridors of power. Because this is investigative journalism”, scrie Sorina Matei pe Facebook.