Când își bagă politicul coada. Muzeul Național al Dobrogei, la dispoziția CJ Constanța

Când își bagă politicul coada. Muzeul Național al Dobrogei, la dispoziția CJ Constanța

Când își bagă politicul coada. Muzeul Național al Dobrogei, la dispoziția CJ Constanța

by July 2, 2020 0 comments

Pentru a doua oară, evaluarea directorului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Sorin Colesniuc, a fost respinsă în ședința Consiliului Județean. Sub “bagheta” lui Claudiu Palaz, reprezentanţii PMP şi PNL au votat împotriva validării rezultatului evaluării anuale a managementului lui Sorin Marcel Colesniuc, director general/manager al MINAC.

Decizia consilierilor, motivată de vicepreşedintele CJC Claudiu Palaz prin aceea că Sorin Colesniuc ar avea mari lipsuri în managerierea unor proiecte, este în contradicţie cu raportul de evaluare propriu-zis, care îl cotează pe directorul MINAC cu nota 9,60.

De la ce a pornit scandalul Palaz – Colesniuc

Claudiu Palaz forţează demisia lui Sorin Colesniuc din martie anul trecut. La acel moment, Palaz l-a acuzat pe directorul muzeului că nu este capabil să strângă mizeria din zona bisericii de cretă de la Murfatlar, că minte că a făcut curăţenie, când, de fapt, ar fi ascuns mizeria sunt moloz. Colesniuc a reacţionat la acea vreme transmiţând: „Astăzi, 29 martie (2019 – n.r.), am fost invitat să particip la ședința Consiliului Județean Constanța întrucât, pe Ordinea de zi, se afla și Hotărârea privind aprobarea rezultatului evaluării anuale a managementului directorului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. În cadrul ședinței am aflat că pe Ordinea de zi se află și o hotărâre „privind încetarea dreptului de administrare constituit în favoarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța asupra unui bun imobil (teren), proprietate publică a Județului Constanța, situat în Oraș Murfatlar, județul Constanța”, despre care nu știam absolut nimic. Firesc era să aflu și eu, înainte de ședință, despre acest proiect depus de dl Palaz, dar nu doresc să mai comentez asupra acestui aspect. Dacă dl Palaz consideră că directorul instituției care are în administrare acest sit arheologic nu trebuie să știe… așa să fie…

Motivul precizat în hotărâre, pentru care ni s-ar fi încetat dreptul de administrare, era acela de igienizare a terenului adiacent Complexului Rupestru Basarabi. Am ascultat motivația d-lui Palaz, după care am fost invitat la microfon să-mi spun punctul de vedere. Am răspuns că muzeul are un muncitor la Complexul Rupestru de la Basarabi, care a făcut curățenie în ultimele săptămâni. Acel angajat al muzeului m-a informat în această dimineața că ieri, 28 martie, dl primar al orașului Murfatlar, Valentin Saghiu, a trimis un tractor cu remorcă și astfel au fost transportate, de la Complexul Rupestru, 7 (șapte) remorci de vegetație uscată și gunoaie. Pentru a vedea cum arăta înainte de a se face curățenie și cum arată astăzi terenul adiacent Complexului Rupestru, atașez câteva fotografii.

Subliniez faptul că nu am avut bani prevăzuți în buget de la Consiliul Județean Constanța pentru igienizarea sitului arheologic sau pentru igienizarea terenului adiacent, iar curățenia s-a făcut de către un singur angajat al muzeului. Astfel, s-au economisit câteva milioane de lei din bugetul public al Consiliului Județean Constanța, plătind un muncitor calificat de întreținere cu un salariu lunar de 1.500 lei.

Dl Palaz a ținut să meargă, imediat după ședință, la Complexul Rupestru pentru a-mi demonstra că nu este așa. Am ajuns acolo și am remarcat că este făcută igienizarea, dar pentru a-mi arăta că nu am dreptate, dl Palaz a mers în fundul curții și a început să demonteze o platformă pe care o amenajase angajatul muzeului, din materialele de construcție rezultate în urma dezafectării unei camere a casei în care locuiește. În filmul postat astăzi pe Internet se vede clar cum dl Palaz demontează această platformă spunând că ascundem gunoiul sub preș. Ulterior, dl Palaz a intrat într-o magazie unde erau depozitate alte materiale vechi, pregătite pentru a fi aruncate, spunând că vizitatorii Complexului Rupestru nu trebuie să vadă așa ceva.

Eram patru angajați ai muzeului acolo, însă nici unul dintre noi nu putea să spună nimic din cauza debitului verbal al dlui Palaz, consternați fiind și de ceea ce spunea. Îl informez pe dl Palaz că turiștii nu merg la Complexul Rupestru să viziteze nici magazia de materiale și nici platforma din fundul curții. Ba, mai mult, Complexul Rupestru de la Murfatlar nu este încă vizitabil, întrucât este nevoie de un proiect de restaurare și conservare al întregului sit arheologic. Iar acest proiect se poate fi implementat doar cu specialiști în restaurare și conservare și nu cu firme de igienizare.

Eu nu vreau să mă cert cu dl Palaz, deși acesta m-a acuzat că fac politică… Eu fac politica monumentelor arheologice, în sensul că am grijă de aceste monumente arheologice. Fotografiile cu ce era înainte și ce este acum, după igienizare, demonstrează cât se poate de clar că s-a făcut igienizare la Complexul Rupestru de la Murfatlar.

Tocmai de aceea, consider că ar fi foarte bine ca toate monumentele istorice din județul Constanța și, mai ales, cele din orașul Constanța, să se afle în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Noi știm cum să le administrăm și cum să le igienizăm fără să le distrugem și fără să cheltuim milioane sau zeci de milioane de lei din banii publici. Doar cu personalul de specialitate și câțiva muncitori putem pune în valoare aceste monumente arheologice deosebit de importante pentru istoria noastră națională (…)”.

Dincolo de aceste declaraţii, se speculează că la mijloc ar fi interese materiale – o firmă  care ar fi dorit să ia contractul de igienizare de la bisericuţa de cretă. Dar, cum nu există dovezi în acest sens, închidem această paranteză şi ajungem la şedinţa de marţi, 30 iunie 2020, când, din nou, evaluarea lui Colesniuc a fost respinsă. Dacă nu ar fi existat voturile liberalilor alături de PMP, proiectul nu ar fi avut soarta menţionată mai sus. Dar, ce au să îi reproşeze liberalii lui Colesniuc, înafară de faptul că a fost susţinut de PSD pentru funcţia de director la muzeu? Probabil că nimic, dar, la rândul lor, aveau nevoie de voturile PMP pentru a o elimina pe Nicoleta Bercaru de la conducerea Centrului Th. Burada. Schimb… pe schimb, care va să zică! Nu comentăm decizia legată de Bercaru, pentru că aici pare a fi o eroare a conducerii CJC (legată de numire) şi nu o nedreptate la adresa fostei directoare de la Şcoala Nicolae Tonitza (acolo unde probabil că trebuia să fie lăsată să îşi continue activitatea, respectiv să îşi ducă la bun sfârşit mandatul de consilier judeţean).

Se mai poate comenta că este a doua oară când politicul se bagă brutal peste cultură şi istorie. Vă reamintim episodul din 2016, când consilierii locali municipali ai Constanţei au votat împotriva unui proiect prin care profesorul Gheorghe Dumitraşcu ar fi devenit cetăţean de onoare al oraşului. Cu ochii în lacrimi – aşa a fost, la acea şedinţă, Dumitraşcu! A murit între timp, purtând în suflet nedreptatea făcută de consilierii PNL şi alţi câţiva aleşi locali care au contribuit la votul de la acel moment, toţi „stimulaţi” de fostul senator Puiu Haşotti să voteze aşa cum au votat. De ce? Pentru că Haşotti a avut o dispută cu Dumitraşcu. Dar, dincolo de dispută, de acuzaţii, de orientările politice, este de necontestat un lucru: Dumitraşcu a fost un mare istoric şi mare om de carte, iar politicul i-a furat recunoaşterea acestui fapt.

După acest episod de tristă amintire, în zilele noastre (marţi, 30 iunie 2020) vedem cum politicul se amestecă din nou în activitatea unei instituţii de cultură (căci, până la urmă, nu este vorba doar despre Colesniuc!). Raportul de activitate refuzat de consilieri înglobează munca tuturor angajaţilor muzeului, a arheologilor etc.

Lavinia Dumitraşcu, angajată a muzeului, punctează extrem de bine situaţia:

“Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este cel mai mare muzeu al Dobrogei și unul dintre cel mai importante din țară. Evaluarea directorului instituției înseamnă evaluarea instituției și, implicit, a angajaților ei. Lucrez în acest muzeu de 15 ani și pot spune că îl știu de la vreo 3 ani, tata fiind unul dintre cei care au pus umărul la realizarea patrimoniului instituției și al expoziției permanente a MINAC. Știu cum s-a lucrat și știu cum se lucrează.

Evaluarea s-a făcut pentru anul 2019. Raportul de activitate are 73 de pagini. Scrise cu caractere de 12, la un rând. Pe foarte, foarte, foarte scurt, cele 73 de pagini: muzeul a făcut și participat la proiecte locale, naționale și internaționale, a publicat cărți și reviste, articole, a lansat și găzduit lansări de cărți, a organizat sesiuni științifice și simpozioane locale, naționale și internaționale, a organizat activități cu copiii, cu specialiști și cu public larg, a organizat și găzduit expoziții, specialiști ai săi au colindat satele dobrogene pentru a face cunoscută istoria Dobrogei, a organizat festivaluri etc. Colaborarea excelentă cu mass-media, a adus muzeului o foarte bună vizibilitate: am participat la emisiuni de radio și tv, am publicat în ziare și reviste, popularizând istoria locală. Muzeul a întărit și lărgit colaborarea cu instituții de învățământ și cultură din Dobrogea, din țară și din străinătate. Eu însămi am avut vreo 76 de activități anul trecut, dincolo de munca la depozit, articole și aparițiile în mass-media.

Colegii mei au lucrat pe șantiere arheologice sistematice, dar și pe șantiere preventive – din această sursă, mai ales, s-a întreținut muzeul, cu tot ce implică aceasta -, au scos la suprafață din apa mării importante vestigii. Ar fi bine ca cei care au votat împotriva Raportului să-i vadă pe colegii mei arheologi cum arată când ajung la muzeu, vara sau iarna, mult după terminarea programului! Dincolo de ceea ce vede vizitatorul și ceea ce se vede în mass-media, s-a lucrat mult și la depozitele instituției – inventariere, înregistrare de noi obiecte și documente în patrimoniu, realizarea de FAE etc. Lucrările la Carsium sunt în grafic. Colegii mei sunt acolo. La Capidava, CJC a câștigat procesul. Colegii mei sunt acolo. Cât despre Bisericuțele de cretă de la Basarabi, acestea nu sunt vizitabile de mult. Și nu sunt nici patrimoniu UNESCO, cum au afirmat unii. Starea lor e jalnică. Muzeul nu a primit nici un leu pentru întreținerea lor și a anexelor. Un singur om, angajat al muzeului a făcut curat acolo, a reparat și repară ceea ce mai e de reparat. Inclusiv acoperișul Bisericuțelor, pentru care am primit bani de la CJC. Prin bunăvoința unuia și a altuia, am reușit să ducem gunoaiele. Ba chiar am adus și saci de flori. Dar, sunt de acord: pentru Bisericuțe trebuie realizat un proiect de restaurare serios. Am înțeles că a fost un proiect făcut de o facultate a Universității „Ovidius” în ceea ce privește materialul cu care trebui întărită creta. Că este realizat și că este acolo. Deocamdată, așteptăm rezolvarea contestației privitoare la restaurarea MINAC și ne rugăm la Dumnezeu să se renoveze Muzeul, să nu pice Mozaicul și să nu se distrugă Mormântul pictat. Suntem tare puțini la volumul de muncă existent. Și, chiar și așa, încercăm să facem de toate, mult peste fișa postului, mult peste program. Muzeul merită! Istoria noastră merită! În acest context, nu doar Colesniuc este cel lovit, ci instituția în sine. Fiecare dintre noi, ca parte a instituției. Și, să fim serioși, un manager notat cu 9,60 să fie obligat să-și dea demisia? De ce? Loviți-ne pe noi, domnilor politicieni, ca persoane fizice, pentru activitatea în instituție – care, înțeleg, nu e ok, conform votului dumneavoastră -, dar nu Muzeul! Spuneți-ne clar ce nu am făcut bine, ce socotiți că ar fi trebuit să facem mai mult, fiecare! Cu nume, prenume și reproșurile aferente. Deschis, în față! Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța nu trebuie folosit ca piesă a campaniei electorale. Pentru că aici păstrăm rădăcinile istoriei noastre, ca indivizi, dobrogeni și români. Pentru că noi, angajații celui mai important muzeu dobrogean, suntem oameni, dobrogeni și români. Atât! Așa că, vă rugăm, nu băgați Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în lupta politică. Partidele – ca și oamenii – se nasc și pier. MINAC trebuie să rămână mărturie și simbol al istoriei noastre străvechi. Noi suntem conștienți de asta! Și, toți, domnilor politicieni, suntem datori ISTORIEI şi strămoşilor noştri! ÎMPREUNĂ trebuie să ne conservăm și să ne facem cunoscut trecutul!”.

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.